Rampa, martie 1943 (Anul 3, nr. 65-68)
1943-03-07 / nr. 65
2 Duminică 7 Martie 1943 HRAMPA” 99AMOR IN CUŞCA LEILOR Preferinţa regizorilor de abis „Die grosse Nummer“, lansat la începutul lunii ianuarie, într-unul dintre cele mai mari cinematografe din Berlin. Spre deosebire însă de multe alte precedente, în „Die grosse Nummer“, numerile de circ sunt astfel că toată menageria şi recusita circului nu serveşte numai incidental pentru a puncta o scenă mai mult, ori mai puţin subtilă de dragoste. Câteva numere de dresaj şi înscenarea unei întregi reprezentaţii senzaturia din când în când filme cu subiecte culese din lumea circurilor, este fără îndoială de înţeles şi de aprobat. Mai întâiu, folosindu-se de câteva capete de lei ori tigri, în mijlocul unei scene, regizorul poate minunat de bine însufleţi scena şi evidenţia calităţile ansamblului.Apoi, elementele unei drame se conturează mult mai bine şi mai uşor în jurul manejului, decât în mijlocul unui salon. Humorul poate fi mai sincer aici, întrucât este ceva natural ca să râdem mai uşor de un clown, mascat, anume ca un măscăriciu profesional, decât de spiritele unui domn în frac, la care humorul poate fi mai puţin spontan. In fine, cât de nimerit se poate sluji un regizor de frumuseţea câtorva animale, de eleganţa lor, de perfecţiunea dresajului, or pur şi simplu de jocul naiv şi fermecător al câtorva pui de lei, ori tigri ,pentru a realiza comparaţii ori a pregăti efecte, psihologice rare. Cu un subiect de dragoste, lucrul e şi mai simplu: atunci când o femeie îndrăgostită, îşi urmeaază bărbatul visurilor eipână în cuşca tigrilor, el nu semai poate îndoi de trăinicia sentimentelor ei. Apoi contrastul dintre bărbăţia eroică a dresorului care înfruntă nenumărateprimejdii la fiecare pas, contrastând cu graţia feminităţii, ori ilaşitatea unui rival, pot creea i scene de mare efect. Adeseori CORSO: ”Coroana de fier“ * Jurnal (regizorul n’are decât să se slu-1 nou' frească inteligent şi să dozeze SELECT: „Habanera“ şi Jurnal nou. I prudent asemenea contraste,pentru a reuşi să atragă simpatia, ori antipatia întreagă a publicului pentru unul sau altul dintre eroi. Aşa a procedat şi regizorul Carl Anton, în filmul casei To punctul culminant al acestui film palpitant. Din distribuţie fac parte : Rudolf Prack, în rolul unui iscusit şi temerar dresor, dar a unui foarte stângaciu amant. Leny Marenbasch, partenera lui celşi foarte dese şi excelent dozate, părăseşte clinica veterinară pentru a-l urma — în pofida interzicerii tatălui ei — până în cuşca tigrilor; apoi Paul Kemn in rolul unui desăvârşit partener al comicei Charlott Daudert, precum și Hein Klingenberg, Malyționale de circ, vor face clou-ul, Delschaft, Paul Hoffmann, etc. Vedete din cinematografia germană. 39 wjr_ machen O CREATIE MUZICALA TERRA, CU ILSE WERNE* După primul film muzical aia uriera celei mai tinere si mai frumoase actriţe de cinema europene, Ilse Werner, cu titlul „Privigni*,sarea suedeza", casa Terra a creat un al a dea, ir. Mutat simplu si sinopic „W'r maihen Musik" (facem muzi- muzică modernă este o femeie foarte că). Spre deosebire de linia srancă , frumoasâ şi tânără şi devine între timp şi soţia „clasicului“. In acest moment, întreprinderile fuzionează, sub nume mic, după cum unic devine ii obiectul nouei întreprinderi : „Noi facem muzică“ însă numai modernă . Iată pe scurt subiectul filmului Terra „Wir machen Musik“ care ţine afişele■a două mari cinematografe din Berlin, de exact de trei luni fr. zile. Ilse Werner are prilejul in acest film sa ne arate că, în pofida vârstei ei ce n‘a asuns încă la majorat, posedă calităţi de comediană neîntrecute că e o dansatoare cu vervă şi supleţă, că ştie să cânte cu nerv melodii ritmice, „swing“, dar nu ales să fluere ca nimeni altul din tot filmul geman. Vertor de Kowa, partenerul că, nesărată, între începutul şi sfârşitul ulmului, o metamorfoză extraordinar de humoristică , pătrunde în scenă ca un compozitor farseur, puţin leneş şi Suferind de răceala şi neînţelegerea contimporanilor, pentru ca apoi să se lecuiască, să devină un soţ cumsi.ra de fi un compozitor de arii de lungimea nasului lui! In celelalte roluri se. remarcă : E- dith Oss, Georg Thomalla, Grethe Weise? Kurl Seifert, Rolf Weih, Viktor Jcti-om fi Lotte Werkmeister. muzicală din primul, in cel de al noiea film se execută muzică ușoară, ritmică, modernă, „muzică de toate zilele după cum se exprimă lise Werner iino replica de aocumenare. Melodiile moderne ne sunt prezentate, fie în scene de cabaret, fie de o capelă de domnișoare t-iz'u.i restate ani foarte luxos, dar uni c. a s într'o vev.stă de music-hall, jOxie cea mai mare din câte au fost vizate până acum în filmele germane. Pentr’i montare și măestria iwega dirijări, o laudă neprecupeţită miszorului Helmut Kaeutner. Muzica clasică na făcut niciodată casă bună cu cea ritmică, de dragoste ori de epocă, a cărei viaţă durează cât rouă unei dimineţi de vară Diferenţa dintre ele este ca şi aceea dintre pian şi patefon : nn prima a inspiraţie profundă şi simbolizare metodică, în cealaltă e dow .-vperficialitatea şi goana cotidiană. Aceasta cu condiţia ca muzica simfonică să nu fie cabotinaj ori produsul imaginaţiei unui farsor sau a unui naiv închipuit. In acest din ur-ră caz, pot exista totuşi punţi de unire între clasic şi modern. Mai ales atunci când e vorba de doi compozitori muzicali pe care nemilosul Amor i-a săgetat din plin şi când foamea dă buzna în casă. Desigur în asemenea momente, compozitorul de oper€ fiu erate (de bieţii spectatori, bineînţeles) se lasă de visare şi începe să armonizeze şi să compună muzică modernă, mai cu seamă atunci când iniţialul compozitor de iBusai DE RULEAZA LA: SCALA: „Contract cu diavolul“ şi Jurnal nou. FANTASIO: „Documentul 7. 3“, completare şi Jurnal nou. CAPITOL: „Cele două orfeline“ şi Jurnal nou TRIANON: „Fra diavolo“ şi Jurnal nou. REGAL: „Fanfala Da Lodi“ şi Jurnal nou. In curând „Seducătorul". VICTORIA: „Regina de Navara“ şi Jurnal nou. ELYSE: „premiant în căsnicie“, Jurnal şi revistă. A.R.P.A: „Sherlock Holmes“ ş; Jurnal nou. FEMINA: „Violete în bucle“ şi Jurnal nou. ROMA: „Bastardul“ şi Jurnal nou. BD. PALACE: „Teresa Venerdi“ şi VOLTA BUZEŞTI: „G. P. U“, Jurnal şi revistă. Jurnal nou NISSA: „Cavalerul mascat“, Jurnal şi revistă. OMNIA: „Abandonata“, Jurnal şi revistă. CARMEN SYLVA: „Sânge vienez“, Jurnal şi revistă. MARCONI: Absenţe nemotivate“, Jurnal şi revistă. MARNA: „Negustorul de sclave“, Jurnal şi revistă. GLORIA: „Cine e mai fericit ca mine“ şi Jurnal. REX: „Barbă Albastră“ şi Jurnal. LIA: „Lumină în întuneric“, Jurnal şi revistă. AMERICAN: „G. P. U.“, Jurnal şi revistă. VOLGA: Frivolitate la jurnal de războini nr. 52. PACHE: Frumoasa necunoscută, compania de reviste Dan Boerescu şi jurnal nou nr. 53. UNIREA: Suflete păgâne şi jurnal. AIDA: Verdictul, compania de reviste Wally Mateescu şi jurnal de război. TOMIS: Absenţe nemotivate cu Alida Vali şi jurnal de războiu. PARIS: Furtună în inimi şi jurnal. ILEANA: Piratul negru cu Juan de Landa şi jurnal de războiu nr. 52. ELDORADO: Vivere, jurnal şi revistă. Imi Un simpatic actor german JOHANES HEESTERS Fiori frumoase — Sere proprii FLORIIRM LILIOM PIAȚA AMZEI — Telefon 3.87.53