Rampa, ianuarie 1938 (Anul 21, nr. 5989-6003)

1938-01-01 / nr. 5989

SAMBATA 1 IANUARIE 1938 Când an­tenul român cântă la Opera mare din Tiena, re vorbă cu tenorul Operei Române din Cluj, Tomel Spătaru am gusta succesul publicul şi cum simte succesul intăreţul.­ Sosesc invitaţii după invitaţii, felicitări şi igajamente de la alte zece opere din patru ţări.- Pit­­icul din Viena şi publicul din Praga.­ Cum prima dona­poneză Teiko Kiva a contribuit la chemarea în strai­nătate a tenorului român XIII. — Deşi la finele lui No­­brie obţinuse mari succese la­­era din Praga şi Viena, apre­­itul tenor al Operei Române din lit. d. Tomei Spătaru, am iz­­bit numai la finele lui Decen­­e să-l văd, din cauza multiple­­lui turneuri. n noul lui cămin din Cluj, str. cărescu 7, aproape de Opera nouă, în prezenţa tovarăşei lui viaţă, o ardeleancă încăntă­­rie, bună, docilă, care-l adoră, că a fi geloasă (o spun astea tot­­fiindcă mă gândesc la tragicul afin al tenorului Grozăvescu, re în toiul triumfului său la Vi­­a a fost doborât de mâna uci­toare a soţiei sale, care trebuia întindă asupra lui numai o mâ­­ocrotitoare) este dar mare iu- 1 ca un bun tenor să aibe şi o rarăşe de viaţă blajină, — în ezen­ţa ei zic, deci, tenorul To­il Spătaru, începu să-mi istori­­ască. Cu surâsul permanent ce­­ dă siguranţa victoriei în ca­sa lui, tenorul clujan mi-a îm­­­rtăşit momentele cele mai fru­maşe din viaţa lui de cântăreţ, îi a simţit cum din tenorii cu­tare şi posibilităţi limitate, in­­­ Cluj şi Bucureşi, devine de ată tenorul Europei întregi tie­id graniţele atâtor ţări, cerut chemat pretutindeni, unde a a­­rs faima lui de cântăreţ cu cali­i superioare. A FACE O BUNA ŞI MARE 3LEGA, PRIMADONA JAPO­NEZA TIIETKO KIVA - Destăinuieşte-ne, te rog, în pri­m linie, care a fost împrejurarea cisivă, care ţi-a înlesnit să ieşi a cadrul strâmt al unui oraş de ovineie, şi să te avânţi în cen­­ul lumei muzicale.­­ Venise în primăvara anului ăsta, celebra primadonă japone Theika Kiwa la Cluj, să întru­­nze pe Madame Butterfly la O­ra noastră. Eu eram partenerul I în Pinkerton. După ce m-a au­­t cum cânt, în timpul spectaco­lul, profitând de o scenă mută, noi numai corul cânta, iar noi la at, făceam câţiva paşi în gră­­na, dânsa îmi şopti, că am o ce admirabilă, că va vorbi ne­­eşit cu impresarul ei, Dr. Ar­­ur Hohenberg din Viena, să mă din Cluj, căci locul meu e ia ena. Theiko Kiva s’a ţinut de câ­nt Nu trecu mult şi primii o in­­taţie de la acest excelent impre­­t, ce este d. Dr. Hohenberg, cu laţii atât de întinse, cu mare itoritate în lumea muzicală. El ii ceru să particip negreşit la ncursul internaţional din Viena timpul verii, l-am făcut pe nie. Şi la acest concurs numai Mi tenoa­i, colegul bulgar Maza­­iff şi cu mine, am reuşit. El te­­rr dramatic, eu tenor liric. La incurs ne-a apreciat juriul form­at din profesori iluştri, iar la­­ concert mare ce a urmat după incurs, ne-a apreciat şi public enez. Am trecut astfel două examene, ce constituiau punctul de pleca­­r a angajamentului la Opera are din Viena. Tot la sugestiu­­ile impresarului­­d. dr. Hohen­­­rg, am luat, două luni şi jumă­­iie, ore de dicţiune germană la­­na dr. Tolnai, o excelentă peda­­­gă din Viena, fostă membra a Tatrului Naţional din Viena ,ior bürgt­heater). Să-ţi mai a­­intesc, că a trebuit să cânt la pera Mare în nemţeşte, asta e rea o mare dificultate pentru mtăreţii români în străinătate, i- am învins-o şi pe aceasta.­ ­ CEI CARI MI-AU ARATAt DRUMUL... Aci tr­ebue să amintesc cu drag de profesorii mei din România, ici am studiat, la Conservatorul în Bucureşti, având de maestru e d. G. Folescu, iar la Cluj pe­destrul Italiei, atât de aclama­­zat în Ardeal, Antonio Bossa, a studiat și câtva timp la Mila­­n iar la Viena am urmat un curs amitabil al d­ nei Charlotte Ca­ier, acela, care cu 25 de ani îna­inte a fost cea mai veridică «Car­men» la Opera Imperială de ar­uinci din Viena. Cu aceiaş plăcere îmi amintesc de debutul meu la Opera Română din Cluj. Era la 1929 în «Mig­non». SEARA PRIMULUI SUCCES LA OPERA MARE DIN­­ VIENA —Acum câteva impresii despre debutul de tale la Opera Mare din Viena.­­• Am fost pradă unor emoţii Puternice. Succesul a venit prea repede. Căci trebuia să cânt la Viena în Ianuarie, iar nu la 21 Noembrie. Dar m’au auzit la Ra­dio transmisiunea operei «Mig­non» dela Opera din Praga, și 1. Praga mi e’a telegrafiat, să vin la Viena, căci mi s’a fixat spectaco­lul la Operă la 21 Noembrie. La 18 Noembrie am cântat la Radio din Viena câteva arii. Acolo tre­buia să cânt la 12 Noembrie dar fiind invitat la Opera din Praga, am amânat pentru 18 Noembre. Însă ziarele din Bucureşti n’au a­­nunţat cu nici un rând concertul meu la Radio din Viena. De­sigur mulţi ar fi dorit să mă audă. Nu­mai din întâmplare, câţiva români au fost surprinşi auzind glasul meu la staţia de radio din Viena. In această privinţă m’a înduioşat o scrisoare ce am primit-o apoi, toc­mai din Craiova dela buna mea Profesoară d-na Ciolac, care in­tre altele îmi scria: — La un moment dat, auzim o voce splendidă din Viena. Cânta aria din «IVlanon». Nu auzisem la început cine e tenorul care cântă. Dar parcă prinsesem numai pro­numele de Tomel. — «Nu e ionici al nostru — in­terveni soțul meu, trebuie să fie o celebritate mondială. Apoi ai, cân­tat în mod magistral «Pescuitorul de perle» și am aflat că erai chiar d-ta. Să-ţi dea Dumnezeu, să duci mai departe faima numelui de ro­mân». Am fost ascultat la Radio şi de conducătorii­­­as­ei de filme «Pa­ramount» din Paris, care au cerut reprezentantului din Viena să facă două plăci de probă de gramo­­fon. Dacă le va plăcea, se poate să mă angajeze şi pentru film. E o chestie de noroc. După paranteza aceasta, să re­vin la seara de la Opera din V­iena. Cu simţul meu de auto­critică, mi-am­ dat seamă că am cântat bi­ne aria din actul 1 din «Bohema». Mi-a confirmat aceasta şi publicul care m’a aclamat călduros peste 5 minute, în aşa chip cum la Cluj n'am pomenit. In actul 3 şi 4 am simţit cum vocea mea se degajase de emoţie. Aceasta mi-a întărit-o şi dirijorul, care după fiecare act, îmi spunea fără rezervă adevărul, unde, când i-am plăcut mai mult. Publicul însă era mult mai gene­ros, mă rechema la rampă de trei, patru ori. la ieşire din operă, am avut parte de o manifestaţie a en­tuziaştilor, care m’a impresionat mai mult decât orice, fiindcă era întâia oară în viaţa mea artistică când mi se făcea o astfel de ma­­nifestaţie călduroasă. Zeci de doamne, domnişoare, tineri fără de număr, mă aşteptau cu plicul gata francat, cu adresa, în care cereau, să nu uit să le expediez câte o fotografie de a mea cu au­tograf. Multe doamne mi-au vârât plicul în buzunar fără un cu­vânt. DAR PUBLICUL DIN PRAGA? — Şi publicul din Praga ştie să se entuziasmeze deopotrivă pentru muzică ca şi cel din Viena deşi mi s a spus că e incolor în manifestă­rile lui. La Praga mă aşteptau chiar mai multe doamne la ieşire din Operă, decât la Viena. Fiindcă la Praga ai venit fara soţie, observai eu maliţios. OPINIA PRESEI VIENEZE CEHE — Ai păstrat ziarele din Viena şi Paris, cari au public­at în ziua următoare cronici muzicale des­pre d-ta. “ Nu toate. Mi s’au rătăcit mul­­te tăieturi din ziare. Aci soţia tenorului Tomel Spă­­taru, e atât de serviabilă, să scoa­­tă dintr’o mapă câteva pagini din ziarele austriace şi cehoslovace. Merită să reproduc aci câteva aprecieri străine despre tenorul român. «Neues­­W­iener Tagblatt» din 25 Noembrie scrie: Duminică, în «Bohema» ne-a cântat un oaspe nou: E tenorul din Bucureşti dr. Tomel Spătaru. Cântăreţul acesta tânăr şi simpa­tic, e ca şi tenorul Teodor Maza­roff, purtătorul premiului Con­cursului internaţional din vara a­­ceasta. La dânsul a fost premiat mai mult talentul lui neobişnuit d­­e a cânta, de a fraza. Chiar dacă vocea lui e mică, e postată admi­­rabi şi e tratată cu o înţelegere vie în emisi­une şi ii conducerea res­piraţiei pentru cantilene şi fraza­re cultivată. Şi mai ştie să scoată cele mai bune efecte în momen­tele lirice». «Telegraf» scrie: După Mazaroff, iată şi concu­rentul lui de la concursul interna­țional, a luat cuvântul, ca să spu­nem mai corect, tonul la Opera de Stat. Dr. Connel Spătaru este reprezentantul iscusit şi elegant al bi­osiei de tenori. Aduce pe lângă prospeţimea tinererei multă natu­­raleţă cuceritoare şi un «char­­me» juvenil. Rolul lui Rudolf din Bohema îi vine de minune. C­hiar dacă nu are volumul de voce al colegului său Mazaroff, un schimb vine cu alte calităţi mult mai importante. Căci Spăta­­ni e tenor liric, are un timbru fer­meca­tor şi trădează o mare cultu­­ră muzicală. Şi acolo, unde sala mare a Operei nu-i forţează temd­e şi o ucide bine. Dar ceea ce-i şi mai îmbucurător la acest artist, e muzicalitatea lui şi bunul gust ce-l pune în frazare. «Das Echo» scrie: tenorul lui liric frumos, felul cum ştie să lege frazele muzicale, cum formează fiecare ton şi-l con­duce, felul cum ştie să-şi stăpâ­nească respiraţia, — sunt toate pre­staţiuni remarcabile. Aplauzele furtunoase ce le-a avut în Concer­tul din Iunie le-a avut şi de da­­ta asta la Operă, deşi sala Operei este mai cuprinzătoare decât sala de concert. Rudolf întrupat de tenorul Spătaru este adevăr şi poe­zie. «Prager Presse» scrie: Tomei Spătaru, tenorul Operei Române din Cluj a cântat la Tea­trul nostru Naţional pe Wilhelm din «Mignon». Un cântăreţ culţi,­­■at, cu o concepţie ce vădeşte că e din şcoală franceză. In multe locuri aminteşte de tenorul fran­cez Burdino. Oaspete a cântat în româneşte cu multă grijă la dic­ţiune. Jocul lui e rezervat şi de ISI — Continuare in pagina 0-a — R AM P A ­distincţie şi rafinament. Un bărbat distins şi cu gust ştie să preţuiască importanţa deosebită, pe care o are o Apă de Colonie bine aleasă. El ştie că sunt „lucruri mici cu efecte mari", adică amănunte, fără de care eleganţa sa nu e desăvârşită. O Apă de Colonia de o fină sobrietate şi ex­trem de plăcută este norfiat ROYALE AMBRÉE. Această Apă de Colonia este simbolul distinc­­ției și al rafinamentului. Săpunul legrain parfumat cu ROYALE AMBRÉE nu trebuie să lipsească de pe lavoirul Dvs. ! Cereţi cu energie numai FIRNETDRANCA Cea mai bună apa minerală este Borvizul de Tămăşeu (Lithynîo) Comenzile se primesc exclusiv la Bucureşti Atragem atenţiunea Onor. C­lente­le, în vederea apropiere! Sft Săr­­bători, de a se aproviziona din timp ce renumitele vinuri Cotnari veritabil In sticle originale ale : PIVNIŢELOR COTNARI Centrala: Calea Grivitie 74 Telefon 49018 ICouture narisc Str. Aristide (fost Regală) Briand 17 Casa Grigore Capsa are onoare a aduce la cunoştinţă distinsei sale clientele­ră în Magazinul său special din Hotelul Capsa - str. Edgar Qui­net, Nr. 1 - se găsesc de vânzare Vinurile şi Şampaniile­­ De St. Marceaux - Capsa - Bobb excelentele produse al viil­or şi pivniţelor D lui Profesor Nicolae Basilescu cu preţuri foarte convenabile Revelionul la Petreceţi Restaurantul PRESEI Strada Academiei No. 20 Conducerea MI I IC \ FLORU I a la Carte. Diferite surprize. Reţineţi mese din timp m m -^.uiiiiuiaiiuiiiiiiiiiniiiuiiHnniniiiiitiiiuiiiiiiiiiiiiiuiiUHiiiffiiiiiHiimniiiniuiiiiiiiufliiiiiiiiiiHiiiiiiniiiiiiitiinmiHiimituiiRfliRmujiitiiiimnnHnj« Vizitaţi cu încredere ! Pânzăria Românească Tanase Stoicovici Str. Şepcarl ÎS I Bine asortat cu olandă străină, albă şi culori, toate I lăţimile, sifoane, pânză de cearceafuri, mătase si satin I de lână pentru plăpumi, pânză pentru saltele, rodieuri­­ pentru perdele, cuverturi, feţe de mese, moltoane,­­ picheturi, etc. Preţuri ce desfid orice concurenţă. Telefon 3. 09. 08 Bucureşti BKutuimmiiitiiiuiiuiininiiiiiiiiiiiiiiiiinmiiimiminimiimmiWMinroBMöH 0 NOU NOU NOU din ARGINT VERITABIL MINUNATE TACÂMURI şi ORFEVRERIE MARCATE DE STAT Secţia s­p­e­c­i­a­l­a Modele selecte, execuţie ideală PREŢURI DIRECT DE FABRICA PFORZHEIM BUCUREŞTI, STR. LIPSCANI No. 21 Purxilionul Curţii Regale

Next