Rampa, octombrie 1942 (Anul 2, nr. 44-47)

1942-10-04 / nr. 44

Comedia muzicală acaparase în ul­tm­a vreme scenele teatrelor din Ca­pitală, reuşind în parte să mulţumea­scă• Montarea unei reviste însă nimeni nu şia îngăduit să încerce Şi de data aceasta a căzut în sarcina j1 marelui comic Constantin Tănase, directorul „Cărăbuşului’!. Iată dar că pentru mâine seară s’a pregătit cea mai mare revistă a „Sa­voyului”. , Intr’o montare excepţională, cu un ansamblu de ISO persoane şi un text plin de humor, bazat pe o ingenioasă temă de distribuire a cartelelor, re­vista este scrisă de vechii colabora­tori ai d-lui Tănase, d-nii St Cris- I todule gi V- Vasilache Muzica este semnată de maestrul Cendrino care are şi conducerea mu­­zicală Şi de data aceasta d. C. Tănase a pr­egătit o surpriză care pe lângă cu­pletul „Cel al tău e pus deoparte” va fi punctul culminant al revistei: apariţia d-lui Tănase în... A Uda Valii. In celelalte roluri întâlnim aceeaşi colaboratori ai Cărăbuşului: Silly Popescu, Zisi Şerban, Jeana Costa, Cora Niculescu, Annie Pater, Geta Iliescu, Sanda Dorobanţu, Florica Trestian, Stela Şula, I. Antonescu, Emil Popescu, Radu Zaharescu, Dinu Gherasim, Boris Filippov etc. Direcţia de scenă aparţine d-lui V. Vasilache iar decorurile sunt semnate de pictorul Caramanlău. „O seară la Tănase” această re­­vistă de mari perporţii îşi are succe­sul asigurat prin fastul, baletul, mu­zica, totul şi aleasa interpretare. la REVISTA „O SEARA LA TAN­ASE" INTR'O MONTARE EXCEPTIONALA PEN­TRU A TREIA OARA TAN­ASE APARE IN TRAVESTI D-1A LIANA MIHAILESCU Cea mai aleasă distribuţie Pentru desăvârşirea acestui spec­tacol la care s-au învestit aproape 3 milioane, C. Tănase şi-a asigurat co­laborarea celor mai preţuite talente revuistice. Astfel Mya Apostolescu a revenit la vechiul său director unde va susţi­­ne o serie de cuplete şi câteva schet­­churi de o rară frumuseţe ca „Pariul Austriac” şi un minunat cântec adre­sat ostaşilor cari pe front vestesc lu­mii vitejia poporului nostru. Prima­dona Liana Mihailescu lansează, cu vocea-i dulce ,,Pe sub fereastra ta”. Nici tenorul Titty Botea nu lipse­şte, „Oiţă, Mioriţă” o melodie de doi­nă, care va rămâne lipită de suflet. Şi comicul Dan Demetrescu, va fi un... veritabil Molotov stârnind ho­hote de râs cu o arie pe ritm de că­­zăcească. Trestian îşi păstrează rolurile ca­re o caracterizează de veşnic hămesit. Şi apoi baletul compus din 60 ba­lerine şi 16 boys va fi într’adevăr o revelaţie. Mai ales scena din tavernă la care Întregul balet participă şi ca­re-i dă posibilitate deplină lui Sandy Fayer să-şi arate întregul său talent. 1 D-l C. TANASE fistizi la realul filaaicipa' marile succese „ni »Bito'iirsi jirareaT In „D’ale Carnavalului” ,pitorea­sca satiră a lui Caragiale d. Ion Mânu şi d-na Maria Voluntaru de la Teatrul Naţional (în reprezentaţie) alături de d-nii Lică Rădulescu, Coty Hoding, Gh. Conabie, Jean Tomes­­cu, Arsene Popovici, Dorel Urlăţeanu şi d-ra Margareta Papagoga, obţin un remarcabil succes, prin excelenta lor interpretare. Frumoasa lucrare a ilustrului scri­­it­or este prezentată în superioare condiţiuni de montane şi interpre­tare, la cari au contribuit direcţia de scenă a d-lui Ion Saru­ghian şi paleta pictorului Traian Corn­escu. „D’ale Carnavalului” se reprezintă astăzi în matineu la ora 3, mâini Sâmbătă matineu şi seara la ora 8,30 şi Duminică matineu la ora 8, cu aceiaşi distribuţie de la premieră. Joi şi Sâmbătă, maţi nouri cu pre­ţuri populare. „Margareta împărţita la tre­curele succes al acestei stag­uni Comedia în 3 ante a lui Fritz' S Imnefert, ,Margareta Împărţită la trei”, prin modul cu deosebire nou c­are­­ prezintă un tratare, cu un di­p scăpărător cu o înlănţuire de si.­uaţii neprevăzute, un suflu de ti­nereţe şi arzătoare pasiune, ca şi rea­lizarea scenică datorită excelentului regizor Mihail Zirra, asigură acestui remarcabil spectacol un succes neo­bişnuit. În fruntea interpretării, talentata actriţă, d­ na Mya Coca, are o crea­ţie aleasă şi obţine seară de seară un remarcabil succes. Alături de d-sa, Coty Hociung, George Stea, Dorel Urlăţeanu şi simpatieul june prim George Mă­­rutză întregesc minunat acest va­loros ansamblu. Muzica de scenă se datoreşte ins­piratului compozito­r N­ello Man­­zatti, iar decorurile pictorului Tra­ian Cornescu. „Margareta împărţită la trei” este un spectacol de înaltă ţinută artistică. E o comedie a tinereții eterne. Flori frumoase w Sere proprii FLORĂRIA LILIOM PIAȚA AMZEI Telefon 3 87.53 R4 MP 43 Şi în provincie „FIII MARCHIZULUI“ se bucură de o frumoasă primire Turneul Tetrului Comedia pornit la 24 Septembrie, se bucură de o excepţională primire in toate oraşele vizitate. Comedia lui Gherardo Gherardi are ca şi la premieră, in fruntea dis­tribuţiei lu cei doi mari comici Ion Iancovescu şi Gr. Vasiliu-Birlic se­­condaţi de Doina Misir, Niculescu Buzău, Jules Cazaban, Aura Fotino, Victoria Medeea, Mircea Constanti­­nescu, I Cernea, Mircea Axente etc­ In provincie, atât I Iancovescu cât­­şi Vasiliu-Birlic, sunt necontenit a­­plaudaţi la scena deschisă Pe lângă succesul moral, cel mate­rial a întrecut aşteptările, specta­colele jucându-se in majoritatea ora­şelor cu săli arhipline şi de cele mai multe ori cu cassa închisă­­întregul ansamblu format din ele­mente de­ o valoare artistică bine ION IANCOVESCU stabilită se bucură de un succes bine meritat. Pe scena Teatrului Naţional, Opera Română va prezenta la 5 Octombrie „Demoazela Mariuţa” balet în trei ta­blouri. Scenariul este semnat de d-na Apriliana Medianu, iar muzica de d. Mihail Jora. In rolurile principale vor apare: Floria Capsali, Josefina şi Rozina Krainic, Sanda Cu­lske, Mitlea Mari­­nescu, Oleg Danovschi, Mitriţa Du­­mitrescu, Trixy Checais, Gelu Matei. Coregrafia şi montarea aparţin d-nei Flori­a Capsali iar decorurile d-lui V. Feodorof. Conducerea muzicală maestrul Mihai Jora. La 5 octombrie Opera Română prezintă la Teatrul Naţional „Demoazela Mariota” o are însuşi Deschiderea Operei Romaie li Timioara Trei nume — Trei merite.— Compozitorul Herman Klee şi opera sa „FAT FRUMOS". — INTERPREŢII LUI: TENORUL IOAN TUDORAN SI SOPRANA LIA HUBIC IN „ILEANA CONSINZEANA" TIMIŞOARA. — Valoroasa Insti­tuţie lirică a Clujului care activează acum în al treilea an la Timişoara în Teatrul Comunal, şi-a inaugurat stagiunea de toamnă cu transpunerea muzicală a inspiratei feerii şi basm a lui Victor Eftimiu „Inşiră-te Mârgă­­’ite”,­­ în opera „Făt Frumos” de Herman Klee, compozitorul sas din Bistriţa-Năsăud, un devotat slujitor de un sfert de veac al operei româ­ne din Cluj, care are şi meritul de a fi pus temeliile cele mai durabile co­rului Operei Române din Cluj, dove­­dindu-se a fi un maestru de cor şi un muzician de excepţionale calităţi. Opera D-sale „Făt Frumos" se dis­tinge prin accente lirice, şi prin anii care încântă. O sală arhiplină a aplaudat lucra­rea originală „Făt Frumos” a com­pozitorului şi maestrului de cor de la Opera Română, H. Klee, în interpre­tarea unui ales buchet de tineri şi talentaţi cântăreţi ai Operei Clujene In fruntea lor a stat şi de astă dată — tânărul tenor Ionel Tudoran care a cântat cu brio ariile „Femeea şi Iu­birea” şi „Paşte murgule” , aplau­date călduros de publicul asistent. II găsim în mare progres pe acest tânăr protagonist al scenei lirice clujene. Soprana lirică, D-ra Lia Hubic în „Ileana Consinzeana” cu arta ei a re­vărsat o mare bucurie în sufletul spectatorilor. Artistă cu vocaţie ce ese din comun îşi dedică sclipitoarea-i comprehensiune în înţelegerea profun­dă a muzicei. Sunt în opera lui Klee câteva arii pe motive populare româ­neşti pe care D-ra Lia Hubic le-a cântat cu toată fineţea, cu secretul ondulaţiilor şi trilurilor, ce-i face cin­­ste. E de regretat numai că nu s’a inau­gurat mai de mult schimbul artistic între Opera din Timişoara şi Opera din Bucureşti, ca publicul Capitalei să fi avut prilejul să audă o cântă­reaţă a Ardealului demnă reprezen­tantă a tinerei generaţii de artişti. D-na St. Simonetti în rolul „Zâna Florilor”, d-na S. Rosica în „Vrăji­­toarea” precum şi d.na Tr. Gavrilescu in „Smeul-Smeilor” şi S. Chirvai în­­Tenorul Ioan Tudoran care a repur­tat un real succes în „Făt Frumos” „Alb-Impărat”. In roluri mai mici, dar totuşi fiind foarte corecţi, au apărut d-nii Ion Dinculescu, C. Ursu­­lescu, N. Avrigeanu şi M. Almăşanu. La pupitru compozitorul, a stăpâ­nit şi condus întreg ansamblul. O menţiune d-lui Ionel Marcu şeful cor­pului de balet pentru Inspiratele jo­curi şi costumele pline de originali­tate. Miercuri 23 Septembrie 1942 a rea­­părut în faţa publicului meloman ti­mişorean baritonul G. Simionescu ca­re în „Prolog”-ul din „Pagliacci” a fost ovaţionat şi bisat, lucru ce se in­­tâmplă pentru prima dată cu această bucată de când asistăm la spectaco­lele Operei Clujene. In „Cavaleria Rusticană”, revelaţia spectacolului a fost d-na Marinca Cojocaru — inter­preta Santuzzei — care posedă un glas de un dramatism impresionant şi egal in toate registrele. Excelentă d-ra Lia Hubic în „Ned­­da” din Pagliacci. O bună menţiune d-lui Ion Dinculescu — interpretul lui Alfie. S’au relevat şi d-nii Traian Nicolau, Moarcaş şi Niculescu în notă. La pupitru, bagheta sigură şi ener­­gică a dirijorului Eugen Lazăr. D-na MARIUCA COJOCARU­ D-ra LIA HUBIC T­­I­X­OO H N IP J-l CATERINa BORATTO- DICK MJUIZOI.I.O VINERI 23 OCtOMBRIE: Teatrul ARO Cinema [ DUMINICA 25 OCTOMBRIE: ATENEUL ROMAN i mo scuipa BILETE: Cinema ARO. INFORMATII: 5.77.91 — RETINETI LOCURI DIN TEMP — ft: ] I f iii' • f- • f, R i ; :"4 f r CATE­RIN­A BORATTO Semn­le decadenţei ! Urmare din pag. l-ul negustor rece ci un animator. Primul lucru de care trebue să aibe grije acest animator, este ac­torul, elementul de bază al mira­colului teatral, deci trupa, mâna dă artişti pe care este chemat să o strunească, să o an­me. Dar directorii de sală nu ştiu ce însemnează o trupă, un spec­tacol de ansamblu. Ei au nero­e de „vedeta’*, de „lovituri”. Actorii pentru ei se impart in două cate­gorii : vedete şi diletanţi. Restul nu există. In defectuoasa lor per­­sonalitate nu se găseşte acel sâm­bure de cunoaştere intuitivă a e­­senţei. Ei nu pot cunoaşte actorul tânăr după vioiciunea ochilor, după căldura glasului, sau după zâmbe­tul veşted de înfometat al artei, pentru că nu sunt chemaţi să o facă. Acest soi de directori spe­culanţi şi inconştienţi, a măcinat multe din energiile teatrului timp de douăzeci de ani fără să izbu­tească să producă vreun ansamblu în veritabila accepţiune a cuvântu­lui. Astfel, locul actorului de reper­toriu, l-a luat actorul de tipare, actorul specializat. Unde este directorul sau regiso­rul care să formeze noui actori d­e elementele tinere , împrumutul ac­­torilor este cel mai ruşinos semn al nepregătirii regisor­ale. Este un lu­cru trist care trebue să dispară, căci astfel se distruge toată viaţa artistică, fiindcă aceşti directori şi regisori ,,en vogue!’ nu-şi vor da niciodată osteneala să mai for­meze elemente noui. Ei consumă merii plantaţi de alţii, dar ei nu plantează la rândul lor.­­ Credem că a sosit vremea ca noi actorii tineri şi conştienţi de perspectivele dezastrului teatral de mâine, să cerem scrupule ari­viştilor directoriali şi o revizuire a competenţei a lor şi a regişorilor. Altfel teatrul şi arta lui va fi în curând, o exhibiţie ridiculă Traian Vărăşteanu SUCCESUL­­ ROMANESC DELA VIENA , urmare din pag. II o elasticitate plină de efect şi lumi­­nează biruitor peste toate splendorile orchestrale. Şi în marele final şi in­am­a Nilului şi în duetul iubirei şi al morţii. Succesul serei se datoreşte şi fap­­tului că bagheta dirijorului a fost mereu inţata unui artist de talia lui George Georgescu un adevărat vrăji­tor al orchestrei care ştie să distribue lumini şi umbre dând posibilităţi fie­căruia pentru o deplină manifestare artistica”. Credem că nu mai e nimic de a­­dăugat după laudele atât de eloc­vente, pe care presa vieneză, de obicei sgărcită in elogii, le aduce cântăreţei noastre, d-na Awna Aer­­cescu-Ţurcan. Considerăm marele succes al com­patrioatei noastre, ca o bătălie câş­tigată pe terenul artei, spre cin­­ica întregului nostru neam. care a jucat pe Evangeline Georgia Swan în comedia holly­­woodiană „Corsarul’­ la Studioul Teatrului Național. Dl. C. Miu-Lerca din Ti­mişoara este cu insistenţă rugat a ne expedia cât­evai­­ urgent cartea de corespor,­­I­dent şi chitanțierele luate asupra sa cu semnaţi­­ă.

Next