Rampa, septembrie 1937 (Anul 20, nr. 5891-5916)
1937-09-01 / nr. 5891
Paul Colin a prezentat in cadrul Ruportarii Indiscrete Expoziţiei internaţionale un mare spectacol de balet Stagiunea teatrală a anului 1937 este gata să-şi deschidă porţile. Pentru Suita de balete pe care a prezintat-o, Paul Colin, a făcut apel, de acum câteva luni, la colaborarea unor compozitori reputaţi, ca regretatul Gabriel Pierne, Darius Milhaud, Maurice Gaubert, Maurice Ivain, Henry Tomasi şi Constantinoff. Şase autori, şase balete. Ele diferă ca inspiraţie unele de altele, dar sunt unite prin personalitatea marcantă a lui Colin. Căci Paul Colin, înainte de a fi decorator şi costumier, este, mai ales, regizorul baletelor „Giration”, „Gags ”, „Normandie , „Vent”, „Boite de Nuit”, „Finance”. Lui se datoreşte, în bună parte, succesul baletului umoristic „Gags”, pentru care Darius Milhaud a scris partitura muzicală, precum şi reuşita baletului „Normandie”, a cărui coregrafie a fost realizat de Velschek. De asemenea a regizat „Giration”, un balet clasic pentru care Gabriel Pierne a scris pagini interesante. Simon Gantillon, autorul lui „Maya”, a compus thema baletului „Vent” în colaborare cu Maurice Ivain. Esenţialmente poetic, el opune omul forţei naturii, personificată printr’o dansatoare aeriană, ale cărei mişcări, sunt aureolate de văluri. Lupta vântului cu omul furnizează pretextul pentru figuri savante cari evoluiază într’un decor în care se încorporează elemente umane. Paul Colin a recrutat el însuși cele 28 dansatoare și dansatori cari compun trupa „Ballets de Paris”. El s-a relevat de mulți ani ca un mare artist. Astăzi artistul este dublat de un mare regisor. „Le Temps" şi literatura cehoslovacă Ziarul „Le Temps” a publicat de curând într-o anchetă asupra curentelor literare din ţările străine, un articol despre literatura cehoslovacă. Autorul articolului, H. Beuve-Méry atrage mai înainte de toate atenţia că scriitori cehi şi slovaci au fost în secolul trecut mai ales luptători ai ideii naţionale. După ce ideia naţională a triumfat, literatura cehoslovacă a trecut prin oarecari greutăţi de orientare, însă, fiindcă independenţa spirituală naţională părea încă destul de ameninţată, tot poporul a continuat să rămâie tema principală a multor scriitori. Alţii încetul cu încetul au demobilizat, dar, fiind obişnuiţi să fie în slujba cuiva, îşi căutau un nou ideal, pe care să-l poată apăra. Mulţi dintre dânşii, mai ales dintre cei mai tineri, au devenit cântăreţi ai proletariatului. Astfel a luat naştere gruparea „Deversil”. Dar totuşi individualismul poeţilor se împăca greu cu disciplina comunistă. După câţiva ani Nezval cu Teige împreună au publicat manifestul „poetismului”. Exagerările poetismului în Praga însă nu au fost de lungă durată. A contribuit numai eliberarea fanteziei lirice, dând în acelaşi timp şi limbii o mult mai mare elasticitate. Mulţi poeţi, cari au trecut prin şcoala poetistă, se întorc iarăşi la vechea şi părăsita tradiţie. Şi la romancieri se poate constata o evoluţie similară. H. Beuve citează pe generalul Medek ca pe un bun povestitor de amintiri din războiu şi ca pe un continuator al tradiţiei lui Jira,Isek. Dintre scriitorii proletari caracterizează pe I. Olbracht, Marie Majerova şi apoi se ocupă de scrierile lui V. Vancura, Jar. Durych, J. Cep, la cari constată o reacţie similară cu aceea din sfera poeziei. Despre Karel Capek spune că e greu să fie trecut sub o rubrică oarecare din cauza talentului său atât de bogat şi variat, dar cel mai mult dintre lucrările lui apreciază scrisorile şi esseurile. Autorul constată la Cehi un foarte remarcabil talent pentru critica literară și scrie apoi despre însemnătatea pe acest tărîm a de curând decedatului critic literar F. X. Salda. Opera lui este continuată de către elevii săi, dintre cari unii sau relevat deja ca maeștri ai criticii. Ei ajută în activitatea lor spiritului național propriu, arătându-i posibilităţile şi capacităţile sale de creaţie, dar în acelaşi timp îi asigură şi prinosul de influenţe străine fără de cari ar lâncezi. Autorul Beuve-Méry citează totodată şi cuvintele criticului literar cehoslovac Arne Novak, care spune că tema literaturii cehoslovace va rămâne întotdeauna patria şi lumea sa, cum este dealtfel şi firesc pentru un popor, care se găseşte la o răspântie a civilizaţiilor. Karl Capek Richard Straus va sosi la Paris săptămâna viitoare Acum câteva zile, gazetele străine anunţau ştiri alarmante privitoare la sănătatea marelui compozitor Richard Strauss. D-na Richard Strauss, a comunicat gazetarilor de specialitate cari s’au interesat de starea sănătăţii marelui dirijor, că acesta a fost într’adevăr bolnav săptămâna trecută, dar că este actualmente complet restabilit, astfel că va putea dirija, în cursul săptămânii germane, la Paris, operele sale „Cavalerul Rozelor” și „Ariana de Naxos”. Richard Strauss va sosi la Paris chiar săptămâna viitoare. Richard Strauss Noul filme cehoslovace In prezent atelierele de cinematograf din Praga turnează următoarele filme după opere literare cehe: Alois Jirasek, „Felinarul” și „Istoria filosofică”, F. Subert, „Jan Vyrava” Si G. Preissova, „Fiica ei vitregă «RAMPA” FORAX. „Revolta d-rei Maria Voluntara... şi „pumnul“ d-lui Vasile Lazarescu D-na Maria Voluntari e o fiinţă oricând bine dispusă şi pornită pe glume. Câteva minute petrecute în preajma d-sale, se soldează, în mod firesc, cu un bagaj de anecdote şi de tot soiul de „povestiri” amuzante. Pe o atare fiinţă nu ţi-o poţi închipui niciodată revoltată. Şi totuşi, zilele trecute, am văzut-o astfel. Să redăm însă amănuntele: D-na Maria Voluntaru se afla la regisoratul Teatrului Naţional — şi scria o scrisoare. Cui? Mister! — şi nici nu are importanţă, — pentru că scrisoarea nu are nici un rol în acest reportaj. Pe când era cufundată în ticluirea scrisorii, deodată sbârnâie telefonul, — un sbârnâit fioros, — așa cum pare atunci când ești adâncit într’o lucrare. D-na Maria Voluntaru a tresărit o clipă, — dar apoi s’a îndreptat spre aparatul de tortură care a avut darul so deranjeze și a luat receptorul în mână: — Alo! — Duduie! dă-mi pe d. X! Cererea era exprimată pe un ton imperativ. D-na Maria Voluntaru, gentilă, s’a dus să-l caute pe d. X, — dar d. X nu mai era de găsit. — A plecat!... răspunse dânsa interlocutorului din capătul opus. — Dacă vine, spune-i să mă cheme la telefon. — Dar cine sunteți dvs.? — D. Popescu! Și telefonul se închise brusc. După câteva secunde, d-na Maria Voluntarii își reveni din uluiala în care o vârîse tonul celui ce-i vorbise. — Ei! asta-i! A vorbit cu mine de parcă sunt telefonistă. Putea să fie mai politicos... căci eram eu! Şi nu alta. ...D-na Maria Voluntaru mai e şi acum revoltată. ...E mai puţin revoltată însă de faptul că a fost la Sinaia, a jucat la ruletă şi a câştigat vreo 20.000 lei. De altfel nu e singura care a câştigat, căci şi d. George Vraca a câştigat vreo 60.000 lei (e drept însă că nu ne spune cât a pierdut). Auzind de toate aceste câştiguri, Vasile Lăzărescu s’a hotărît să-şi încerce norocul. Până la punerea în aplicare a planului, dânsul face calcule, — sau cum s’ar zice „socoteala de acasă”. Şi iată-i făcând o întreagă demonstraţie teoretică, — pe care o redăm prin aproximaţie: — Sunt convins că dacă plec la Sinaia şi-mi încerc norocul, sdrobesc „banca”. Joc 34 combinat cu 26, — apoi 37 combinat cu 14 şi 29 cu cai. (Dvs. aţi înţeles ceva?! — Şi dacă nu câştigi? — Tot sdrobesc banca? — Aş fi curios să ştiu cum? (întrebarea i-a pus-o un camarad). — Dau cu pumnul în masă. Metodă sigură de a sdrobi banca. fcji-ji...—A Maria Voluntaru Cărăbuş Cărăbuşul prezintă în fiecare seară, în faţa unui public entuziasmat, care umple până la refuz frumoasa arenă, excepţionala revistă „Electro-Cărăbuş”, cu extraordinarul trio acrobatic Frankins, de la Hippodrom din Londra, şi formidabilul duet de step Ritta şi Charley Jenkins de la Foxy Theatre din New- York. a?. Spectacolul este cel mai formidabil succes al stagiunii bucureştene, şi se desfăşoară intr’un ritm trepidant de tinereţe şi veselie, în cadrul unei montări bogate. Cuplete, sketchuri, şi melodii fermecătoare abundă în această revistă. Electro-Cărăbuş constitue cel mai formidabil succes al verii bucureştene şi este interpretat de un strălucit ansamblu în frate cu Tănase, Liana Mihăilescu, Nutzi Pantazi, Elena Burmaz, Vivette Popescu, Jeny Ceauşu, surorile Delanny, Peny Georgescu, Tucky Iliescu, Viorica Constantinescu, Adina Stumbea, Irina Frăţilă, etc. şi d-nii Al. Giugaru, M. Roman, Fred Donald, Puiu Maximilian, I. Dinescu, Trestian, Călin Botez, Antonescu, Stoenescu, etc. Ronea, G. Channel, C Hornung şi Ion Iancovescu. Decoruri: W. Siegfried. Versiunea românească: d-nii tudor Muşatescu și Sică Alexandrescu. Hhrănda După cererea generală, se reia marele succes al stagiunii „Comoara”, excelenta piesă prelucrată după Schalom Alechem și pusă în scenă, într’o interesantă maniera regisorală, de poetul Iacob Sternberg. „Comoara” este piesa care s’a bucurat la începutul stagiunii de un extraordinar succes, întrerupându-şi seria triumfală din dorinţa direcţiunii de a prezenta publicului, întreg repertoriul actualei stagiuni. „Comoara’ s’a bucurat de elogiile unanime ale presei. In rolul principal, Sidy Thal are una din cele mai reuşite creaţii, jucându-şi rolul cu multă artă şi cu mult talent. De altfel e secondată de un ansamblu omogen în frunte cu apreciatul actor Adolf Tefner. Grădina Marconi Teatrul Vesel le mă soară la seară, în faţa unei grădini arhipline, Teatrul Vesel de vară (Grădina Marconi) reprezintă ilarianta localizare „Fustele de la minister’’. E cea mai reuşită lucrare în acest gen, bogată în tot felul de scene amuzante, de replici pline de haz, abundând în surprize de mare efect comic. Publicul, copios înveselit de acţiunea celor trei acte bogate în peripeţii, aplaudă cu sinceritate, subliniând jocul interpreţilor şi calităţile piesii. In roluri de desăvârşit pitoresc apar d-nii Gr. Vasiliu-Birlie, Niculescu-Buzău, M. Bruno, Geo Maican, Jules Cazaban, Ghion, Niculescu-Cadet, I. St. Iliescu, N. Velculescu, d-nele Maria Wauvrina, Maria Antonova, Beate Fredanov, Angela Mateescu şi d. Ion Talianu. Mediul minunat realizat — ca şi întreaga regie a spectacolului, aparţine d-lui Aurel I. Maican. TEATRELE Nutzi Pantazi şi C. Tănase Sylvia Fulda n? •• • .V Vii Maria Wauvrina Comedia Teatral la fel liber Cu un neegalat succes se joacă în fiecare seară „Om de încredere’’, pornită pe lângă crie triumfală, — aplaudată fiind seară la seară de un public care umple eleganta sală a Teatrului Comedia, până la refuz. „Om de încredere’’ este o comedie de acţiune dinamică, — amuzantă în acelaş timp, oferind un rar prilej de desfătare artistică. Autorii Paul Armand şi Leopold Marchand — redau viaţa trepidantă a unui genial excroc, — prezentând subiectul într un cadru uluitor. Distribuţia - un ansamblu de vedete chiar în roluri episodice, cuprinde pe R. Bulfinaky, Misu Fotino, Nora Piacentini, Silvia Bulda, Tina Radu, Al. Finti, V. I - DUMINICA apare complet reorganizat REDACȚIE NOUA RUBRICI NOUI la COLABORĂRI LUCRARE din țară și străinătate Copiii căpitanului Grant Filmul rusesc a pornit în ultima vreme o ofensivă viguroasă de afirmare definitivă alături de marile producţii americane. In acest scop regizorii ruşi au folosit studiourile cu ultimile perfecţionări technice şi şi-au asigurat cele mai de seamă scenarii. Nu vom înşira aci toate filmele în curs de realizare, ci ne vom mulţumi să menţionăm numai câteva din ele, ale căror premiere se vor dat dealtfel, în curând şi la noi. Este vorba de ,,Nunta'’, duiăGogol, ,,Mongolii’’, ,,Tinereţea’’, după Puşkin, ,,Petru cel Mare’’ şi în sfârşit „Copiii căpitanului Grant”, după marele roman de aventuri al celebrului Jules Verne. Acest din urmă film a fost terminat recent, iar premiera s-a dat în toate marile metropole din noul şi vechiul continent. Este inutil să spunem că a constituit un succes din cele mai mari. Aventurile extraordinare, fantezia şi multiplele pericole cari se succedîn această carte care a trecut biruitoare dealungul atâtor generaţii, au asigurat filmului un scenariu ideal pe care priceperea şi iscusinţa regisorului V. Veitok l-au ridicat pe culmi nebănuite. Iar strenturile pe care cei doi copii le întâlnesc, în căutarea tatălui lor, peripeţiile, precum şi întreaga atmosferă de poveste senzaţională, este redată aci într’o dinamică desfăşurare. Muzica ce acompaniază filmul este adecvată acţiunii şi este opera compozitorului Dunaevski, cunocut la noi din muzica filmului ,,Circul’. , Interpreţii ,,Copii căpitanului Grant” sunt cunoscuţii actori ruşi Iuriev, N. Cercasov şi Civrilov. Noua realizare a lui Veitok va prezentată In cursul acestei săp tămâni, , m INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE "RAMPA"* STR* 3REIOIAHUSI, TELEFON S.SI.24, BMCIIREIH MIERCURI 1 Septembrie 1937