Rampa, ianuarie 1938 (Anul 21, nr. 5989-6003)
1938-01-01 / nr. 5989
SAMBATA 1 IANUARIE 1938 Când antenul român cântă la Opera mare din Tiena, re vorbă cu tenorul Operei Române din Cluj, Tomel Spătaru am gusta succesul publicul şi cum simte succesul intăreţul. Sosesc invitaţii după invitaţii, felicitări şi igajamente de la alte zece opere din patru ţări.- Piticul din Viena şi publicul din Praga. Cum prima donaponeză Teiko Kiva a contribuit la chemarea în strainătate a tenorului român XIII. — Deşi la finele lui Nobrie obţinuse mari succese laera din Praga şi Viena, apreitul tenor al Operei Române din lit. d. Tomei Spătaru, am izbit numai la finele lui Decene să-l văd, din cauza multiplelui turneuri. n noul lui cămin din Cluj, str. cărescu 7, aproape de Opera nouă, în prezenţa tovarăşei lui viaţă, o ardeleancă încăntărie, bună, docilă, care-l adoră, că a fi geloasă (o spun astea totfiindcă mă gândesc la tragicul afin al tenorului Grozăvescu, re în toiul triumfului său la Via a fost doborât de mâna ucitoare a soţiei sale, care trebuia întindă asupra lui numai o mâocrotitoare) este dar mare iu- 1 ca un bun tenor să aibe şi o rarăşe de viaţă blajină, — în ezenţa ei zic, deci, tenorul Toil Spătaru, începu să-mi istoriască. Cu surâsul permanent ce dă siguranţa victoriei în casa lui, tenorul clujan mi-a îmrtăşit momentele cele mai frumaşe din viaţa lui de cântăreţ, îi a simţit cum din tenorii cutare şi posibilităţi limitate, in Cluj şi Bucureşi, devine de ată tenorul Europei întregi tieid graniţele atâtor ţări, cerut chemat pretutindeni, unde a ars faima lui de cântăreţ cu calii superioare. A FACE O BUNA ŞI MARE 3LEGA, PRIMADONA JAPONEZA TIIETKO KIVA - Destăinuieşte-ne, te rog, în prim linie, care a fost împrejurarea cisivă, care ţi-a înlesnit să ieşi a cadrul strâmt al unui oraş de ovineie, şi să te avânţi în cenul lumei muzicale. Venise în primăvara anului ăsta, celebra primadonă japone Theika Kiwa la Cluj, să întrunze pe Madame Butterfly la Ora noastră. Eu eram partenerul I în Pinkerton. După ce m-a aut cum cânt, în timpul spectacolul, profitând de o scenă mută, noi numai corul cânta, iar noi la at, făceam câţiva paşi în grăna, dânsa îmi şopti, că am o ce admirabilă, că va vorbi neeşit cu impresarul ei, Dr. Arur Hohenberg din Viena, să mă din Cluj, căci locul meu e ia ena. Theiko Kiva s’a ţinut de cânt Nu trecu mult şi primii o intaţie de la acest excelent impret, ce este d. Dr. Hohenberg, cu laţii atât de întinse, cu mare itoritate în lumea muzicală. El ii ceru să particip negreşit la ncursul internaţional din Viena timpul verii, l-am făcut pe nie. Şi la acest concurs numai Mi tenoai, colegul bulgar Mazaiff şi cu mine, am reuşit. El terr dramatic, eu tenor liric. La incurs ne-a apreciat juriul format din profesori iluştri, iar la concert mare ce a urmat după incurs, ne-a apreciat şi public enez. Am trecut astfel două examene, ce constituiau punctul de plecar a angajamentului la Opera are din Viena. Tot la sugestiuile impresaruluid. dr. Hohenrg, am luat, două luni şi jumăiie, ore de dicţiune germană lana dr. Tolnai, o excelentă pedagă din Viena, fostă membra a Tatrului Naţional din Viena ,ior bürgtheater). Să-ţi mai aintesc, că a trebuit să cânt la pera Mare în nemţeşte, asta e rea o mare dificultate pentru mtăreţii români în străinătate, i- am învins-o şi pe aceasta. CEI CARI MI-AU ARATAt DRUMUL... Aci trebue să amintesc cu drag de profesorii mei din România, ici am studiat, la Conservatorul în Bucureşti, având de maestru e d. G. Folescu, iar la Cluj pedestrul Italiei, atât de aclamazat în Ardeal, Antonio Bossa, a studiat și câtva timp la Milan iar la Viena am urmat un curs amitabil al d nei Charlotte Caier, acela, care cu 25 de ani înainte a fost cea mai veridică «Carmen» la Opera Imperială de aruinci din Viena. Cu aceiaş plăcere îmi amintesc de debutul meu la Opera Română din Cluj. Era la 1929 în «Mignon». SEARA PRIMULUI SUCCES LA OPERA MARE DIN VIENA —Acum câteva impresii despre debutul de tale la Opera Mare din Viena.• Am fost pradă unor emoţii Puternice. Succesul a venit prea repede. Căci trebuia să cânt la Viena în Ianuarie, iar nu la 21 Noembrie. Dar m’au auzit la Radio transmisiunea operei «Mignon» dela Opera din Praga, și 1. Praga mi e’a telegrafiat, să vin la Viena, căci mi s’a fixat spectacolul la Operă la 21 Noembrie. La 18 Noembrie am cântat la Radio din Viena câteva arii. Acolo trebuia să cânt la 12 Noembrie dar fiind invitat la Opera din Praga, am amânat pentru 18 Noembre. Însă ziarele din Bucureşti n’au anunţat cu nici un rând concertul meu la Radio din Viena. Desigur mulţi ar fi dorit să mă audă. Numai din întâmplare, câţiva români au fost surprinşi auzind glasul meu la staţia de radio din Viena. In această privinţă m’a înduioşat o scrisoare ce am primit-o apoi, tocmai din Craiova dela buna mea Profesoară d-na Ciolac, care intre altele îmi scria: — La un moment dat, auzim o voce splendidă din Viena. Cânta aria din «IVlanon». Nu auzisem la început cine e tenorul care cântă. Dar parcă prinsesem numai pronumele de Tomel. — «Nu e ionici al nostru — interveni soțul meu, trebuie să fie o celebritate mondială. Apoi ai, cântat în mod magistral «Pescuitorul de perle» și am aflat că erai chiar d-ta. Să-ţi dea Dumnezeu, să duci mai departe faima numelui de român». Am fost ascultat la Radio şi de conducătoriiasei de filme «Paramount» din Paris, care au cerut reprezentantului din Viena să facă două plăci de probă de gramofon. Dacă le va plăcea, se poate să mă angajeze şi pentru film. E o chestie de noroc. După paranteza aceasta, să revin la seara de la Opera din Viena. Cu simţul meu de autocritică, mi-am dat seamă că am cântat bine aria din actul 1 din «Bohema». Mi-a confirmat aceasta şi publicul care m’a aclamat călduros peste 5 minute, în aşa chip cum la Cluj n'am pomenit. In actul 3 şi 4 am simţit cum vocea mea se degajase de emoţie. Aceasta mi-a întărit-o şi dirijorul, care după fiecare act, îmi spunea fără rezervă adevărul, unde, când i-am plăcut mai mult. Publicul însă era mult mai generos, mă rechema la rampă de trei, patru ori. la ieşire din operă, am avut parte de o manifestaţie a entuziaştilor, care m’a impresionat mai mult decât orice, fiindcă era întâia oară în viaţa mea artistică când mi se făcea o astfel de manifestaţie călduroasă. Zeci de doamne, domnişoare, tineri fără de număr, mă aşteptau cu plicul gata francat, cu adresa, în care cereau, să nu uit să le expediez câte o fotografie de a mea cu autograf. Multe doamne mi-au vârât plicul în buzunar fără un cuvânt. DAR PUBLICUL DIN PRAGA? — Şi publicul din Praga ştie să se entuziasmeze deopotrivă pentru muzică ca şi cel din Viena deşi mi s a spus că e incolor în manifestările lui. La Praga mă aşteptau chiar mai multe doamne la ieşire din Operă, decât la Viena. Fiindcă la Praga ai venit fara soţie, observai eu maliţios. OPINIA PRESEI VIENEZE CEHE — Ai păstrat ziarele din Viena şi Paris, cari au publicat în ziua următoare cronici muzicale despre d-ta. “ Nu toate. Mi s’au rătăcit multe tăieturi din ziare. Aci soţia tenorului Tomel Spătaru, e atât de serviabilă, să scoată dintr’o mapă câteva pagini din ziarele austriace şi cehoslovace. Merită să reproduc aci câteva aprecieri străine despre tenorul român. «NeuesWiener Tagblatt» din 25 Noembrie scrie: Duminică, în «Bohema» ne-a cântat un oaspe nou: E tenorul din Bucureşti dr. Tomel Spătaru. Cântăreţul acesta tânăr şi simpatic, e ca şi tenorul Teodor Mazaroff, purtătorul premiului Concursului internaţional din vara aceasta. La dânsul a fost premiat mai mult talentul lui neobişnuit de a cânta, de a fraza. Chiar dacă vocea lui e mică, e postată admirabi şi e tratată cu o înţelegere vie în emisiune şi ii conducerea respiraţiei pentru cantilene şi frazare cultivată. Şi mai ştie să scoată cele mai bune efecte în momentele lirice». «Telegraf» scrie: După Mazaroff, iată şi concurentul lui de la concursul internațional, a luat cuvântul, ca să spunem mai corect, tonul la Opera de Stat. Dr. Connel Spătaru este reprezentantul iscusit şi elegant al biosiei de tenori. Aduce pe lângă prospeţimea tinererei multă naturaleţă cuceritoare şi un «charme» juvenil. Rolul lui Rudolf din Bohema îi vine de minune. Chiar dacă nu are volumul de voce al colegului său Mazaroff, un schimb vine cu alte calităţi mult mai importante. Căci Spătani e tenor liric, are un timbru fermecator şi trădează o mare cultură muzicală. Şi acolo, unde sala mare a Operei nu-i forţează temde şi o ucide bine. Dar ceea ce-i şi mai îmbucurător la acest artist, e muzicalitatea lui şi bunul gust ce-l pune în frazare. «Das Echo» scrie: tenorul lui liric frumos, felul cum ştie să lege frazele muzicale, cum formează fiecare ton şi-l conduce, felul cum ştie să-şi stăpânească respiraţia, — sunt toate prestaţiuni remarcabile. Aplauzele furtunoase ce le-a avut în Concertul din Iunie le-a avut şi de data asta la Operă, deşi sala Operei este mai cuprinzătoare decât sala de concert. Rudolf întrupat de tenorul Spătaru este adevăr şi poezie. «Prager Presse» scrie: Tomei Spătaru, tenorul Operei Române din Cluj a cântat la Teatrul nostru Naţional pe Wilhelm din «Mignon». Un cântăreţ culţi,■at, cu o concepţie ce vădeşte că e din şcoală franceză. In multe locuri aminteşte de tenorul francez Burdino. Oaspete a cântat în româneşte cu multă grijă la dicţiune. Jocul lui e rezervat şi de ISI — Continuare in pagina 0-a — R AM P A distincţie şi rafinament. Un bărbat distins şi cu gust ştie să preţuiască importanţa deosebită, pe care o are o Apă de Colonie bine aleasă. El ştie că sunt „lucruri mici cu efecte mari", adică amănunte, fără de care eleganţa sa nu e desăvârşită. O Apă de Colonia de o fină sobrietate şi extrem de plăcută este norfiat ROYALE AMBRÉE. Această Apă de Colonia este simbolul distincției și al rafinamentului. Săpunul legrain parfumat cu ROYALE AMBRÉE nu trebuie să lipsească de pe lavoirul Dvs. ! Cereţi cu energie numai FIRNETDRANCA Cea mai bună apa minerală este Borvizul de Tămăşeu (Lithynîo) Comenzile se primesc exclusiv la Bucureşti Atragem atenţiunea Onor. Clentele, în vederea apropiere! Sft Sărbători, de a se aproviziona din timp ce renumitele vinuri Cotnari veritabil In sticle originale ale : PIVNIŢELOR COTNARI Centrala: Calea Grivitie 74 Telefon 49018 ICouture narisc Str. Aristide (fost Regală) Briand 17 Casa Grigore Capsa are onoare a aduce la cunoştinţă distinsei sale clienteleră în Magazinul său special din Hotelul Capsa - str. Edgar Quinet, Nr. 1 - se găsesc de vânzare Vinurile şi Şampaniile De St. Marceaux - Capsa - Bobb excelentele produse al viilor şi pivniţelor D lui Profesor Nicolae Basilescu cu preţuri foarte convenabile Revelionul la Petreceţi Restaurantul PRESEI Strada Academiei No. 20 Conducerea MI I IC \ FLORU I a la Carte. Diferite surprize. Reţineţi mese din timp m m -^.uiiiiuiaiiuiiiiiiiiiniiiuiiHnniniiiiitiiiuiiiiiiiiiiiiiuiiUHiiiffiiiiiHiimniiiniuiiiiiiiufliiiiiiiiiiHiiiiiiniiiiiiitiinmiHiimituiiRfliRmujiitiiiimnnHnj« Vizitaţi cu încredere ! Pânzăria Românească Tanase Stoicovici Str. Şepcarl ÎS I Bine asortat cu olandă străină, albă şi culori, toate I lăţimile, sifoane, pânză de cearceafuri, mătase si satin I de lână pentru plăpumi, pânză pentru saltele, rodieuri pentru perdele, cuverturi, feţe de mese, moltoane, picheturi, etc. Preţuri ce desfid orice concurenţă. Telefon 3. 09. 08 Bucureşti BKutuimmiiitiiiuiiuiininiiiiiiiiiiiiiiiiinmiiimiminimiimmiWMinroBMöH 0 NOU NOU NOU din ARGINT VERITABIL MINUNATE TACÂMURI şi ORFEVRERIE MARCATE DE STAT Secţia speciala Modele selecte, execuţie ideală PREŢURI DIRECT DE FABRICA PFORZHEIM BUCUREŞTI, STR. LIPSCANI No. 21 Purxilionul Curţii Regale