Rampa, septembrie 1937 (Anul 20, nr. 5891-5916)

1937-09-01 / nr. 5891

Paul Colin a prezentat in cadrul­­ Ruportarii Indiscrete Expoziţiei internaţionale un mare spectacol de balet Stagiunea teatrală a anului 1937 este gata să-şi deschidă porţile. Pentru Suita de balete pe ca­re a prezintat-o, Paul Colin, a făcut apel, de acum câteva luni, la colaborarea unor compozitori reputaţi, ca regretatul Gabriel Pierne, Darius Milhaud, Maurice Gaubert, Maurice Ivain, Henry Tomasi şi Constantinoff. Şase autori, şase balete. Ele diferă ca inspiraţie unele de al­tele, dar sunt unite prin perso­nalitatea marcantă a lui Colin. Căci Paul Colin, înainte de a fi decorator şi costumier, este, mai ales, regizorul baletelor „Gira­­tion”, „Gags ”, „Normandie , „Vent”, „Boite de Nuit”, „Fi­nance”. Lui se datoreşte, în bu­nă parte, succesul baletului u­­moristic „Gags”, pentru care Darius Milhaud a scris partitura muzicală, precum şi reuşita ba­letului „Normandie”, a cărui co­regrafie a fost realizat de Vel­­schek. De asemenea a regizat „Gira­­tion”, un balet clasic pentru ca­re Gabriel Pierne a scris pagini interesante. Simon Gantillon, autorul lui „Maya”, a compus thema bale­tului „Vent” în colaborare cu Maurice Ivain. Esenţialmente poetic, el opune omul forţei na­turii, personificată printr’o dan­satoare aeriană, ale cărei miş­cări, sunt aureolate de văluri. Lupta vântului cu omul furni­zează pretextul pentru figuri sa­vante cari evoluiază într’un de­cor în care se încorporează ele­mente umane. Paul Colin a recrutat el în­suși cele 28 dansatoare și dan­satori cari compun trupa „Bal­lets de Paris”. El s-a relevat de mulți ani ca un mare artist. Astăzi artistul este dublat de un mare regisor. „Le Temps" şi literatura cehoslovacă Ziarul „Le Temps” a publicat de curând într-o anchetă asu­pra curentelor literare din ţările străine, un articol despre lite­ratura cehoslovacă. Autorul ar­ticolului, H. Beuve-Méry atrage mai înainte de toate atenţia că scriitori cehi şi slovaci au fost în secolul trecut mai ales lup­tători ai ideii naţionale. După ce ideia naţională a triumfat, lite­ratura cehoslovacă a trecut prin oarecari greutăţi de orientare, însă, fiindcă independenţa spiri­tuală naţională părea încă des­tul de ameninţată, tot poporul a continuat să rămâie tema princi­pală a multor scriitori. Alţii în­cetul cu încetul au demobilizat, dar, fiind obişnuiţi să fie în slujba cuiva, îşi căutau un nou ideal, pe care să-l poată apăra. Mulţi dintre dânşii, mai ales din­tre cei mai tineri, au devenit cântăreţi ai proletariatului. Ast­fel a luat naştere gruparea „De­­versil”. Dar totuşi individualis­mul poeţilor se împăca greu cu disciplina comunistă. După câţi­va ani Nezval cu Teige împreu­nă au publicat manifestul „poe­­tismului”. Exagerările poetis­­mului în Praga însă nu au fost de lungă durată. A contribuit nu­mai eliberarea fanteziei lirice, dând în acelaşi timp şi limbii o mult mai mare elasticitate. Mul­ţi poeţi, cari au trecut prin şcoa­la poetistă, se întorc iarăşi la vechea şi părăsita tradiţie. Şi la romancieri se poate con­stata o evoluţie similară. H. Beuve citează pe generalul Me­­dek ca pe un bun povestitor de amintiri din războiu şi ca pe un continuator al tradiţiei lui Jira­,I­­sek. Dintre scriitorii proletari caracterizează pe I. Olbracht, Marie Majerova şi apoi se ocu­pă de scrierile lui V. Vancura, Jar. Durych, J. Cep, la cari constată o reacţie similară cu aceea din sfera poeziei. Despre Karel Capek spune că e greu să fie trecut sub o rubri­că oarecare din cauza talentului său atât de bogat şi variat, dar cel mai mult dintre lucrările lui apreciază scrisorile şi esseurile. Autorul constată la Cehi un foarte remarcabil talent pentru critica literară și scrie apoi des­pre însemnătatea pe acest tă­­rîm a de curând decedatului cri­tic literar F. X. Salda. Opera lui este continuată de către elevii săi, dintre cari unii sau relevat deja ca maeștri ai criticii. Ei ajută în activitatea lor spiritului național propriu, arătându-i po­sibilităţile şi capacităţile sale de creaţie, dar în acelaşi timp îi a­sigură şi prinosul de influenţe străine fără de cari ar lâncezi. Autorul Beuve-Méry citează tot­odată şi cuvintele criticului lite­rar cehoslovac Arne Novak, care spune că tema literaturii cehoslovace va rămâne în­totdeauna patria şi lumea sa, cum este dealtfel şi firesc pen­tru un popor, care se găseşte la o răspântie a civilizaţiilor. Karl Capek Richard Straus va sosi la Paris săp­tămâna viitoare Acum câteva zile, gazetele străine anunţau ştiri alarmante privitoare la sănătatea marelui compozitor Richard Strauss. D-na Richard Strauss, a co­municat gazetarilor de speciali­tate cari s’au interesat de starea sănătăţii marelui dirijor, că a­­cesta a fost într’adevăr bolnav săptămâna trecută, dar că este actualmente complet restabilit, astfel că va putea dirija, în cursul săptămânii germane, la Paris, operele sale „Cavalerul Rozelor” și „Ariana de Naxos”. Richard Strauss va sosi la Paris chiar săptămâna viitoare. Richard Strauss Noul filme cehoslovace In prezent atelierele de cine­matograf din Praga turnează ur­mătoarele filme după opere lite­rare cehe: Alois Jirasek, „Feli­narul” și „Istoria filosofică”, F. Subert, „Jan Vyrava” Si G. Preissova, „Fiica ei vitregă «RAMPA” FORAX. „Revolta d-rei Maria Voluntara... şi „pumnul“ d-lui Vasile Lazarescu D-na Maria Voluntari­ e o fiin­ţă ori­când bine dispusă şi por­nită pe glume. Câteva minute petrecute în preajma d-sale, se soldează, în mod firesc, cu un bagaj de anecdote şi de tot soiul de „povestiri” amuzante. Pe o atare fiinţă nu ţi-o poţi închipui niciodată revoltată. Şi totuşi, zilele trecute, am văzut-o astfel. Să redăm însă amănun­tele: D-na Maria Voluntaru se afla la regisoratul Teatrului Naţio­nal — şi scria o scrisoare. Cui? Mister! — şi nici nu are impor­tanţă, — pentru că scrisoarea nu are nici un rol în acest reportaj. Pe când era cufundată în ti­­cluirea scrisorii, deodată sbâr­­nâie telefonul, — un sbârnâit fioros, — așa cum pare atunci când ești adâncit într’o lucrare. D-na Maria Voluntaru a tresă­rit o clipă, — dar apoi s’a îndrep­tat spre aparatul de tortură ca­re a avut darul so deranjeze și a luat receptorul în mână: — Alo! — Duduie! dă-mi pe d. X! Cererea era exprimată pe un ton imperativ. D-na Maria Voluntaru, gen­tilă, s’a dus să-l caute pe d. X, — dar d. X nu mai era de găsit. — A plecat!... răspunse dânsa interlocutorului din capătul opus. — Dacă vine, spune-i să mă cheme la telefon. — Dar cine sunteți dvs.? — D. Popescu! Și telefonul se închise brusc. După câteva secunde, d-na Ma­ria Voluntarii își reveni din u­­luiala în care o vârîse tonul ce­lui ce-i vorbise. — Ei! asta-i! A vorbit cu mine de parcă sunt telefonistă. Putea să fie mai politicos... căci eram eu! Şi nu alta. ...D-na Maria Voluntaru mai e şi acum revoltată. ...E mai puţin revoltată însă de faptul că a fost la Sinaia, a jucat la ruletă şi a câştigat vreo 20.000 lei. De altfel nu e singura care a câştigat,­­ căci şi d. George Vraca a câştigat vreo 60.000 lei (e drept însă că nu ne spune cât a pierdut). Auzind de toate aceste câşti­guri, Vasile Lăzărescu s’a hotă­­rît să-şi încerce norocul. Până la punerea în aplicare a planu­lui, dânsul face calcule, — sau cum s’ar zice „socoteala de a­­casă”. Şi iată-i făcând o întreagă de­monstraţie teoretică, — pe care o redăm prin aproximaţie: — Sunt convins că dacă plec la Sinaia şi-mi încerc norocul, sdrobesc „banca”. Joc 34 com­binat cu 26, — apoi 37 combinat cu 14 şi 29 cu cai. (Dvs. aţi în­ţeles ceva?! — Şi dacă nu câştigi? — Tot sdrobesc banca? — Aş fi curios să ştiu cum? (întrebarea i-a pus-o un ca­marad). — Dau cu pumnul în masă. Metodă sigură de a sdrobi banca. fcji-ji...­—A Maria Voluntaru Cărăbuş Cărăbuşul prezintă în fiecare seară, în faţa unui public entu­ziasmat, care um­ple până la re­fuz frumoasa arenă, excepţiona­la revistă „Electro-Cărăbuş”, cu extraordinarul trio acrobatic Frankins, de la Hippodrom din Londra, şi formidabilul duet de step Ritta şi Charley Jenkins de la Foxy Theatre din New- York. a?. Spectacolul este cel mai for­midabil succes al stagiunii bu­­cureştene, şi se desfăşoară in­­tr’un ritm trepidant de tinereţe şi veselie, în cadrul unei montă­ri bogate. Cuplete, sketchuri, şi melodii fermecătoare abundă în această revistă. Electro-Cărăbuş constitue cel mai formidabil succes al verii bu­cureştene şi este interpretat de un strălucit ansamblu în frate cu Tănase, Liana Mihăilescu, Nutzi Pantazi, Elena Burmaz, Vivet­­te Popescu, Jeny Ceauşu, suro­rile Delanny, Peny Georgescu, Tucky Iliescu, Viorica Constan­tinescu, Adina Stumbea, Irina Frăţilă, etc. şi d-nii Al. Giugaru, M. Roman, Fred Donald, Puiu­ Maximilian, I. Dinescu, Trestian, Călin Botez, Antonescu, Stoe­­nescu, etc. Ronea, G. Channel, C Horn­ung şi Ion Iancovescu. Decoruri: W. Siegfried. Versiunea românească: d-nii tu­dor Muşatescu și Sică Alexandre­­scu. Hhrănda După cererea generală, se reia marele succes al stagiunii „Comoara”, excelenta piesă pre­lucrată după Schalom Alechem și pusă în scenă, într’o intere­santă maniera regisorală, de poetul Iacob Sternberg.­­ „Comoara” este piesa care s’a bucurat la începutul stagiu­nii de un extraordinar succes, întrerupându-şi seria triumfală din dorinţa direcţiunii de a pre­zenta publicului, întreg reperto­riul actualei stagiuni. „Comoara’ s’a bucurat de elogiile unanime ale presei. In rolul principal, Sidy Thal are una din cele mai reuşite creaţii, jucându-şi rolul cu multă artă şi cu mult talent. De altfel e secondată de un ansamblu omogen în frunte cu apreciatul actor Adolf Tefner. Grădina Marconi Teatrul Vesel le mă­ soară la seară, în faţa unei gră­dini arhipline, Teatrul Vesel de vară (Grădina Marconi) reprezin­tă ilarianta localizare „Fustele de la minister’’. E cea mai reuşită lucrare în a­­cest gen, bogată în tot felul de scene amuzante, de replici pline de haz, abundând în surprize de mare efect comic. Publicul, copios înveselit de ac­ţiunea celor trei acte bogate în peripeţii, aplaudă cu sinceritate, subliniând jocul interpreţilor şi calităţile piesii. In roluri de desăvârşit pitoresc apar d-nii Gr. Vasiliu-Birlie, Ni­­culescu-Buzău, M. Bruno, Geo Maican, Jules Cazaban, G­hion, Niculescu-Cadet, I. St. Iliescu, N. Velculescu, d-nele Maria Wauvri­na, Maria Antonova, Beate Fre­­danov, Angela Mateescu şi d. Ion Talianu. Mediul minunat realizat — ca şi întreaga regie a spectacolului, a­­parţine d-lui Aurel I. Maican. TEATRELE Nutzi Pantazi şi C. Tănase Sylvia Fulda­ n? •• • .V Vii Maria Wauvrina Comedia Teatral la fel liber Cu un neegalat succes se joacă în fiecare seară „Om de încrede­re’’, pornită pe lângă crie trium­fală, — aplaudată fiind seară la seară de un public care umple e­­leganta sală a Teatrului Come­dia, până la refuz. „Om de încredere’’ este o come­die de acţiune dinamică, — amu­zantă în acelaş timp, oferind un rar prilej de desfătare artistică. Autorii Paul Armand şi Leo­pold Marchand — redau viaţa tre­pidantă a unui genial excroc, — prezentând subiectul într un ca­dru uluitor. Distribuţia - un ansamblu de vedete chiar în roluri episodice,­­ cuprinde pe R. Bulfinaky, Misu Fotino, Nora Piacentini, Silvia Bulda, Tina Radu, Al. Finti, V. I - DUMINICA apare complet reorganizat REDACȚIE NOUA RUBRICI NOUI la COLABORĂRI LUCRARE din țară și străinătate Copiii căpitanului Grant Filmul rusesc a pornit în ultima vreme o ofensivă viguroasă de a­­firmare definitivă alături de ma­rile producţii americane. In acest scop regizorii ruşi au folosit studiourile cu ultimile per­fecţionări technice şi şi-au asigu­rat cele mai de seamă scenarii. Nu vom înşira aci toate filmele în curs de realizare, ci ne vom mul­ţumi să menţionăm numai câteva din ele, ale căror premiere se vor dat dealtfel, în curând şi la noi. Este vorba de ,,Nunta'’, dui­ă­­Gogol, ,,Mongolii’’, ,,Tinereţea’’, după Puşkin, ,,Petru cel Mare’’ şi în sfârşit „Copiii căpitanului Grant”, după marele roman de aventuri al celebrului Jules Ver­ne. Acest din urmă film a fost ter­minat recent, iar premiera s-a dat în toate marile metropole din noul şi vechiul continent. Este inutil să spunem că a constituit un succes din cele mai mari. Aventurile extraordinare, fante­zia şi multiplele pericole cari se succed­­în această carte care a tre­cut biruitoare dealungul atâtor ge­n­er­aţii, au asigurat filmului un scenariu ideal pe care priceperea şi iscusinţa regisorului V. Veitok l-au ridicat pe culmi nebănuite.­­ Iar strenturile pe care cei doi copii le întâlnesc, în căutarea ta­tălui lor, peripeţiile, precum şi în­treaga atmosferă de poveste sen­zaţională, este redată aci într’o di­namică desfăşurare. Muzica ce acompaniază filmul este adecvată acţiunii şi este ope­ra compozitorului Dunaevski, cu­­nocut la noi din muzica filmului ,,Circul’. , Interpreţii ,,Copii căpitanului Grant” sunt cunoscuţii actori ruşi Iuriev, N. Cercasov şi Ci­vrilov. Noua realizare a lui Veitok va prezentată In cursul acestei săp­­ tămâni, , m INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE "RAMPA"* ST­R* 3REIOIAHU­SI,­­ TELEFON S.SI.24, BMCIIREIH MIERCURI 1 Septembrie 1937

Next