Rampa, iunie 1937 (Anul 20, nr. 5815-5837)

1937-06-10 / nr. 5822

Ateratîuic* ÎI CUPON PENTRU UN BILET CU JUMĂTATE PREȚ li Teatrul Cornelia, Grădina Marconi (Tesel) Valabil mâine Vic­eri 11 iunie 1937 CUPONUL GHIU VALABIL NUMAI IN ZIUA HG5PGCTIVX POSESORUL ACESTUI CUPON SE VA PREZENTA IA GRIŞEVI ZIARULUI „RAMPA”, STR. BRE­ZOIANU 61, INTRE ORELE 10—11 Șl 1—7 ȘI VA PRIMI IN SCHIMB BILETUL CU PREȚ REDUS LA UNUL DIN TEATRELE DE MAI SUS. CR47 DE TOBA Comedie in S­ecte de d-1 Constantin Colon­aș Măndică A. Atanasescu Catica Maria Wauvrina Mia Fiii Harand Maria Solica Ionescu Copilul Mica Miroiu Tane zis „Crai de tobă'’ Jules Caraban Un contribuabil c. Hociing Tried c. Niculescu-Cadel Băiatul de procopieald Axent® Mircea O vecină Nina Arbore Criţă Dragnea O mamă (cu un trecut nu prea cu­rat) care, dornică de fericirea fiicei sale, ştiind că bărbaţii buni nu se prea găsesc decât „unul la sută”, a­­duce In casă o sută de bărbaţi pentru a găsi pe acel „unu”... pentru copila sa, o lirică sentimentală şi resem­nată. Un agent fiscal crai, beţiv şi înăcrit, un măcelar, negustor cumin­te şi înstărit, care iubeşte fata; un toboşar bei şi tâmp , un contribuabil pârlit, etc., etc. Intr’un iureş necontenit, ei se fră­mântă, se ceartă, se iubesc. In felul lor... cu patimile lor... cu dorurile lor... Un cântec răguşit de gramofon... u­a o tăcere lungă.. un răpăit sinistru de tobă... o fulgerare de cuţit.. un ţipăt de groapă.. Si iarăşi cântec... şi voe bună... şi nădejdi... TEATRUL COMOEDIA (GRADINA DE VARA) Pas. Majestic Telefon 4.71.71 Director: Sică Alexandrescu KONTUSOVCA . PALACE Comedie în trei acte cu cântece de A. Nielsen. Versiunea românească: d-nii Tudor Muşatescu şi Sică Ale­xandrescu Principele Nariskin G. Timică Nataşa Polenska Sylvia Dumitrescu Vera, fica ei Marietta Deculescu Ducesa de Isambul Silvia Ful­la Paul C. Lungeanu Walensky Al. Fina I Brouillard Romeo Lăzărescu Szinkowici G. Chamel Monet C. Hortung Wassermann M. Bruno Ivan N. Antonia Wladimir, Prinţul Trainei Emil Boita Comisarul Milică Million Detectivul G. Sion Suntem după revoluţia bolşevică. La graniţa ruso-polonă, o cârciumă deochiată e condusă de Kontusovca, o femeie energică, văduvă şi mamă a unei fete de măritat, Vera, — re­fuzând tot soiul de pretendenţi la măna ei şi la mâna Verei. Localul ei e frecventat de Nariş­­kin, pe care îl ştie de neam nobil. Azi prinţul e un decăzut, o epavă. Cârciumăreasa devine prinţesă — şi pleacă cu toţii în Franţa. Blazonul lui Narişkin are efectul scontat. Sunt adulaţi, înconjuraţi, de atenţii, — Iar Vera e curtată de un prinţ moştenitor de tron. O coroană pe capul fiicei sale, — iată visul Kontusovcăi. Dar Vera se amorezează de dansa­torul Paul, — un tânăr elegant, fin manierat. Pentru Kontusovca, întorsătura lu­crurilor constitue cea mai mare lo­vitură: visurile ei de grandoare sunt periclitate... Dansatorul Paul e isgonit, — dar la urmă, desnodământul vine în chip surprinzător: Paul e un prinţ auten­tic, — iar Narişkin... e fostul... Dar veţi vedea! GRADINA MARCONI TEATRUL VESEL I Virtfitor I Sica Alexandre»« 4.OT.M Orele S TEATRUL LIGII CULTURALE ( LOPOTELUL DE ALARMA ■fTnMWiC GRADINA ARPA (Colos) Fadinard G, Groner Beauperthuis Marcel Enescu Nonancourt Dan Demetrescu Vexinet Marcel EmiUan Calea Victoriei la orele 9.45 AZI MA ÎNSOR Farsă operetă în trei acte (5 tablouri) de Labiche. Muzică de d. Mișu Con­­stantinescu Emil Tardive­au Robin Rosalba Felix Helene Anais Baroana Clara Virginie Fata în casă D­na Vergind­e Caporalul Valetul Mihail Zirra Chr. F.tterle V. Bulandra Al.­leies Costin Dodu b­ujou Pavelescu Florica lumion Sofica Ionescu Agnia Bogoslava Marga Hagiescu Anie Lucie Tutzi Orovanu Bobby Gerescu Mihaileanu Nuntaşi, Invitaţi, Dansatori, Soldaţi Copil. Direcţia de scenă: Groner. Direcţia muzicală: Mişu Constantinescu. Core­grafie: Annie şi a. Siomin. Cuplete și parodii: Nican. Decoruri Modran. CINEMA CAPITOL CINEMA ROXY SUBJUGAT DE TINE Anthony Allen este un cântăreț ce­lebru. Fost cowboy în Mexic, a fost des­coperit de impresarul Petroff. Dar cow­boy-ul de altă dată este obosit. Intr’o bună zi, sătul, fuge în Me­xic. Petroff încheiase însă un contract cu Cynthia Drexell, fiica unui mare bogătaș. Prin acest contract Allen era obligat să cânte la o serată dată de miss Drexel. Petroff pleacă în Mexic și încearcă să-l readucă pe fugar. E în zadar, căci nici frumoasa Cynthia nu-1 poate convinge. In răs­timp, ziarele află de ascunzătoarea lui Allen și de faptul că miss Dre­xel l-a urmat în Mexic. Unchiul Cynthiei pleacă și el în Mexic și spune nepoatei sale că toa­tă chestia n’a fost de cât o reclamă. Furioasă, Cynthia se înapoiază la New York. Anthony Allen, care începuse s’o iubească, o urmează. E gata să cânte la serata min­ona­rei. Aflând însă, că Cynthia încheiase contractul în urma unui rămăşag cu un conte şi că dacă pierde pariul, Cynthia trebue să devină soţia aces­tuia, Allen se hotărăşte să plece în Europa. Cynthia obţine un mandat de ares­tare şi Allen este oprit pe bordul va­porului. In faţa tribunalului, Cynthia cere ca Allen să-şi respecte contractul. Judecătorul, mare meloman, este de altă părere. Allen e liber. Furioasă, Cynthia se duce la ofiţe­rul stării civile cu bătrânul conte. Allen fuge după ea şi după ce o bate se căsătorește cu Cynthia. Wendy Barrie și Gregory Ratoff secundează în chip fericit pe cele­brul lor partener Lawrence Tibbett. CINEMA SCALA FARMECUL UNUI V­ALS cu Fernand Gravey, Jeann­ie Crispin, Madeleine Ozeray Faima valsului Vienez a răsbit pâ­nă în Anglia, unde tânăra Regină Vic­toria e pe punct de a se logodi cu prinţul Albert de Saxa-Coburg. De­­aceea, Philips maestrul balurilor curţii e trimis la Viena să angajeze cea mai reputată orchestră. Lanner a compus un vals, pt care Strauss l-a notat pe batista sa. Strauss, împreună cu câţiva cama­razi, părăsesc orchestra lui Lanner tocmai când soseşte Sir Philipps. Lanner recurge la ajutorul fetei sale şi al prietenei acesteia, pentru a-și complecta orchestra. Philipps angajează orchestra lui Strauss. Dar Kati Lanner nu se dă bătută. In fruntea unei orchestre de tinere fete pleacă şi ea la Londra. La balul curţii va cânta orchestra lui Strauss. Dar acesta este arestat în ziua ba­lului, graţie unei intrigi, pusă la cale de Kati. Gusti, deghizat ca Strauss, conduce orchestra în locul prietenului său. Când se cere falsului Strauss să compună un vals, el are norocul să găsească în buzunarul hainei lui Strauss, batista cu notele noului vals compus de Lanner. CINEMA CARLTON OMUL CARE FACE MINUNI cu Rolland Young şi Joan Gardner Trei zei hotărăsc să dăruiască u­­nuia dintre oameni, ales la întâm­plare, puterile divinităţii, afară de una: puterea de a influenţa gândul cuiva. Alesul, un anume Fotheringay, vân­zător Intr’un magazin din orăşelul Essex, se pomeneşte intr’o bună zi că poate face minuni. Orice dorinţă i­ se împlineşte. Cu excepţia unui singur lucru, nu poate să o facă pe frumoasa şi capricioa­sa Ada Price să-l iubească. Fotheringay, om simplu şi cam pro­stuţ, nu ştie să exploateze darul su­pranatural care i-a fost hărăzit şi ca­de victimă lăcomiei patronului său, a unui bancher şi a unui filozof cam ţicnit. încurajat de ei, Fotheringay hotă­­­reşte să creeze o lume nou „lumea lui Georges Fotheringay”. Opreşte rotaţia pământului, provo­când un haos înspăimântător. Spe­riat cere să fie liberat de puterea, care cere prea multă răspundere. Şi lumea Îşi reia mersul normal, mal. rampaVINERI I­ IUNIE 1937 Programul cu distribuţiile şi subiectul tuturor spectacolelor După întoarcerea ambelor orches­­tre la Viena, Strauss trebuie să răs­­pună în faţa justiţiei pentru faptul de a fi furat valsul lui Lanner. Compozitorii rivali, Strauss şi Lan­ner după o ceartă aprigă în faţa ju­decătorilor se împacă şi compun fai­mosul marş al lui Radetzki, cea mai poulară melodie a Vienei. CINEMA ARO DOUA INIMI IN TIC UN SARUT cu Carl Bu­sson. Francis Day Intr’un local de noapte Karl îşi caută inspiraţia pentru valsul, care nu trebue să-i lipsească din noua-i operetă. O frumoasă necunoscută, în­tovărăşită de un domn bătrân, îl far­mecă pe Karl. Printr’un şiretlic el reuşeşte să­­ despartă şi dansează cu această minu­nată femeie. Ei părăsesc împreună localul, hoinărind pe străzile Vienei. De­odată o tânără fată îl opreşte pe Karl şi-i face o scenă de gelozie. Ne­cunoscuta pleacă şi Karl află că prie­tenul său, libretistul, i-a jucat o fes­tă de prost gust. A doua zi are loc repetiţia opere­tei. Karl întârzie. El telefonează la toate hotelurile, pentru a afla unde locueşte frumoasa necunoscută. Dar toate cercetările sunt zadarnice. Noua interpretă a operetei sale, Helene Bar­ry, nu e alta decât aceea pe care el o căuta cu disperare. Karl caută să-i explice Helenei neplăcuta scenă. He­lena nu vrea să-i dea ascultare și a­­tunci, furios, Karl pleacă, fără a fi compus valsul. Karl nu e de găsit nicăeri. Directa­­torul Grunbaum află că s’a retras la conac unde vânează şi primeşte oaspeţi. Helene capătă lista invitaţilor din aceea seară, cărora le scrie să nu mai vină, deoarece Hoffmann e bol­nav. Ea îl face pe Karl să compună valsul.­­ Frumoasa Susie soseşte pe neaştep­tate în casa lui Hofmann. Helene e geloasă. Cu greu reuşeşte Grunbaum s'o aducă la teatru. In timpul repe­tiţii Karl îi e partener; autorul joa­că atât de frumos încât va interpre­ta el însuşi rolul principal. Premiera are succes. După ce cade cortina, Susie vine să-l felicite pe Karl pentru succesul obţinut. Abia acum află Helene că Susie şi Karl sunt frate şi soră. Dora îl invită şi pe acesta şi se vor­besc să se întâlnească a doua zi Du­minică. Veronica este mâhnită pentru că nu prea are rochii frumoase. Una din colege o sfătuieşte să-şi ia din prăvălie o rochie şi o rupie ar­gintie. Veronica ascultă sfatul acesta şi astfel pleacă mulţumită în excursie. Ea petrece de minune şi e fericită că e lângă acela pe care-l iubeşte şi care deasemenea ţine foarte mult la dânsa. A doua zi Veronica nu poate pune la foc blana. Directorul află de dispariţia vul­pii: toţi funcţionarii sunt disperaţi. Veronica se hotăreşte să mărturi­sească totul stăpânului ei. Tutzinger e însă înţelegător şi c­ear­tă. Ba mai mult, el propune lui Paul să preia una din sucursalele din pro­vincie dar cu o singură condiţie: să-i aducă peste o lună actul de căsăto­rie cu Veronica, nu-l mai poate ţine. Tini se duce la Valerie şi o roagă să-şi ajute fratele. Baronul îi cum­pă­­ră o rocnie. Apoi, colindă cu dânsa toate localurile de noapte, in căuta­rea prietenilor. Tini se Îmbată. Fred îi zăreşti şi îi spune că nu mai vrea să ştie de dânsa. Desnădăjduită, Ti­ni se aruncă In Dunăre. Salvată la timp. Amândoi vor con­tinua să se iubească. BD. PALAS: Extravagantul Mr. Deeds şi Escadrila Infernului. SAVOY: Armele veghează cu Anna­bella şi Victor Francen şi Stan şi Bran Ţigani. Plafonul descoperit. SELECT: Aventurierul cu Victor Francen. CORSO: „Zâna păpuşilor” şi , Distrugătorul’’. Revistă. ARPA : Brigada 41 şi îngerul alb. VOX : Jurnalul unei cameriste şi Mesagiul către Garcia. DARLY: Inimile noastre plâng şi Moartea se răzbună. FORUM : Adolescentă şi Frigu­­rile dragostei. DOAMNEI: Nitchevo şi Zouzou. OMNIA : Frigurile dragostei şi Biroul No. 2 de spionaj. CITY (B-dul Carol 21) : Antonio Adverso şi Extardinarul Joe. FRANKLIN : Cavalcada şi Trei ştrengari şi O ştrengăriţă. MARNA (Griviţei 80): Sub teroa­rea delictului, Sylvia Scarlett şi artişti. AMERICAN (grădină şi sală) : Fata din Salem şi Mesagiul se­­cret. COTROCENI: Dormitorul fe­telor şi Frontul invizibil. EDISON (grădină şi sală) : Ado­lescentă şi Automobilul uci­gător. GLORIA (Văcăreşti 44) : Istoria se scrie noaptea şi îngerul ne­­vinovat. LIZENI : Crinul din mocirlă şi Marietta. VENUS: Dama cu camelii. Rin tin tin Salvator şi încoronarea regelui Angliei. VOLTA BUZEŞTI: Nick Gentlemen detectiv şi Păpuşa diabolică. GRADINA TOMIS: Un sărut la lici­taţie şi Dragostea sub arme. AIDA: Dama cu camelii şi Trecutul nu iartă. ASTRA (grădină şi sală): Antonio­ Adverso şi Michel Strogoff. ATENEUL TEI: Aur chinezesc, Ro­­manţa Orchideelor şi încoronarea regelui Angliei. ’ AUR CINEMA: Regele chibriturilor şi Femeiuşcă. CARMEN: Indiile se revoltă şi Rule­ta morţii, jurnal românesc. DIANA: Fuga lui Tarzan şi Sub um­bra scaunului electric. DORY: Stan şi Bran Scoţieni şi Fii­ca rozelor. FLORIDA: Curierul de sud, Rose Ma­rie şi complectare. MILANO: (grădină şi sală): Sărmana fetiţă bogată şi Frontul invizibil. MODEL: 13 ore în văzduh şi Agentul, misterios. LIA: Duşmanii oamenilor şi Elisa­­betha Regina Angliei. IZBANDA: Mesagiul secret. Nu sunt timidă şi Revista Radio-Televizi­­­ une. •­­ ORFEU: Romeo şi Julieta şi Anna Karenina. PACHE: Escadrila de noapte şi In­famia. RAHOVA: Nu vă încredeţi în bărbaţi şi Frontul invizibil. VEN­US­: Dama cu camelii, Rin­­in­­tin Salvator şi încoronarea regelui Angliei. VOLGA-Dorobanţi: Marocco şi Suflete sbucuimate. SIC: Iadul verde şi Fiica lui Dra­­cula. CINEMA TRIANON VERONICA cu Greil Theimer, Hans Moser, Theo Lingen,­ Willy Eichberger Magazinul Tutzinger se pregăteşte să soldeze mărfurile înainte de în \ ’ \ ' X , \ ceperea noului sezon. Funcţionarii se întrec uniii pe alţii, totuşi directorul Tutzinger nu e mul­ţumit.­­ \ De aceea el cheamă pe toţi şefii de raion şi le spune că acela care va izbuti să realizeze cea mai mare vân­zare va căpăta postul de director în­tr’una din sucursale. Fiecare funcţionar ’ născoceşte câte ceva ca reclama să­­ fie cât mai atră­gătoare. 'i ■ . In ziua aceea­­ funcţionarele pri­mesc vizita unei foste colege Diora, care pofteşte fostele sale prietene, la o plimbare cu maşina! E invitată şi Vera­­Sonntag o fată foarte drăguţă. Ea nu vrea să­­„meargă fără Schmidt tot funcţionar ” în magazinul Tutzinger. . ..... . . CINEMA REGAL PĂIANJENUL NEGRU cu William Powell şi Jean Arthur La doctorul Lawrence Bradford so­seşte fosta sa soţie, Paula împreună cu avocatul ei, să pretindă pensia a­­limentară pe care n’a plătit-o. Avo­catul e dat afară, iar Paula se invită singură la masă. Ei discută moartea jocheului Ed­die care, se prăbuşește de pe favoritul LUX, lăsându-1 pe NOUR DE RĂZ­BOI — pentru care se plătea 4 le­i să căştige. Paula, o detectivă amatoare caută să-l convingă pe Brad — cum ii spu­ne fostul ei soţ — că jocheul a fost asasinat. Sosește Mike Nord antreno­rul calului LUX. Mike în roagă pe doctor să examineze cadavrul lui Ed­­die­ Rezultatul examenului este puţină gelatină găsită pe braţul cadavrului, întorcându-se acasă. Brad găseşte un pachet adresat lui Mike Nord. Acesta la telefon spune doctorului că vine să-l ia. Timpul trece şi Mike nu vi­ne. Telefonul sună iar. O voce străină se dă drept Mike, rugându-1 pe doc­tor să vină într’o stradă oarecare şi să lase pachetul. Doctorul deschizând pachetul, găseşte suma de 125.000 de dolari. Umple plicul cu foi şi pleacă Hoţul era Lou Pender, un bandit Care a pariat In numele lui Mike Nord. Nick Martel Ii spune să-şi vadă de treabă sau dacă nu va dispare ca Mike Nord. In aceeaş seară corpul neînsufleţit al lui Mike e găsit In fa­ţa uşii apartamentului lui Brad cu o notă prinsă de haine „nici el n’a vrut să dea banii”. Brad e acuzat de crimă Şi ca să-şi salveze viaţa, începe să-l caute pe criminal. El află că d-na Summers, soţia proprietarului calului LUX scri­sese lui Eddie referitor la un secret de dragoste de al ei cu Nick Martel. Aflând de la Martel adresa unde tre­buia să trimeată banii, Brad se duce acolo şi o găseşte pe Paula precum şi corpul neînsufleţit al lui Lou Pen­der. Deasemenea ei găsesc o cutie cu capsule de gelatină şi plicul cu hâr­tii furat din sertarul biuroului lui Brad. Un păiajen se iveşte pe perete şi Brad îl omoară imediat. In ziua când se aleargă handicapul doctorul inoculează pe jockeul lui LUX. Cursa e câştigată dar jockeul se prăbuşeşte de pe cal. Un păiajen e gă­sit pe pieptul jockeului, care mulţu­mită inoculării nu moare. Cine a plantat o capsulă cu ge­latină conţinând un păiajen pe cor­­pu jockeului. Din cauza căldurii, ge­latina se topeşte iar păiajenul e liber să muşte. John Summers vinovatul mărturi­seşte că a făcut aceasta ca să-l rui­neze pe Nick care-i răpise soţia. CINEMA FEMINA Prater cu Magda Schneider, Willy Echberger, Hilda Stolz Tânărul pictor Fred şi prietenul său, Niky întâlnesc într’o seară în Prater pe frumoasa Tini, angajată la un scamator. Tini e concediată. Fred o roagă să vină la dânsul şi Tini primeşte. Din zi în zi, simpatia se transfor­mă in dragoste. Sora lui Fred, Valerie, e prietena baronului Castelli. La un bal, Fred expune câteva picturi. Baronul o vede pe Tini şi pentru că e atât de drăguţă, Ii spune că va cum­păra unul din tablourile lui Fred. Valerie crede că baronul Ii face curte Tinei şi nu-1 lasă să cumpere tabloul. Proprietăreasa lui Fred află că Tini locuiește la el și li spune că Ce filme merită să vedeţi? TRIANON : Veronica (în nem­­. (eşte). Regăsim acelaş mediu vienez cu multă voe bună şi multă muzică (an­trenantă). E jucat de actori care în­totdeauna au adus humorul lor pro­priu în alcătuirea oricărui rol şi nu­mim pe Theo Lingen, Hans Moser, I Wildebrand, Grete Theimer şi încă alţii mulţi în scurte apariţii. Este o comedie, în acelaş timp însă sunt strecurate în ea, ici, colo, mici fragmente din viaţa de toate zilele, mai puţin comici, dar mai adevărate. Până la urmă, evident, totul se ter­mină bine, fiindcă vienezii întotdea­­ua au fost oameni foarte cumsecade şi înţelegători. Se deosebeşte de alte filme prin nota de pronunţat optimism. CARLTON : Omul care face mi­nuni (în englezeşte). Este o comedie, pe alocuri foarte amuzantă, pe alocuri mult mai pu­ţin şi în total superficială şi în con­sistenţă pentru că pornind de la o pre­­miză plină de promisiuni şi bogată în posibilităţi, nu scoate tot ce un a­­semenea subiect putea oferi, nici ca fantezie, nici ca satiră, nici ca ome­nesc, mulţumindu-se doar cu mărun­te incidente, mărunte ironii şi mărun­te cocluziuni. Este jucată bine numai de Rolland Joung, care singur, alături de ideea de bază, oferă momente de haz, din păcate negradate, nesusţinute şi mai ales diluate în prea multe discuţii fără relief. Constitue touşi, cu tot superficialul şi inegalul său, un spectacol agreabil dar mai ales neaşteptat. ARO: Două inimi într’un vals (în englezeşte). Pe scheletul comediei muzicale cu acelaş nume, înscenate acum câţiva ani cu atâta gingăşie şi comic fin, de Bolvary, doi d-ni regisori: Carmine Gallone şi Joe May, al căror talent azi a devenit greu controlabil din cauza stilului lor perimat, au în­cercat reeditare englezească reu­şind: să compromită libretul pe care l-au modificat în punctele esenţiale, să anihileze efectul inspiraţiei lui Ro­bert Stolz păstrând numai două din vechile melodii şi acelea infam cân­tate de interpreţi netalentaţi, în fine să ne facă a considera spectacolul ca o cursă întinsă celor mulți, cari au sperat într’o reeditare a fermecătoa­rei realizări a lui Bolvary, de pe vre­ muri.I Neglijabil, chiar evitabil. Concursul „Rampei“ pentru alegerea celei mai bune dactilografe La marele concurs pe care l-a '•'Mituit ziarul nostru pentru ale- ge­ rea celei mai bune dactilografe :;,ii dactilograf, organizarea se va face după normele următoare :­­• iecare concurent sau concu­­e­ntă va primi în ziua concursu­lui un text imprimat cunoscut numai de comisiune. Pe lângă rapiditate se va ţine seama de numărul de greşeli, de curăţenia scrisului precum şi de estetica aranjamentului. Clasificarea concurenţilor va fi făcută pe bază de lovituri netre, adică se va ţine cont de greşeli. Pentru a putea da posibilitatea tuturor să poată lua parte la a­­cest match dactilografic, unic în genul său, vom împărţi concuren­ţii în două clase. a) O maşină de scris Reming­ton, ultimul model 193?; b) O maşină de scris Adler, tot ultimul model, precum şi nume­roase alte maşini renumite fie căror mărci le vom indica în nu­­merile noastre viitoare. Maşina de scris „Remington” este un Noiseless Model 8 de mă­rime normală Standard. Clasa II-a la care se vor pu­tea înscrie dactilografii și dacti­­niste, este dotată deasemenea cu importante premii, între care un gramafon portabil conform mo­delului. Deoarece la noi în țară sunt numeroși dactilografi de limbă , străină concursul „Rampei’’ se va tine în patru limbi: română,, germană, franceză și ungară. 4

Next