Rampa, august 1937 (Anul 20, nr. 5865-5890)

1937-08-01 / nr. 5865

2­­tentiune II OJPOIN pentru un bilet CU JUMĂTATE PREŢ Comedia, Grădina Marconi, Valabil Luni 2 August 1937 CUPONUL ESTE VA­LA­B1C, NUVIAI IN CIUA RESPECTIVĂ POSESORUL ACESTUI CUPON SE VA PREZENTA LA GHIŞEU1 ZIARULUI „RAMPA”, STR. BRE­ZOIANU II, INTRE ORELE 10—10 Şl I—7 ȘI VA PRIMI IN SCHIMB BILETUL CU PRET REDUS LA UNUL DIN TEATRELE DE MAI SUS. oawaaaaaaeBaaaBaaaaBBBne Teatrele închise OPERA ROMANA Piaţa Walter Mărăcineanu Telefon 4.11.32 închis pe timpul verii Deschiderea stagiunii în Septembrie teatrul national Piaţa Teatrului Telefon 3.94.30 Închis pe timpul verii Deschiderea stagiunii In Septembrie TEATRUL REGINA MARIA Splaiul Independenței Telefon 3.98.48 închis pe timpul verii Deschiderea stagiunii în Septembrie teatrul EFORIA închis pe timpul verii Deschiderea stagiunii în Septembrie teatrul vesel (Eforia) Telefon 4.37.29 închis pe timpul verii Deschiderea stagiunii în Septembrie teatrul liga culturala B-dul Schitu Măgureanu 4 Telefon 3.72.93 închis pe timpul verii Deschiderea stagiunii în Septembrie TEATRUL ALHAMBRA Excelsior Telefon 4.12.86 închis pe timpul verii Deschiderea stagiunii în Septembrie TEATRUL MODERN Str. Sărindar Telefon 4.67.77 închis pe timpul verii Deschiderea stagiunii în Septembrie itwaeiBowoocooooQCtwwooooft TEATRUL CĂRĂBUŞ Strada Academiei I Teleleu *.55.03 Orele • leara „ELECTRO-CĂRĂBUŞ" Revista In 42 tablouri de N. Ki­­rb­eecu Distribuţia D. C. Tănase: Marele spătar; Ma­rinei; Notiţă; Mareşalul; Beliz.vile; Pinco. Liana Mihddlescu: Spaniolitta; Pa­vilionul romanesc; Regina Valsu­iu. Nutzy Pantaxi: Tincuţa; Marinela; Gigoletto; Pricina. V­ivette Pope­seu: Magnetuta; Car­­mencita; Dactilografa. Elena Burmai: Magnetina; Aaiatoa­rea fotografică; Carmen, Virgula, Ex­cursionist*. Al. Glugaru, Matache; Daniil Si­hastru; Gheorghiui. N. Roman; Amiralul Donescu; Fil­­mul chinei; Compozitorul. Fred Donald: Nerăbdătorul; Ex­­cursionistul; Punctul. Puiu Maximilian: Comperul. Si d-nții I. Dinescu, G. Trestian, I. Antonescu, Călin Botei, d-rele Jeny Ceauşu, Tuky Iliescu, Viorica Constan­tinscu, surorile Deliany, Adina Stam­bel, Irina Frăţilă, Penny Georgescu, etc., şi Mica Bombonica Dumitrescu. Direcţia de scenă : N. Kiriţescu. Direcţia coregrafică : Bob Gray. Direcţia muzicală: G. Dendrino. Decoruri: A. Caramanlău și Rohr­­hoffer. Muzici: Dendrino, Elly Roman, Co­­rologos și Gert Wilnow. «dfep* .»­•-as - WQasn mi «dKMKMlOOMt TEATRUL COMOEDIA TEATRUL IN AER LIBER Pas. Majestic Telefon 4.71.71 Director:. Sied Alexandrucu KONTUSOVCA . PALACE Comedie in trei acte cu cânt see de A. Nieb­en. Vert lunea romdneased:. it­rM Tudor. Huţatetcu și Sied Ale­­eandretcu Principele Nariskin B. Tlmk­a Walensky Al. Pritt Broulllard Romeo Laxdretcu Sxinkowlcl 1­0. Chanel Wassermann M. Bruna Menet fl. Radu*§ Natasa Polenska Sylvia Dumitrescu Vera, Mca el Marietta Deculet cu Ducesa de Ismabul Silvia Fulda fan N. Antoniu Vladimir, Prinţul Ilariei Emil Boita Comisarul Milled Million Detectivul G. Eton Suntem după revoluţia bolşevică. La graniţa ruso-polonă, o cărciumă deochiată e condusă de Kontusovca, o femeie energică, văduvă şi mamă a unei fete de măritat, Vera, — re­fuzând tot soiul de pretendenţi la măna el şi la m&na Vere. Localul ei s frecventat de Nariş­­kin, pe care II ştie de neam nobdl. Axl prinţul e an decăzut, o epavă. C&rciumăreasa devine prinţesă — II pleacă ca toţii in Franţa. Blazonul lui Narişkin are efectu scontat. Sunt adulaţi, Înconjuraţi de atenţii, — Iar Vera e curtată de un prinţ moştenitor de tron. O coroană pe capul fiicei sale, — Iată visul Kontuşovcei. Dar Vera se amorezează de dansa­torul Paul, -- un tânăr elegant, fin manierat Pentru Kontuşovca, Întorsătura lu­crurilor constitue cea mal mare lo­vitură: visurile el de grandoare sunt periclitate... Dansatorul Paul e istonit, i-i car la urmă, desnodămăntul vine In chip surprinzător: Paul e un prinț auten­tic, i— laT Narișkin... e festal... Dar veți vedeli , i i • - ' • _ u_ TEATRUL ¥ES£L na VARA GRADINA MARCONI ftlmtei s •!«« M*txandre««g Sefei«® MIA FUSTELE DELA MINISTER Localizare In­­ acte de A. de Htrt Demostene Grijuliu Gr. VattUu-BlrUc Ionescu Emil Bota Popescu G. Stan Georgescu Niculetcu­ Cadet Esmeralda Grijuliu Beate Fredanov Caterina Grijuliu Maria Vauvrina Paraschiva Angela Mateeicu Silvarina Maria Antonova AuTel Vulpacbe Ion Tallanu Tltf Movila Geo Maleart Nae ti. Felewieieu Vlncentlu Nlstor M. Bruno Isichie Niculescu-Buxdy Mimi Ionescu Sati lupceanu Domnişoara Mia M. Muţatescu Mărunţiş I. St. Illescu Direcţia de scenă: Aurel Ion Maican. Decorările: A. Caramanlău Subiectul ne transportă In lumea magistraţilor din Provincie. Eroul ette Demostene Grijuliu, pre­şedintei­e ttribunalului (Un Caracal... E omul care­­pi vede de slujbă şi de­sigur cd flafc­rul nu ar fi deviat p clipa din făgaşul el, — daci tntt’a­bund­­1, n’ar [i fost victima unor tn­­tămpldri pentru el direct uluitoare. O artistd de varieteu din Caracal, Silvarina a fost evacuată,­­,. prma unul scandal din hotelul unde locuia, — dar ideia diabolică a unor cheflii, face ca ea să ajungă tn casa și tn patul lui Demostene Grijuliu, in tim­pul absentei acestuia şi mai ales a nevestei sale. Iată insă o visitd Inopinată: mini­strul de justiţie a venit in inspecţie la Caracal şi pică tot pe neaşteptate, in casa preşedintelui. Din aceasta e cred, incurcdtunile se fin lant. Lucrurile se vor descurca, mn gau mai exact, mai rău se vei, Insure*, la Bucureşti. Acţiunea continuă * se desfăţura tn cabinetul ministrului, e agoţ intrun hotel... TEATRUL TEMPO Str. Traian 126 (lângă Hala Traian) ■ p­ora 9.45 CHESTIA CU AURA Piesă tn trei acte de Petre Belu Verbănescu, ministru lu­i protopopescu Matei Gherasim Cezar Teodoru Drăgan, procur­ist , St. Carabin Maria, mama lui Matei Charlotte Brodler Victoria, damă voalată Florica Lupetcu Aura, dactilografă Tantzi Saviani Vâsli», asi« fiofu Bucji TEATRUL NOU Calea Văcăreşti cu ansamblul companiei NATALITA PAVELESCU ti ora 9.45 „RAIUL” Farsă 3 acte de P. Vettel şi Goldflek localizată şi adaptată de T. P. Nataliţa Pavelescu, Remy Brateş, Leny Grigoriu, Nelly Constantinescu, Angela Demetrian, Virginia Georges­cu, Gh. Damian, V. Bulandra, Sandu Radulescu, Dem. Meranu, M. Ionescu şi Titu Petripop. STRANDUL KISSELEFF Sport— plaje — aer — basine STRANDUL BRAGADIRU Sport — plaje — aer — basine „SURÂSUL SEDUCĂTOR’ cu Maurice Chevalier, Andre Lefaur, Marie Glory, Marcel Simon, Paule Andral, Milly Ma­this şi Marcel Vallée Caragiosul Victor soseşte pa Paris, bogat in speranţe dar fără a para in buzunar. Aci întâlneşte pe frumoasa Gisela, baletistă într’un mare music-hall. Ea­­ mărturiseşte că n’are cu ce-şi plă­ti masa, şi fiindcă viitor ştie să se descurce, salvează situaţia. Victor însoţeşte acum pe tânăra fa­tă până la music hall. Măna destînu­lui l-a condus acolo. Mereu surdzător , vedem aici portar vârnzător de Programe, secretar general, Impresar şi codirector, şi, in sfârşit, directori Ascensiunea aceasta rapidă o dato­­reşte Victor numai zăr­betu­lui său. Dar societatea înaltă nu-l ia In semă Ce este doar un director de muile hali . Opera, lată o situaţie impor­tantă ! Dar Victor va trece şi peste a­cest obstacol şi va prezida la evoluția artei lirice. CINEMA CAPITOL CINEMA ROXY «9RAMPA" Programul cu distribuţiile şi subiectul tuturor spectacolelor întreprinderile metalurgice Soc. Fler din Bucureşti trec printr-o criză financiară de scurtă durată. Totul, depinde de bunăvoinţa lui Niculae Verbănescu ministrul economiei so­ciale care ar trebui să acorde achita­rea unor comenzi efectuate de aces­te întreprinderi. Ministrul se lasă greu. Matei Ghe­­rasim directorul întreprinderilor face toate eforturile ca să iasă din impas. Tocmai în acest shucium rescoperă în secretara lui, Aura Vlădescu, su­fletul nobil care II încurajează. Aura este fata uşierului Vasile, dar nimeni nu cunoaşte secretul. Se descoperă tocmai când surprinde pe Matei îm­brăţişând pe Aura. Se produce o ex­plicaţie, din care reese că Matei ar fi dispus să ia pe Aura de soţie, mai a­­les că Verbănescu care găseşte în Vasile pe un prieten din copilărie. Astfel Drăgan, procuristul,­ese din toată încurcătura, decorat. Dar, toate ar fi bune dacă Maria, mama lui Matei nu s’a opune. Ea nu este de acord. Fiul ei trebue să ia de soţie o fată bogată. Intervine însă Victoria Stupan care bagă o intrigă in această tevatură stârnind ambiţia Măriei care acum este de acord mai ales că Verbănescu recomandă pe Aura ca nepoata lui. Reuşeşte dragostea dintre Aura şi Matei. Adânc jicnită Wally crezând că Franke a căutat o simplă aventură galantă, părăseşte serviciul. Se angajează la directorul de tea­tru Kurlander, care descoperă că are o voce superbă şi vrea să o lanseze ca „stea” în noua sa revistă. Tot a­­colo îl regăseşte şi pe Franke, dar a­­cum vrea să facă carieră şi nu are timp pentru dragoste. Ada Walden vede cât de îndrăgos­tit este Franke de Wally şi o redă libertatea. In acest fel Fritz Strum îşi ajunge în sfârşit scopul. A sosit ziua cea ma­re a premierei. Toate locurile sunt vândute. Cu toate că nu a venit ni­meni, fiindcă Franke a cumpărat toa­te locurile pentru a o cuceri pe Wal­ly numai pentru el. In faţa teatrului gol ea e dezolată. E consolată însă repede de Franke şi renunţă în braţele acestuia la ca­riera teatrală visată, sabeta regina Angliei şi Ce va fi măine (anul 2000). DACIA (sală şi grădină). — Subjugat de tine şi In umbra scaunului elec­­ tric.­­. ] . DIANA. — Teroarea deşertului şi Ra 7.& ucigătoare. EDISON. — (Grădină şi sală) Un băr­bat original şi trupa Pizone-Kaner. FLORIDA. — (sala şi grădină B-dul Ferdinand 118) Dama cu camelii şi Şcoala bărbaţilor. IZBANDA. — Două femei două iubiri şi Avangarda eroilor. LIA (Griviţei 296). — Bestia umană şi De-aş fi director. , LILLI. — (sală şi grădină. Calea Ra­­hovei 236) Fiul Rusiei Şi Onoarea familiei.­­ LUCIFER (Dudeşti 97) O lacrimă pa mormânt şi Paria. MILANO.— (grădină şi sală) Bestia umană şi Picadilly Jim. MODEL.— Evadatul din insula Dia­volului şi Rasa Roşie. PACHE (Strada Mătăsari No. 31) în­gerii întunericului şi Stan şi Bran gemeni. SIC (Filantropia 85) Regele chibritu­rilor şi Guliver In ţara piticilor şi trupa Miky-Mouse. TOMIS (grădină şi sală).— Casa cu 1000 de lumânări şi Cânt numai pentru tine. M­IC (sală şi grădină Piaţa Filantro­pia).— Boccacio şi Acuzata. VOLGA (Dorobanţi).— O aventură in Mexic, Mandatul de arestare și complectare. Ck CINEMA SCALA PERIFERIE CINEMA TRIANON UN CÂNTEC, O FATA SI UN SARUT cu Martha Eggerth, Gustav Fröhlich, Gretel Theimer, Fritz Grumbaum, Tibor v. Halmay Două fabrici de plăci de patefon: Suppraphon şi Liraphon şi fac o con­curenţă aprigă. . Munzer, procuristul şi sufletul fir­mei Supraphon, cere ca directorul său Peter Franke să se căsătorească In interesul afacerilor, cu Ada Walden, coprietara firmei. Acesta primeşte, refuzând cererea în căsătorie a lui Fritz Strum, proprietarul firmei Ly­­raphon. Intr’o călătorie de inspecţie făcută sucursalei firmei din Brenburg, Fran­ke face cunoştinţa frumoasei vânză­toare Wally Somer. Se recomandă ca funcţion­ar nou trimis de centrală, iar Munzer, tre­bue să-l facă pe proprietarul. Franke se îndrăgosteşte serios de Wally şi a uitat cu totul logodnica, ceea ce nu îi convine lui Munzer, care destăi­­nuiește fetei cine e Franke. CINEMA REGAL „DOUA FEMEI... DOUA IUBIRI” cu Francine Lartmore şi George Bancroft Un film de puternică desfăşurare dramatică, interpretat de o remarca­bilă echipă de interpreţi. Tema e impresionantă, John Meode, magnat al industriei şi al finanţei, convină că poate cum­păra orice cu banii săi, constată, totuşi, într’o bună zi, că nu e destul de bogat ca să cumpere dragostea reală a unei femei. Şi această lecţie i-o dă o fată simplă de la ţară. Rolul magnatului Industriei este interpretat de cel mai bun tragedian al Americei, Edward Arnold, care este, pur şi simplu, uimitor de verism şi naturaleţe, în marea lui creaţie din acest film. Dar, o atracţie deosebită a filmu­lui, constitue debutul pe ecran al ac­triţei de teatru Francine Larrimore, care refuzase până acum să joace In film. Când i s’a propus Insă rolul din „Două femei... două Iubiri”, Fran­cine Larrimore a acceptat. Cealaltă femee este Gail Patrick, tânăra vedetă In plină ascensiune şi al cărei talent găseşte tn acest film­ un rol foarte potrivit. . Un rol important joacă George Ban­croft, a cărui reapariţie va fi saluta­tă desigur cu interes de publicul mostru. înscenarea lui Richard Wallace, precisă și originală. Un mare film dramatic și care trebue neapărat văzut. ttatwwefeagaawBMaaeaaeaiMiat CINEMA ARO închis pe timpul verii * CINEMA CARLTON închis pe timpul verii SELECT.— Macul roşu cu Lealie Ho­ward. VOX.— Marşul de noapte şl cum vă place cu Elisabeth Bergner. FEMINA (plafonul descoperit). — Stan şi Bran aventurieri şl Confe tL . j ._! PALAS BULEVARD.— Duşmănia Şl Ultimul Mohican. A. R. P. A. — Băetana şi Tavernele din San-Francisco. DARLY. — Circul şl Cel Z­ord­. CORSO— Crai de ghindă şl In­sula Groazei. FORUM. — Mr. Flow şl Nu mi-am ucis soţul. DOAMNEI. — Echipagiul şl Malec răpit de gangsteri. OMNIA. — Ora fatală şl Fata din Salem. CITY (b-dul Carol 21).­­ Ra­mona şl Un sărut fatal. FRANKLIN. - Ave Maria şi Ultimul bal la Petersburg. MARNA. — Casa visurilor. Mat­chul de box Bradock - Joe Louis şl Banda veselă. COTROCENI. — Romanul unei minore şl In umbra păcatului. RAHOVA. Intimitat! conjugale şi subjugat de tine. VENUS. — Fiica Iul Dracula şl Gondolierul de pe Broaway. SPLENDID fc­i Cea mal bogată fată din lume şl Un vis de Iubire. VOLTA-BUZEŞTI. — (grădină şi sa­­sală) Vladia Korsaktiv, Căsătorii americane şl revo jtă. AIDA. — Vinovatul şi Cavalerii nop­ţii cu N­dlo MartiU. ATENEUL TEI. — Moartea 8*’ răzbu­nă şi Căpitanul Ianuarie. AMERICAN (sală și grădină). e. EU­ IULIE 1997 „Surâsul seducător“ cu Maurice Chevalier la cinematografele Capitol şi Roxy Fără a ţine seama de sezonul mort, care găseşte lumea la ştranduri, cinematografele Capi­tol şi Roxy, consecvente liniei de conduită, continuă a prezen­ta filme excelente, atrăgătoare pentru cei dornici de un specta­­tacol bun. Este desigur cazul premierii de azi. Filmul „Surâsul seducă­tor” e o realizare reușită, amu­zantă, menită să placă și să in­­tereze marele public — și mai ales pe acei care simpatizează pe faimosul actor al ecranului, Maurice Chevalier. ...Râsul dezarmează, — dar surâsul singur ştie să învingă toate piedicile şi e o bună lecţie de optimsm pe care o va da în vremurile acestea grele şi poso­morite noul film al lui Maurice Chevalier. Subiectul ?... O serie de în­tâmplări captivante, de scene pline de efect comic, jucate cu antreu de Maurice Chevalier. Cu verva lui nesecată, acest ac­tor interpretează un rol desă­vârşit, o creaţie demnă de... su­râsul lui fermecător. Ca de obicei, cântă o serie de şansonete melodioase, cu acea neegalată artă care l-a consa­crat. Relevăm în special o scenă sugestivă din cuprinsul acţiunei filmului: o lecţie de canto, care constitue un model al genului, — iar dintre șasonete, relevăm „Le chapeau de­­zozo’­ a lui Borel Clerc. Distribuţia mai cuprinde pe André Lefaur, Marie Glory, Mar­cel Simon, Raule Andrale, Milly Mathis şi Marcel Vallée. Regia : Maurice Tourneur, — după un scenariu al cunoscutu­lui scriitor franez Louis Ver­­neuil. „Surâsul seducător” e înca­drat de o serie de interesante complectări. Maurice Chevalier Concursul „Rampei“ pentru alegerea celei mai bune dactilografe La marele concurs pe care l-a instituit ziarul nostru pentru ale­gerea celei mai bune dactilografe sau dactilograf, organizarea se va face după normele urmă­toare : Fiecare concurent sau concu­rentă va primi în ziua concursu­lui un text imprimat cunoscut numai de comisiune. Pe lângă rapiditate se va ţine seama de numărul de greşeli, de curăţenia scrisului precum şi de estetica aranjamentului. Clasificarea concurenţilor va fi făcută pe bază de lovituri net­to, adică se va ţine cont de gre­şeli. Pentru a putea da posibilitatea tuturor să poată lua parte la a­­cest match dactilografic, unic in genul său, vom împărţi concu­renţii In două clase. a) O maşină de scris Reming­ton, ultimul model 1937; b) O maşină de scris Adler, tot ultimul model, precum si nume­roase alte maşini renumite ale căror mărci le vom indica la nu­merele noastre viitoare. Maşina de scris „Remington” este un Noiseless Model 8 de mă­rime normală Standard. Deoarece la noi în ţară sunt numeroşi dactilografi de limbă străină concursul „Rampei” se va ţine în patru limbi : română, germană, franceză și ungară. Clasa II-a la care se vor pu­tea înscrie dactilografii și dac­tilografele neprofesioniste, este dotată deasemenea cu importan­te premii, intre care un gramo­fon portativ. REDACȚIA, ADMINISTRAȚIA ȘI ATELIERELE GRAFICI Str. Bmohn­ei, Td. MUU ABONAMENT! ■ ■ ■ ■ Lei Ni ■ ■ • ■ Lei Mi Trei InXf Şase luni U® ■■ ■ Lei ÎMI la utikiaittte si pcimn butit®­­tiuit prețul dubla Rampa publică zilnic Viața romanțată a drăgălașei Shirley Temple

Next