Rampa, martie 1943 (Anul 3, nr. 65-68)

1943-03-07 / nr. 65

2 Duminică 7 Martie 1943 HRAMPA” 99AMOR IN CUŞCA LEILOR Preferinţa regizorilor de a­bis „Die grosse Nummer“, lan­sat la începutul lunii ianuarie, într-unul dintre cele mai mari cinematografe din Berlin. Spre deosebire însă de multe alte precedente, în „Die grosse Nummer“, numerile de circ sunt astfel că toată menageria şi re­­cusita circului nu serveşte nu­mai incidental pentru a puncta o scenă mai mult, ori mai puţin subtilă de dragoste. Câteva nu­mere de dresaj şi înscenarea unei întregi reprezentaţii senza­turia din când în când filme cu subiecte culese din lumea circu­rilor, este fără îndoială de înţe­les şi de aprobat. Mai în­­tâiu, folosindu-se de câteva ca­pete de lei ori tigri, în mijlocul unei scene, regizorul poate mi­nunat de bine însufleţi scena şi evidenţia calităţile ansamblului.­­Apoi, elementele unei drame se conturează mult mai bine şi mai uşor în jurul manejului, decât în mijlocul unui salon. Humorul poate fi mai sincer aici, întru­cât este ceva natural ca să râ­dem mai uşor de un clown, mascat, anume ca un măscărici­u profesional, de­cât de spiritele unui domn în frac, la care hu­morul poate fi mai puţin spon­tan. In fine, cât de nimerit se poate sluji un regizor de fru­museţea câtorva animale, de e­­leganţa lor, de perfecţiunea dre­sajului, or pur şi simplu de jo­cul naiv şi fermecător al câtorva pui de lei, ori tigri ,pentru a realiza comparaţii ori a pregăti efecte, psihologice rare. Cu un subiect de dragoste, lu­crul e şi mai simplu: atunci când o femeie îndrăgostită, îşi ur­­meaază bărbatul visurilor ei­­până în cuşca tigrilor, el nu se­­mai poate îndoi de trăinicia sen­timentelor ei. Apoi contrastul dintre bărbăţia eroică a dreso­­­rului care înfruntă nenumărate­­primejdii la fiecare pas, contra­­­stând cu graţia feminităţii, ori ilaşitatea unui rival, pot creea i scene de mare efect. Adeseori CORSO: ”Coroana de fier“ * Jurnal (regizorul n’are decât să se slu-1 nou' frească inteligent şi să dozeze SELECT: „Habanera“ şi Jurnal nou. I prudent asemenea contraste,­­pentru a reuşi să atragă simpa­­­tia, ori antipatia întreagă a pu­blicului pentru unul sau altul dintre eroi. Aşa a procedat şi regizorul Carl Anton, în filmul casei To­ punctul culminant al acestui film palpitant. Din distribuţie fac parte : Ru­dolf Prack, în rolul unui iscusit şi temerar dresor, dar a unui foarte stângaciu amant. Leny Marenbasch, partenera lui ce­lşi foarte dese şi excelent dozate, părăseşte clinica veterinară pen­tru a-l urma — în pofida inter­zicerii tatălui ei — până în cuşca tigrilor; apoi Paul Kemn in ro­lul unui desăvârşit partener al comicei Charlott Daudert, pre­cum și Hein Klingenberg, Maly­ționale de circ, vor face clou-ul, Delschaft, Paul Hoffmann, etc. Vedete din cinematografia germană. 39 wjr_ machen O CREATIE MUZICALA TERRA, CU ILSE WERNE* După primul film muzical aia u­­­riera celei m­ai tinere si mai fru­moase actriţe de­ cinema europene, Ilse Werner, cu titlul „Privigni*,sa­rea suedeza", casa Terra a creat un al a dea, ir. Mutat simplu si sinop­ic „W'r maihen Musik" (facem muzi- muzică modernă este o femeie foarte că). Spre­ deosebire de linia srancă , frum­oasâ şi tânără şi devine între timp şi soţia „clasicului“. In acest moment, întreprinderile fuzionează, sub nume mic, după cum unic de­vine i­i obiectul nouei întreprinderi : „Noi facem muzică“ însă numai mo­dernă . Iată pe scurt subiectul filmu­lui Terra „Wir machen Musik“ care ţine afişele■­a două mari cinemato­grafe din Berlin, de exact de trei luni fr. zile. Ilse Werner are prilejul in acest film sa ne arate că, în pofida vârstei ei ce n‘a as­uns încă la majorat, po­sedă calităţi de comediană neîntre­cute că e o dansatoare cu vervă şi supleţă, că ştie să cânte cu nerv me­lodii ritmice, „swing“, dar nu ales să fluere ca nimeni altul din tot filmul ge­man. Vert­or de Kowa, partenerul că, nes­ărată, între începutul şi sfârşitul ul­mului, o metamorfoză extraordinar de humoristică , pătrunde în sc­enă ca un compozitor­ farseur, puţin leneş şi Suferind de răceala şi neînţelege­rea contimporanilor, pentru ca apoi să se lecuiască, să devină un soţ cumsi.ra de fi un compozitor de arii de lungimea nasului lui! In celelalte roluri se. remarcă : E- dith Oss, Georg Thomalla, Grethe Weise? Kurl Seifert, Rolf Weih, Vik­tor Jcti-om fi Lotte Werkmeister. muzicală din primul, in cel de al noi­ea film se execută muzică ușoa­ră, ritmică, modernă, „muzică de toa­te zilele după cum se exprimă lise Werner i­ino replica de aocum­en­­a­­re. Melodiile moderne ne sunt pre­zentate, fie în scene de cabaret, fie de o capelă de domnișoare t-iz'u.i restate ani foarte luxos, dar uni c. a s într'o vev.stă de music-hall, jOxie cea mai mare din câte au fost vi­zate până acum în filmele germane. Pentr­’i montare și măestria i­wega dirijări, o laudă neprecupeţită mis­­­zorului Helmut Kaeutner. Muzica clasică na făcut niciodată casă bună cu cea ritmică, d­e dra­goste ori de epocă, a cărei viaţă durează cât rouă unei dimineţi de­­ vară Diferenţa dintre ele este ca şi aceea dintre pian şi patefon : nn pri­ma a inspiraţie profundă şi simboli­zare metodică, în cealaltă e dow .-v­­perficialitatea şi goana cotidiană. A­­­ceasta cu condiţia ca muzica simfo­nică să nu fie cabotinaj ori produsul imaginaţiei unui farsor sau a unui naiv închipuit. In acest din ur-ră caz, pot exista totuşi punţi de unire între clasic şi modern. Mai ales a­­tunci când e vorba de doi compozi­tori muzicali pe care nemilosul A­­mor i-a săgetat din plin şi când foamea dă buzna în casă. Desigur în asemenea momente­, compozitorul de oper€ fiu erate (de bieţii spectatori, bineînţeles) se lasă de visare şi în­cepe să armonizeze şi să compună muzic­ă modernă, mai cu seamă a­­tunci când iniţialul compozitor de iBusai DE RULEAZA LA: SCALA: „Contract cu diavolul“ şi Jurnal nou. FANTASIO: „Documentul 7. 3“, com­pletare şi Jurnal nou. CAPITOL: „Cele două orfeline“ şi Jurnal nou­ TRIANON: „Fra diavolo“ şi Jurnal nou. REGAL: „Fanfala Da Lodi“ şi Jur­nal nou. In curând „Seducătorul". VICTORIA: „Regina de Navara“ şi Jurnal nou. ELYSE: „premiant în căsnicie“, Jur­nal şi revistă. A.R.P.A: „Sherlock Holmes“ ş; Jur­nal nou. FEMINA: „Violete în bucle“ şi Jur­nal nou. ROMA: „Bastardul“ şi Jurnal nou. BD. PALACE: „Teresa Venerdi“ şi VOLTA BUZEŞTI: „G. P. U“, Jur­nal şi revistă. Jurnal nou NISSA: „Cavalerul mascat“, Jurnal şi revistă. OMNIA: „Abandonata“, Jurnal şi revistă. CARMEN SYLVA: „Sânge vienez“, Jurnal şi revistă. MARCONI: Absenţe nemotivate“, Jurnal şi revistă. MARNA: „Negustorul de sclave“, Jurnal şi revistă. GLORIA: „Cine e mai fericit ca mi­ne“ şi Jurnal. REX: „Barbă Albastră“ şi Jurnal. LIA: „Lumină în întuneric“, Jurnal şi revistă. AMERICAN: „G. P. U.“, Jurnal şi revistă. VOLGA: Frivolitate la jurnal de războini nr. 52. PACHE: Frumoasa necunoscută, com­pania de reviste Dan Boerescu şi jurnal nou nr. 53. UNIREA: Suflete păgâne şi jurnal. AIDA: Verdictul, compania de re­viste Wally Mateescu şi jurnal de război. TOMIS: Absenţe nemotivate cu Alida Vali şi jurnal de războiu. PARIS: Furtună în inimi şi jurnal. ILEANA: Piratul negru cu Juan de Landa şi jurnal de războiu nr. 52. ELDORADO: Vivere, jurnal şi revistă. I­mi Un simpatic actor german JOHANES HEESTERS Fiori frumoase — Sere proprii FLORIIRM LILIOM PIAȚA AMZEI — Telefon 3.87.53

Next