Rampa, octombrie 1942 (Anul 2, nr. 44-47)
1942-10-04 / nr. 44
Comedia muzicală acaparase în ultma vreme scenele teatrelor din Capitală, reuşind în parte să mulţumească• Montarea unei reviste însă nimeni nu şia îngăduit să încerce Şi de data aceasta a căzut în sarcina j1 marelui comic Constantin Tănase, directorul „Cărăbuşului’!. Iată dar că pentru mâine seară s’a pregătit cea mai mare revistă a „Savoyului”. , Intr’o montare excepţională, cu un ansamblu de ISO persoane şi un text plin de humor, bazat pe o ingenioasă temă de distribuire a cartelelor, revista este scrisă de vechii colaboratori ai d-lui Tănase, d-nii St Cris- I todule gi V- Vasilache Muzica este semnată de maestrul Cendrino care are şi conducerea muzicală Şi de data aceasta d. C. Tănase a pregătit o surpriză care pe lângă cupletul „Cel al tău e pus deoparte” va fi punctul culminant al revistei: apariţia d-lui Tănase în... A Uda Valii. In celelalte roluri întâlnim aceeaşi colaboratori ai Cărăbuşului: Silly Popescu, Zisi Şerban, Jeana Costa, Cora Niculescu, Annie Pater, Geta Iliescu, Sanda Dorobanţu, Florica Trestian, Stela Şula, I. Antonescu, Emil Popescu, Radu Zaharescu, Dinu Gherasim, Boris Filippov etc. Direcţia de scenă aparţine d-lui V. Vasilache iar decorurile sunt semnate de pictorul Caramanlău. „O seară la Tănase” această revistă de mari perporţii îşi are succesul asigurat prin fastul, baletul, muzica, totul şi aleasa interpretare. la REVISTA „O SEARA LA TANASE" INTR'O MONTARE EXCEPTIONALA PENTRU A TREIA OARA TANASE APARE IN TRAVESTI D-1A LIANA MIHAILESCU Cea mai aleasă distribuţie Pentru desăvârşirea acestui spectacol la care s-au învestit aproape 3 milioane, C. Tănase şi-a asigurat colaborarea celor mai preţuite talente revuistice. Astfel Mya Apostolescu a revenit la vechiul său director unde va susţine o serie de cuplete şi câteva schetchuri de o rară frumuseţe ca „Pariul Austriac” şi un minunat cântec adresat ostaşilor cari pe front vestesc lumii vitejia poporului nostru. Primadona Liana Mihailescu lansează, cu vocea-i dulce ,,Pe sub fereastra ta”. Nici tenorul Titty Botea nu lipseşte, „Oiţă, Mioriţă” o melodie de doină, care va rămâne lipită de suflet. Şi comicul Dan Demetrescu, va fi un... veritabil Molotov stârnind hohote de râs cu o arie pe ritm de căzăcească. Trestian îşi păstrează rolurile care o caracterizează de veşnic hămesit. Şi apoi baletul compus din 60 balerine şi 16 boys va fi într’adevăr o revelaţie. Mai ales scena din tavernă la care Întregul balet participă şi care-i dă posibilitate deplină lui Sandy Fayer să-şi arate întregul său talent. 1 D-l C. TANASE fistizi la realul filaaicipa' marile succese „ni »Bito'iirsi jirareaT In „D’ale Carnavalului” ,pitoreasca satiră a lui Caragiale d. Ion Mânu şi d-na Maria Voluntaru de la Teatrul Naţional (în reprezentaţie) alături de d-nii Lică Rădulescu, Coty Hoding, Gh. Conabie, Jean Tomescu, Arsene Popovici, Dorel Urlăţeanu şi d-ra Margareta Papagoga, obţin un remarcabil succes, prin excelenta lor interpretare. Frumoasa lucrare a ilustrului scriitor este prezentată în superioare condiţiuni de montane şi interpretare, la cari au contribuit direcţia de scenă a d-lui Ion Sarughian şi paleta pictorului Traian Cornescu. „D’ale Carnavalului” se reprezintă astăzi în matineu la ora 3, mâini Sâmbătă matineu şi seara la ora 8,30 şi Duminică matineu la ora 8, cu aceiaşi distribuţie de la premieră. Joi şi Sâmbătă, maţi nouri cu preţuri populare. „Margareta împărţita la trecurele succes al acestei staguni Comedia în 3 ante a lui Fritz' S Imnefert, ,Margareta Împărţită la trei”, prin modul cu deosebire nou care prezintă un tratare, cu un dip scăpărător cu o înlănţuire de si.uaţii neprevăzute, un suflu de tinereţe şi arzătoare pasiune, ca şi realizarea scenică datorită excelentului regizor Mihail Zirra, asigură acestui remarcabil spectacol un succes neobişnuit. În fruntea interpretării, talentata actriţă, d na Mya Coca, are o creaţie aleasă şi obţine seară de seară un remarcabil succes. Alături de d-sa, Coty Hociung, George Stea, Dorel Urlăţeanu şi simpatieul june prim George Mărutză întregesc minunat acest valoros ansamblu. Muzica de scenă se datoreşte inspiratului compozitor Nello Manzatti, iar decorurile pictorului Traian Cornescu. „Margareta împărţită la trei” este un spectacol de înaltă ţinută artistică. E o comedie a tinereții eterne. Flori frumoase w Sere proprii FLORĂRIA LILIOM PIAȚA AMZEI Telefon 3 87.53 R4 MP 43 Şi în provincie „FIII MARCHIZULUI“ se bucură de o frumoasă primire Turneul Tetrului Comedia pornit la 24 Septembrie, se bucură de o excepţională primire in toate oraşele vizitate. Comedia lui Gherardo Gherardi are ca şi la premieră, in fruntea distribuţiei lu cei doi mari comici Ion Iancovescu şi Gr. Vasiliu-Birlic secondaţi de Doina Misir, Niculescu Buzău, Jules Cazaban, Aura Fotino, Victoria Medeea, Mircea Constantinescu, I Cernea, Mircea Axente etc In provincie, atât I Iancovescu câtşi Vasiliu-Birlic, sunt necontenit aplaudaţi la scena deschisă Pe lângă succesul moral, cel material a întrecut aşteptările, spectacolele jucându-se in majoritatea oraşelor cu săli arhipline şi de cele mai multe ori cu cassa închisăîntregul ansamblu format din elemente de o valoare artistică bine ION IANCOVESCU stabilită se bucură de un succes bine meritat. Pe scena Teatrului Naţional, Opera Română va prezenta la 5 Octombrie „Demoazela Mariuţa” balet în trei tablouri. Scenariul este semnat de d-na Apriliana Medianu, iar muzica de d. Mihail Jora. In rolurile principale vor apare: Floria Capsali, Josefina şi Rozina Krainic, Sanda Culske, Mitlea Marinescu, Oleg Danovschi, Mitriţa Dumitrescu, Trixy Checais, Gelu Matei. Coregrafia şi montarea aparţin d-nei Floria Capsali iar decorurile d-lui V. Feodorof. Conducerea muzicală maestrul Mihai Jora. La 5 octombrie Opera Română prezintă la Teatrul Naţional „Demoazela Mariota” o are însuşi Deschiderea Operei Romaie li Timioara Trei nume — Trei merite.— Compozitorul Herman Klee şi opera sa „FAT FRUMOS". — INTERPREŢII LUI: TENORUL IOAN TUDORAN SI SOPRANA LIA HUBIC IN „ILEANA CONSINZEANA" TIMIŞOARA. — Valoroasa Instituţie lirică a Clujului care activează acum în al treilea an la Timişoara în Teatrul Comunal, şi-a inaugurat stagiunea de toamnă cu transpunerea muzicală a inspiratei feerii şi basm a lui Victor Eftimiu „Inşiră-te Mârgă’ite”, în opera „Făt Frumos” de Herman Klee, compozitorul sas din Bistriţa-Năsăud, un devotat slujitor de un sfert de veac al operei române din Cluj, care are şi meritul de a fi pus temeliile cele mai durabile corului Operei Române din Cluj, dovedindu-se a fi un maestru de cor şi un muzician de excepţionale calităţi. Opera D-sale „Făt Frumos" se distinge prin accente lirice, şi prin anii care încântă. O sală arhiplină a aplaudat lucrarea originală „Făt Frumos” a compozitorului şi maestrului de cor de la Opera Română, H. Klee, în interpretarea unui ales buchet de tineri şi talentaţi cântăreţi ai Operei Clujene In fruntea lor a stat şi de astă dată — tânărul tenor Ionel Tudoran care a cântat cu brio ariile „Femeea şi Iubirea” şi „Paşte murgule” , aplaudate călduros de publicul asistent. II găsim în mare progres pe acest tânăr protagonist al scenei lirice clujene. Soprana lirică, D-ra Lia Hubic în „Ileana Consinzeana” cu arta ei a revărsat o mare bucurie în sufletul spectatorilor. Artistă cu vocaţie ce ese din comun îşi dedică sclipitoarea-i comprehensiune în înţelegerea profundă a muzicei. Sunt în opera lui Klee câteva arii pe motive populare româneşti pe care D-ra Lia Hubic le-a cântat cu toată fineţea, cu secretul ondulaţiilor şi trilurilor, ce-i face cinste. E de regretat numai că nu s’a inaugurat mai de mult schimbul artistic între Opera din Timişoara şi Opera din Bucureşti, ca publicul Capitalei să fi avut prilejul să audă o cântăreaţă a Ardealului demnă reprezentantă a tinerei generaţii de artişti. D-na St. Simonetti în rolul „Zâna Florilor”, d-na S. Rosica în „Vrăjitoarea” precum şi d.na Tr. Gavrilescu in „Smeul-Smeilor” şi S. Chirvai înTenorul Ioan Tudoran care a repurtat un real succes în „Făt Frumos” „Alb-Impărat”. In roluri mai mici, dar totuşi fiind foarte corecţi, au apărut d-nii Ion Dinculescu, C. Ursulescu, N. Avrigeanu şi M. Almăşanu. La pupitru compozitorul, a stăpânit şi condus întreg ansamblul. O menţiune d-lui Ionel Marcu şeful corpului de balet pentru Inspiratele jocuri şi costumele pline de originalitate. Miercuri 23 Septembrie 1942 a reapărut în faţa publicului meloman timişorean baritonul G. Simionescu care în „Prolog”-ul din „Pagliacci” a fost ovaţionat şi bisat, lucru ce se intâmplă pentru prima dată cu această bucată de când asistăm la spectacolele Operei Clujene. In „Cavaleria Rusticană”, revelaţia spectacolului a fost d-na Marinca Cojocaru — interpreta Santuzzei — care posedă un glas de un dramatism impresionant şi egal in toate registrele. Excelentă d-ra Lia Hubic în „Nedda” din Pagliacci. O bună menţiune d-lui Ion Dinculescu — interpretul lui Alfie. S’au relevat şi d-nii Traian Nicolau, Moarcaş şi Niculescu în notă. La pupitru, bagheta sigură şi energică a dirijorului Eugen Lazăr. D-na MARIUCA COJOCARU D-ra LIA HUBIC TIXOO H N IP J-l CATERINa BORATTO- DICK MJUIZOI.I.O VINERI 23 OCtOMBRIE: Teatrul ARO Cinema [ DUMINICA 25 OCTOMBRIE: ATENEUL ROMAN i mo scuipa BILETE: Cinema ARO. INFORMATII: 5.77.91 — RETINETI LOCURI DIN TEMP — ft: ] I f iii' • f- • f, R i ; :"4 f r CATERINA BORATTO Semnle decadenţei ! Urmare din pag. l-ul negustor rece ci un animator. Primul lucru de care trebue să aibe grije acest animator, este actorul, elementul de bază al miracolului teatral, deci trupa, mâna dă artişti pe care este chemat să o strunească, să o anme. Dar directorii de sală nu ştiu ce însemnează o trupă, un spectacol de ansamblu. Ei au neroe de „vedeta’*, de „lovituri”. Actorii pentru ei se impart in două categorii : vedete şi diletanţi. Restul nu există. In defectuoasa lor personalitate nu se găseşte acel sâmbure de cunoaştere intuitivă a esenţei. Ei nu pot cunoaşte actorul tânăr după vioiciunea ochilor, după căldura glasului, sau după zâmbetul veşted de înfometat al artei, pentru că nu sunt chemaţi să o facă. Acest soi de directori speculanţi şi inconştienţi, a măcinat multe din energiile teatrului timp de douăzeci de ani fără să izbutească să producă vreun ansamblu în veritabila accepţiune a cuvântului. Astfel, locul actorului de repertoriu, l-a luat actorul de tipare, actorul specializat. Unde este directorul sau regisorul care să formeze noui actori de elementele tinere , împrumutul actorilor este cel mai ruşinos semn al nepregătirii regisorale. Este un lucru trist care trebue să dispară, căci astfel se distruge toată viaţa artistică, fiindcă aceşti directori şi regisori ,,en vogue!’ nu-şi vor da niciodată osteneala să mai formeze elemente noui. Ei consumă merii plantaţi de alţii, dar ei nu plantează la rândul lor. Credem că a sosit vremea ca noi actorii tineri şi conştienţi de perspectivele dezastrului teatral de mâine, să cerem scrupule ariviştilor directoriali şi o revizuire a competenţei a lor şi a regişorilor. Altfel teatrul şi arta lui va fi în curând, o exhibiţie ridiculă Traian Vărăşteanu SUCCESUL ROMANESC DELA VIENA , urmare din pag. II o elasticitate plină de efect şi luminează biruitor peste toate splendorile orchestrale. Şi în marele final şi inama Nilului şi în duetul iubirei şi al morţii. Succesul serei se datoreşte şi faptului că bagheta dirijorului a fost mereu inţata unui artist de talia lui George Georgescu un adevărat vrăjitor al orchestrei care ştie să distribue lumini şi umbre dând posibilităţi fiecăruia pentru o deplină manifestare artistica”. Credem că nu mai e nimic de adăugat după laudele atât de elocvente, pe care presa vieneză, de obicei sgărcită in elogii, le aduce cântăreţei noastre, d-na Awna Aercescu-Ţurcan. Considerăm marele succes al compatrioatei noastre, ca o bătălie câştigată pe terenul artei, spre cinica întregului nostru neam. care a jucat pe Evangeline Georgia Swan în comedia hollywoodiană „Corsarul’ la Studioul Teatrului Național. Dl. C. Miu-Lerca din Timişoara este cu insistenţă rugat a ne expedia câtevai urgent cartea de corespor,Ident şi chitanțierele luate asupra sa cu semnaţiă.