Rampa, iulie 1937 (Anul 20, nr. 5838-5863)

1937-07-01 / nr. 5838

2 Programul cu distribuţiile şi subiectul tuturor spectacolelor din Capitală TEATRUL COMOEDIA TEATRUKI IN AER LIBER Pns. Majestic Telefon 4.71.71 Director: Sica Alexandrescu KONTUSOVCA - PALACE Comedie in trei acte cu cântece de A. Nielsen. Versiunea romanească: d-na Tudor Muşatescu şi Sică Ale­­xandrescu Principele Nariskin G. Timică Nataşa Polenska Sylvia Dumitrescu Vera F­iica ei Marietta Deculescu Ducesa de Isambul Silvia Falia Paul Walensky Brouillard Szinkowici Monet Wassermann Ivan C. Lungeanu Al. Finti Romeo Lăzărescu G. Chamel C. Hociung M. Bruno N. Antoniu Vladimir, Prinţul Ilariei Emil Boita Comisarul Milled Million Detectivul G. Sion Suntem după revoluţia bolşevica. La graniţa ruso-polonă, o cărciumă deochiata e condusă de Kontusovca, o femeie energică, văduvă şi mamă a unei fete de măritat, Vera, — re­tuşând tot soiul de pretendenţi la mâna ei şi la mâna Verel. Localul el e frecventat de Nariş­­kin, pe care 11 Ştie de neam nobil. Au­ prinţul e un decăzut, o epavă. Cârciumăreasa devine prinţesă — şi pleacă cu toţii In Franţa. Blasonul lui Narişkin are efectul scontat. Sunt adulaţi, înconjuraţi de atenţii, — iar Vera e curtată de un prinţ moştenitor de tron. O coroană pe capul fiicei sale, — iată visul Kontuşovcăi. Dar Vera se amorezează de dansa­torul Paul, — un tânăr elegant, fin manierat. Pentru Kontuşovca, Întorsătura lu­crurilor constitue cea mai mare lo­vitură: visurile ei de grandoare sunt periclitate... Dansatorul Paul e isgonit, — dar la urmă, desnodământul vine In chip surprinzător: Paul e un prinț auten­tic, — iar Nariskin... e fostul... Dar veți vedeai TEATRUL VESEL DE VARA GRADINA MARCONI Ursi­tor a bi«« ils&andm«« KisH* 1.87,88 FUSTELE DE LA MINISTER Localizare in 3 acte de A. de Herz Demostene Grijuliu Gr. Vasiliu-Birlic Ionescu Popescu Georgescu Esmeralda Grijuliu Caterina Grijuliu Paraschiva Silvanina Aurel Vulpache Titi Movila Nae Vincentiu Nistor Isichie Mimi Ionescu Domnişoara Mia Mărunţiş Jules Cazaban G. Sion Niculescu-Cadei Beate Fredanov Maria Vauvrina Angela Mateescu Maria Antonova Ion Talianu Geo Maican N. Velculescu U. Bruno Niculescu-Buzau Susi lupeeanu M. Muşatescu I. St. Iliescu Direcţia de scenă: Aurel Ion Maican. Decorurile: A. Caramanlău Subiectul ne transportă In lumea magistralilor din provincie. Eroul este Demostene Grijuliu, pre­şedintele­­tribunalului din Caracal... E omul care Iff vede de slujbă și de­sigur că viata lui nu ar fi deviat o clipă din făgaşul ei, — dacă Intr'o bună zi, n’ar fi fost victima unor In­tămplări pentru el direct uluitoare. O artistă de varieteu din Caracal, Silvanina a fost evacuată, in urma unui scandal din hotelul unde locuia,­­ dar idela diabolică a unor cheflii, face ca ea să ajungă in casa si in patul lui Demostene Grijuliu, in tim­­pul absentei acestuia si mai ales a nevestei sale. Iată insă o vizită inopinată: mini­strul de justiţie a venit in inspecţie la Caracal şi pică tot pe neaşteptate, in casa preşedintelui. Din această clipă, încurcăturile se lin lanţ. Lucrurile se vor descurca,­­ sau mai exact, mai rău se vor încurca, la Bucureşti. Acţiunea continuă a se desfăşura In cabinetul ministrului, — apoi intr'un hotel... CINEMA CAPITOL CINEMA ROXY FARA ZESTRE cu Nina Alisova Văduva Ogudaleva şi-a măritat două fiice fără zestre şi caută acum un logodnic bogat pentru Larisa. Larisa trăeşte o viaţă de tristeţe şi nemulţumire. Dar iată că apare armatorul Pa­­ratov de care se îndrăgosteşte. Pa­­ratov o asigură că împărtăşeşte dra­gostea ei şi ei îşi jură credinţă pe vecie. Dar chiar în aceiaşi seară Paratov, chemat de afaceri urgente, părăseşte oraşul pe vaporul său „Rândunica”, fără a-i spune nimic Larisei. Disperată în singurătatea şi neferi­cirea ei, fiindcă timp de un an Pa­ratov n’a dat nici o veste, Parisa pre­feră să se logodească cu umilul func­ţionar Carandişev, un băiat bun, dar timid şi naiv, decât să devie o pradă pentru bogătaşii pe care mama ei se sileşte să-i stoarcă de bani. Dar iată că, pe neaşteptate, Para­tov se întoarce şi-i reproşează Lari­sei că l-a uitat, m­­­­asa lui Carandisev are loc o masă cu prilejul logodnei, la care vine şi Paratov cu prietenii săi de afaceri, Knurov şi Vojevatov, doi ne­gustori bogaţi. Paratov le-a spus că s’a logodit cu o fată bogată, a cărei avere îl va scoate din încurcătură, de­oarece In ultimul an afacerile i-au mers prost. La petrecere însă, Paratov face tot posibilul ca să-l ridiculizeze pe Ca­randisev și s’o convingă pe Larisa să vie cu el. Larisa se hotărăște să plece cu Pa­ratov și prietenii săi. — „Sau voi fi fericită, sau mă vei găsi In Volga”, Ii spune ea mamei când pleacă. După un chef la malul Volgei, Pa­ratov îşi dă pe faţă adevăratele senti­mente. Ii mărturiseşte Larisei că e logod»­ şi-o părăseşte pe foc, lăsând-o (dispă­­rată în grădina publică Negustorii Knurov şi Vojevatov, ca­re au urmărit scena, aruncă acum sorţii, ca să decidă cui să rămână Larisa. Dar Carandisev, logodnicul Larisei a venit după ea, de îndată ce a ob­servat dispariţia ei din casă. Când Larisa disperată, Ii spune că preferă să aparţină bogătaşului Knurov, nu­mai să nu fie a lui, Carandişev o Îm­puşcă. Larisa moare, pronunţând cuvinte­le: „Iţi mulţumesc”. CINEMA SCALA DRUMOND DEFECTIV AMATOR CU Syr Guy Standing, Ray Mil­­land, Reginald Denny Tânărul Hugh Drumond e un poli­ţist iscusit foarte iscusit chiar, dar prea romantic după părerea inspec­torului Nilson, care nu vede cu ochi buni metodele temerare aplicate de tânărul său coleg pentru descoperi­rea şi prinderea răufăcătorilor. De­­aceea, Nielson e furios când află că Drumond se află pe urmele unei in­fracţiuni, ale cărei fire se găseau pâ­nă atunci concentrate în mâinile sale. E vorba de o tânără fată, Phyllis Clavering, care e ţinută prizonieră în castelul Graystone de către un oare­care Merridew, prieten al defunctului ei tată. Drumond află din gura fetei, des­pre care Merridew lansează svonul că suferă de mania persecuţiei, că o­­mul acesta administrează moştenirea ei. Tânărul poliţist n’are de fel im­presia că Phyllis e bolnavă ba ceva mai mult se îndrăgosteşte de ea şi — fire romantică — ia hotărârea s’o scape din ghiarele gealatului ei Intr’o noapte se duce la castelul Graystone, de unde răpeşte pe ado­rata sa Phyllis. Dar impetuozitatea s’a i-a jucat și de astă dată o festă, căci femeia pe care a răpit-o, nu este Phyllis, ci d-na geldon, sora lui Merridew. Rătăcind prin castel, dă peste Phyl­lis, care se ascunde Intr’o boltă a cas­telului, dar In loc să stea liniștit, ca să nu fie auzit de Merridew, el se a­­pucă să-i facă adoratei sale o decla­rație de dragoste și astfel e prins de gealatul tinerei fete. Situația lui Drummond nu e din cele mai agreabile, dar faptul că nu­mai el știe unde se află d-na Seldon, II scapă deocamdată de la o moarte sigură. Ba cu acest prilej el descope­ră şi adevărata crimă a lui Merri­dew: ca să poată pune mâna pe moştenirea fetei, acesta falsifică acţi­unile In care e plasată moştenirea. După această descoperire, ISTemdew nu mai e dispus să-l cruţe nici de dragul dispărutei sale surori, dar in­spectorul Nielson apare la timp şi dispune arestarea ticălosului şi a în­­tregei sale bande. Acum Drummond află că Nielson, care-i pusese atâtea piedici, cunoaşte de mult nemernicia lui Merridew. Drummond trebuie să se plece în faţa metodei chibzuite a superiorului său, dar acesta re­cunoaşte la rândul său că romantis­mul tânărului său coleg a adus ace­leaşi roade ca şi tactica sa. Şi Drum­mond pleacă cu Phyllis ca să în­făptuiască un mare vis al amându­rora: căsătoria. CINEMA ARO CĂLĂTORIE DE NUNTA CU 50 LA SUTA REDUCERE cu Iuliu Kabos, Ernst Verebes, Irene Agay, Mirna von Delly Funcţionarii fabricei de jucării „Ar­cadia”, sunt în fierbere. Directorul Mayer nu îngădue func­ţionarelor sale să se căsătorească. Luiza, care e logodită în taină cu procuristul Pernauer, e foarte mâhni­tă. Totuşi, ea izbuteşte să-l hotărea­­scă pe logodnicul ei, să se căsătorea­scă cu dânsa. Ei vor pleca apoi în concediu, făcând în acelaş timp şi călătoria de nuntă. Tânărul Mayer o roagă să plece cu dânsul în Italia da­­ Käthe nu pri­meşte. Tot atât de sărac ca dânsa e şi in­ginerul Paul. Răsfoind nişte prospec­te de călătorie, el află că tinerii căsă­toriţi se bucură de o reducere­ de 50 la sută in călătoia lor de nuntă. O roagă deci pe Käthe să-i întovă­răşească şi fata primeşte, cu condiţia să nu-i facă curte. Iată-i în drum se ivesc fel de fel de încurcături. La Neapole, ei se întâl­nesc cu soţii Pernauer. Dar tocmai când petrecerea e în toiu, soseşte şi tânărul Mayer. Soţii Pernauer pleacă spre casă .Aci, procuristul mărturiseşte bătrâ­nului Mayer că s’a căsătorit şi că e gata să sufere consecinţele. Mayer nu înţelege nimic. Lucrurile se lămu­resc şi directorul declară că nu s’a împotrivit niciodată ca funcţionarii săi să se căsătorească. CINEMA CARLTON DRAGOSTE IN CULISE cu Alice Faye, Adolphe Menjou, Gregory Ratoff, Ritz Brothers Blonda Joan Warren este vedeta u­­nui local de noapte. Patronul ei o concediază. Agentul teatral Nicky, îi promite un str­ălucit angajament la radio. E ultima reprezentaţie a Joanei. In cabina ei ea întâlneşte pe un tânăr gazetar. Bruce Farraday, celebrul artist de cinema din Hollywood, a fugit din studio. In localul de noapte In care cântă Joan, este salvat de Nicky de mulţimea adoratorilor solicitatori de autografe. Beat turtă, Farraday devi­ne frate de cruce cu Nicky. In timp ce Joan începe să cânte, actorul de cinema, cu desăvârşire ameţit de bău­tură Începe să declame scena de la balcon din „Romeo şi Julieta”. . Se stârneşte un scandal groaznic. Joan Warren devine subiectul zilei. Foto­grafia ei este de prima pagină a zia­relor și In articolele de fond este nu­mit „Julieta”. Ziaristul Ted Blake este gelos. In­tre timp, Farraday este internat la spi­tal și Nicky devine persoana lui de încredere. El Ii procură In ascuns al­cool și când e beat, Farraday promite orice lui Nicky. Socotelile lui Nicky sunt răsturnate In urma sosirii vărului lui Farraday care se Înapoiază la Hollywood, lă­sând pe Nicky şi pe Joan In mare In­curcătură. Ted ziaristul , care iube­şte pe Joan, orânduieşte totul atât de bine, încât Intr’o staţie de tren, Farraday este despărţit de cerberul său. Graţie unor porţii abudente de „Brandy Sud-American” Farraday este convins să vină la postul de ra­dio. El soseşte în ultimul moment şi beat cum este, după ce s’a prezentat auditorilor, începe să declame din „Hamlet”. Programul de radio are un succes nebun. Joan Warren este lansată şi primeşte un angajament strălucit, via se opreşte pentru o zi în capitală şi fiind luată drept soţia lui Boni, primeşte invitaţia de a asista la lo­godna tânărului principe. După o serie de încurcături, cu si­tuaţii neaşteptate, simpatile se cana­lizează; prinţul şi Sylvia îşi jură dra­gostea eternă, cu orice riscuri, iar Boni, cu Contesa Stasi logodnica, pe­­cetluesc un pact pe viaţă într’un ac­­censor deranjat şi oprit între două e­­taje. La fericirea celor doi mai lipseşte consimţământul părinţilor lui Edwin. Căci bătrânul nici nu vrea să audă de o mezalianţă în familia lui. Dar întâmplarea face ca bătrânul Ferri, să recunoască în actuala prin­cipesă pe o fostă actriţă a lui „Or­­heum” femeie cu care el se căsăto­rise şi care-l părăsise la trei ani de la nuntă. Pentru a se evita un scandal, auto­rizaţia de căsătorie este dată. Sylvia renunţă la contractul cu America, pentru a semna un alt contract la o­­fiţerul stării civile. Bani cu Stasi pornesc spre fericire. OMNIA: Bastardul. Diavolul Alb şi Succesele aviatorului Papană în Amreica. CITTY (Bui. Carol 21): Marşul de noapte şi O căsnicie mo­dernă. DARLYs Ţiganii şi Aventuriera din Monte Carlo. FRANKLIN : Maria Krasnova şi Baccai­a. VOLTA BUZEŞTI (grădina şi sala): Drumul durerii, încoro­narea regelui Angliei, în culori şi trupa Ranner-Pizone. MARNA : Te învăţ eu minte şi Un vis de iubire. AMERICAN (grădina şi sala) : Subjugat de tine, încoronarea Regelui Angliei tehnicolor şi Misterul fortului Grey. RAHOVA: Drumul durerei, în­coronarea Regelui Angliei, com­plet colorat. M­AIDA: Banii şi Ultimul Mohigan. ATENEUL TEI: Fuga lui Tarzan şi Mâna care subjugă. CARMEN: Femeia fără suflet, Valsul Maiestăţii Sale şi Jurnal românesc. COTROCENI: Scandal monden şi Craiul pădurilor. DACIA: Sirena şi Cei 7 eroi. DIANA: Dragoste la microfon şi Cu­­rierul din California. DORY: Pionierii Vestului. Beau să uit dragostea. EDISON: Sissy, Trandafiri însânge­raţi şi trupa Kanner Pizone. FLORIDA: Avangarda eroilor şi Măs­luitorul. GLORIA: Aventurier şi Mister Flow. LIA: Studentul din Praga şi Inimile noastre plâng. IZBANDA: Dezonorata, Amprente di­gitale. LIZEANU: Crinul din mocirlă şi Ma­rietta. MILANO: Brigada 41 şi Grandoare. MODEL: Ultimele zile ale oraşului Pompei şi Departe de civilizaţie (Jungla morţii). ODEON: Dorinţa şi Misterul de la Casino. ORFEU: Tovarăşe de suferinţă şi Un prinţ charmant. PACHE: Oraşul Păcatelor şi In sluj­ba datoriei. SIC: Domniţa codrilor şi Spionaj în Dardanele. TOMIS: Prater şi Prizoniera din Junglă. U­IC: Nu vă încredeţi în bărbaţi şi Ben Hur. LUCIFER: Poteca Pinului singuratec Călăreţul mascat şi Stan şi Bran. VOLGA: Shanghai sub gloanţe şi Si­luete. RAMPA CINEMA TRIANON SYLVIA cu Martha Eggerth, Hans So­­ennker, Paul Hörbiger, Paul Kemp, Ida Wust, Hans Jun­­kerman ■t Contele Boni Kancisc, adoratorul fără speranţe al Sylviei frumoasa „stea” a varieteului „Orpheum” şi-a dus prietena la patinaj. Aci Sylvia face cunoştinţa prinţului Edwin de Weyershain care se îndrăgosteşte de ea. In aceeaş seară, principele inundă scena „Orpheum’’-ului cu flori ceea­­ce îi atrage dragostea actriţei şi re­proşul comandantului de regiment. Comandantul e om practic: pentru a-şi îndepărta ofiţerul de pericolul frumoasei Siyvia, îi dă a doua zi o misiune de noapte pe care acesta o îndeplineşte cu micul supliment că la două noaptea apare călare pe sce­na teatrului „Orpehum”. Baronul Ferri, un bătrân raisoner al operi, îi demonstrează Sylviei, că dragostea ei nu poate avea raţiune, de­oarece iubitul ei ar trebui să pă­răsească armata şi şi-ar sdrobi astfel cariera. Pe altă parte îi atrage atenţiunea că prinţul Edwin este ca şi logodit cu baroneasa Stasi. Prinţul primeşte ordinul de a se în­apoia în capitală, iar Sylvia semnea­ză un contract pentru America. In drum spre noul continent, Syl­VOX: „Intimităţi conjugale’* şi „Ra­mona. FEMINA: Călătorie de nuntă cu 50 la sută reducere, complectare co­medie colorată. PALAS BULEVARD: Romeo şi Ju­lieta, Rin-Tin-Tin salvator. ARPA: Antonio Adverso şi Beyond Bengal. CORSO: Strigătul Cazacilor şi Panică pe pământ. REGAL: Casa visurilor şi Jur­­nal Paramount. FORUM: Bastardul şi Succesele aviatorului Papană în Ame­rica. DOAMNEI: Echipagiul Mabe ră­­pit de gangsteri. CINEMA REGAL CASA VISURILOR cu Anne Shirley E vorba de vrajba dintre două fa­milii ai căror copii se iubesc. Eroina, care se numeşte Anne Shirley (nume pe care principala interpretă şi l-a adoptat ca pseudonim) are, de altfel multe trăsături comune cu Julietta lui Shakespeare. E ca şi ea o visă­toare, se înflăcărează repede, iube­şte cu pasiune, are gânduri de sinu­cidere, dar fiindcă e americană şi nu i­taliancă, are şi simţul umorului ceea ce o opreşte de la gesturi funeste in momentele tragice. Astfel, când Anne Shirley încearcă să se sinucidă, dar se răsgândeşte când își dă seama că s’a cam între­cut cu gluma, e una din cele mai frumoase scene realizate până azi In film. i CINEMA SELECT­ ­ANT NUMAI PENTRU TINE cu Michael Beartlett, Marion Tal­­ley, Luis Alberti, Nighel Bruce, Henrietta Grosmann, Vivianne Osborne şi corul de negrii Hali Johnson Choir Familia Forrester — a sărăcit, şi ocupă subsolul unei locuinţe în a­­propierea oraşului Louisville. Toată familia este întreţinută de papa Hen­­ry — către predă lecţiuni de canto. Intr’o zi, unchiul Tony, primeşte o telegramă prin care i se oferă direc­ţiunea unei trupe ambulante de ope­­ră, ceea ce el acceptă. Marion este logodită cu Harison Beecker — pe care nu prea îl iubeşte. Primăvara a sosit. Ziua nunţii se apropie. Intr’o dimineaţă, călărind amândoi, şi urmând o haită de câini — ajung in urma unui camion, In care şedea şi cânta Michael Williana care amuzându-se arunca bucăţi de cântaţi câinilor — atrăgându-i du­pă el. Marion devine furioasă şi spre sea­ră găseşte o trupă de actori printre cari pe Tony, Louis și Williams Intr’o zi, pe când Marion arăta u­­nei eleve a tatălui ei — cum trebuie să cânte — Williams aude și rămâne fermecat. Crezând că eleva a cântat, el chea­­mă imediat un agent teatral, care ascultând pe eleva, care de fapt nu știa să cânte — rămâne dezamăgit. Marion mărturiseşte că ea a cântat. Williams este fascinat şi o roagă pe Marion să devie steaua trupei. Ea refuză. Williams nu se descurajează. Or­ganizează un spectacol fastuos cu un cor de negri şi o trupă de balet, şi în ziua reprezentaţiei — Michel — nu are încă primadonă. Marion refuză să-l ajute. Cu toate acestea , reprezentaţia in­cepe şi pe când logodnicul ei nu era acolo, Michael o îmbarcă pe Marion cu forţa şi o duce pe scenă. Cariera ei este făcută, şi renunţă la Beecker rămânând cu Michael toată viaţa. wwwcooBBiiiwiBBceuaaooooocci, JOI 1 IULIE 1937 Ce filme merită să vedeţi? Cronica permanentă CARLTON : Dragoste în culise (în englezeşte). Iată un spectacol generator de ex­celentă bună dispoziţie. Intrigă amuzantă, jucată cu vervă şi trio de actori buni, printre cari Menjou, Alice Faye şi Gregory Ra­­toff. Cel mai bun lucru al filmului îl constituesc însă nenumăratele nume­re comice presărate în tot cursul său şi cu deosebire excepţionalul trio al fraţilor Ritz, plin de o uluitoare fan­tezie. Este un spectacol la care se râde copios şi pe care îl recomandăm fără rezerve. Serbarea copilului in cadrul „Lunii Bucureştilor“ la „IArna Bucureştilor^’ 'se pregăteşte cu intensitate serba­rea copilului, care va constitui, desigur, alături de concursurile nautice, o manifestare cu totul nouă. Va fi o sărbătoare cu a­­devărat unică. In cadrul acestei­ sărbări va stârni, de­sigur, o deosebită sen­zaţie defilările copiilor pe care îi cresc şi de care se îngrijesc Societăţile de puericultu­ră, o a­­devărată mândrie­­ a asistenţei româneşti. ,Casa Copilului” „­Societatea­­Leagănul”,­ Societatea Principe­le Mircea”, îşi vor trimite să defileze copii, cari, cei mai mulţi, au o origină necunoscută; copii găsiţi, copii părăsiţi, copii luaţi de la mame sărmane sau văduve, copii — adică — de provenienţă mizeră, din care o asistentă plină de grije şi de de­votament, unite cu atenţiile me­dicale cel© mai moderne, au scos copii frumoşi, sănătoşi, voi­nici. . . E cazul ca marile mase ale opiniei publice româneşti să ia cunoştinţă că pruncul este che­zăşia viitorului. Baza patriei stă în tinerele generaţii de co­pii, ori, între aceşti copii se află şi cei îngrijiţi şi crescuţi de So­cietăţile de asistenţă a copilului. Este cazul, să spunem „adop­taţi un copil” sau măcar „aju­taţi un copil găsit’’ şi prin acea­sta să anulăm acele milostenii, frumoase şi ele în felul lor, cari îngrijesc câini, pisicuţe, le plim­bă în maşini somptuoase şi pro­cură acestor ,,drăgălaşe” patru­pede o viaţă mult mai fericită, după care legiuni întregi de co­pii tânjesc. Condiţiunile concursurilor de sport, de artă şi de inteligenţă vor fi anunţate la timp, precum şi începerea înscrierilor. Concursul „Rampei“ pentru alegerea celei mai bune dactilografe La marele concurs pe care l-a instituit ziarul nostru pentru ale­gerea celei mai bune dactilografe sau dactilograf, organizarea se va face după normele următoare : Fiecare concurent sau concu­rentă va primi în ziua concursu­lui un text imprimat cunoscut numai de comisiune. Pe lângă rapiditate se va ţine seama de numărul de greşeli, de curăţenia scrisului precum şi de estetica aranjamentului. Clasificarea concurenţilor vă fi făcută pe bază de lovituri netre, adică se va ţine cont de greşeli. Pentru a putea da posibilitatea tuturor să poată lua parte la a­­cest match dactilografic, unic în genul sau, vom împărţi concuren­ţii în două clase­a) O maşină de scris Reming­ton, ultimul model 1937 ; b) O maşină de scris Adler, tot ultimul model, precum şi nume­roase alte maşini renumite ale căror mărci le vom indica în nu­­merile noastre viitoare. Maşina de scris „Remington" este un Noiseless Model 8 de mă­rime normală Standard. Deoarece la noi în ţară sunt numeroşi dactilografi de limbă străină concursul „Rampei” se va ţine în patru limbi: română, germani, franceză și unguri. Clasa H-a la care se vor pu­tea înscrie dactilografii și dacti­­niste, este dotată deasemenea cu importante premii, între care un gram­ofon portabil conform mo­delului. REDACŢIA, ADMINISTRAŢIA ŞI ATELIERELE GRAFICE Str. Brezoianu 51, Tel. 3.61.24 ABONAMENT! Trei luni .................. Le M Şase luni . ■ .­­ . Lei 519 Un an......................Lei lift in străinătate şi pentru Institu­­ţiuni, preţul dublu Publicitatea la Administraţia ziarului „RAMPA” Str. Brezoianu No. 31, Tel: 3,61,24

Next