Rampa, ianuarie 1944 (Anul 4, nr. 108-111)

1944-01-01 / nr. 108

? Produci­a cinema roratică germana fi &M, ' j» JL CARE SUNT FILMELE TURNA STAG PORTRET OSKAR SIMA Vedeta filmului „Visul Alb“ TE IN CURSUL ACESTEI L IUNI cât de puternic este impulsul cultural acordat filmului şi hi timp de războiu. Cercurile responsabile din pro­ducţia cinematografică a Ger­maniei şi­ au dat seama că in a­­ceastă epocă de nemai­văzute frământări, de suferinţe morale şi materiale care întrec toate închipuirile, este nevoe atât pen­tru documentarea populaţiei, cât şi pentru cultivarea şi distracţia ei, de un număr mai mare de filme şi de un metraj mai lung de documente fotografiate decât în timpuri normale. Nu este vorba de o singură latură a cinematografiei, ci de întreaga gamă a posibilităţilor industriale ale acestei noui ramuri de artă. Filmul istoric, filmul documentar, filmul distractiv, filmul muz­eical şi chiar filmul criminal, sub forma lui educativă, şi-au găsit locul în producţia gremană din anul curent. Este natural că în centrul producţiei germane de filme stau peli­­culele colorate, aceste minunate realizări atât de naturale, datorită sis­temului Agfa.Color, împărţite pe casele de producţie, filmele germane turnate în cursul acestei stagiuni se rezumă în felul următor: CASA BERLIN-FILM participă cu 9 pelicule şi se foloseşte de Inter­preţi de rangul întâi, ca Paul Hartmann, Erich Ponto, Lotte Koch, Will Quadflieg, Eugen Klopfer, Gi­sela Uhlen, Carl Raddatz, Völker von Comander Leni Marenbach, Magda Schneider, Rudolf Prack, etc. CASA PRAG-FILM con­tribue cu 3 filme la programul stagiunei și printre protagoniștii casei se numără Karin Hardt, Dora Komar, Paul Klin­ger , Wilmie Markus, Albert Matterstock, etc. CASA TERRA, care are la activul ei atâtea succese cineatice, a tur­­nat printre altele ,,Strada Libertăţii Nr. 7“ marele film Hamburghtz, cu Hans Albers şi Ilse Werner în rolurile principale, apoi ,,Gabrielle Dambrone“ cu Gusti Huber, Eugen Klopfer, Ewald Balser, două filme cu Heinz Ri­hmann şi Hertha Feiler din viaţa particulară soţ şi soţie), un altul cu Olga Tschechova şi alte câteva comedii cu Hannelore Schroth, Paul Klinger, Paul Wegener, Rudolf Prack, Hans Söhnker, Elfie Mayer,­hofer şi alţii. CASA ,(TOBIS“ a produs cel mai mare număr de filme în progra­mul stagiunei acesteia şi anume 23. In fruntea protagoniştilor casei Tobis stau Emil Jannmgs, şi Heinrich George, alături de cari vor apare Käthe Haack, Gustav Fröhlich, Carola Hchn, Bruni Lob el, Viktor de Kowa, Ewald Baiser, Irene von Meyendorff, Fritz Hampers, Karl Schönböck, Al. bent Matterstock, Paul Verhoeven, Mane Harell, Theo Lingen, Sybille Schmitz, Karl Ludwig Diehl, Eugen Klopfer, Otto Gebühr, etc. Vechea casă ,,UFA‘‘, unde alături de Kristiva Söderbaum, joacă Hein rieh Gearrge, Jenny Jugo, Viktor Staal, Hüde Krahl, Willy Fritsch, Willy Birgel, Henny Porten, Winnie Markus, Paul Richter, Luise Ulrich, Reue Deltgen, Hermann Thirmig, şialţii, a produs 17 pelicule. Cunoscuta casă WIEN.FILM') care are la activul ei atâtea filme minu­nate, a angajat printre protagonişti pe Rudolf Forster, Brigitte Homey, Marte Harell, Johannes Heesters, Hans Moser, Wolf Albach Retig, El­friede Dateig, etc. şi a turnat 13 filme. Mai rămâne de pomenit casa ,Bavaria“, care pentru cele 14 filme produse a avut la îndemână un minunat mănunchi­­ de artiști, printre cari se numără Eugen Klöpfer, Ferdinand Marian, Wirynie Markus, Ma­riamne Hoppe, Paul Dahlke, Hilde Seaaak, Lizzi Waldmüller, Margot Hischer, Hannelore Schroth, Paul Richter, eti­ci serie întreagă de filme mari au fost pregătite de industra germa­nă a filmului pentru public. Când ne gândim la truda și munca pe care o cer 96­ de filme, pentru a fi pregătite, montate, turnate, «opiate şi di­­fuzate, abia atunci ne dăm seama ce însemnează o astfel de activitate in timpul unui războiu total Cele mai multe din numele artiştilor po­­meniţi mai sus, ca fi marele »«măr de regizori experimentaţi- ceri au făurit aceste mari sau mici opere de artă, sunt o garanţie pentru un munora temeinic. Germania nouă si-a organizat printre altele şi producţia cine­matografică în aşa fel, încât statul, cu toate că a rămas di­­rijorul şi al industriei filmului, a lăsat totuşi caselor de produc­ţie latitudinea să pregătească materialul necesar și să turneze filmele pe care ei le cred bune. In anul 1943—44 casele germane au turnat la total 96 de filme, deci cu 50% mai mult decât in anul trecuit. Acest lucru arată RÁMPA­I IMI! Dima „Cmitol Un film­ tineresc, in cadrul căruia ne sunt prezentate pentru pima dată pe ecran, arabescurile pe ghiaţă şi toate virtuozităţile campionului mon­dial de patinaj Karl Scherer. Spre deosebire însă de alte pro­ducţii similare, în care atracţia me­nită să fie pusă în valoare este chiar centrul de greutate al fi­lmului, ac­ţiunea devenind un simplu protest pentru exhibiţii coreografice, muzi­cale sau sportive, dând naştere unui gen foarte hibrid, cineaştii au recurs aci la procedee mai normale. Clasicul cuplu sentimental a fost alcătuit fără contribuţia campionului de patinaj, ale cărui exhibiţii nu fac decât să pigmenteze interesul unui film care şi fără el ar fi putut sta foarte bine în picioare, constituind o operetă agreabilă. Intr’adevăr, subiectul ,,Visului A­lb” este astfel alcătuit, încât şi fără con­tribuţia baletului pe patine ar putea constitui, în sine, un film. Vom încerca sâ-l rezumăm: Liesl Strolz, o mândrie a patina­jului artistic vienez, are o pasiune secretă: vrea, cu orice preţ, să facă teatru. Fără ştirea unchiului ei, ea ia lecţii de car­te de la renumitul profe­sor Scherziinger. Intr’o bună zi face insă cunoştinţa unui jucător de ho­ckey pe ghiaţă, Ernst Eder, care este arhitect-decorator la teatrul Pa­lace. Aflând că ea doreşte să joace teatru, o invită, spre a o prezenta regisorului, în faţa căruia să se producă, spre a-şi dovedi calităţile glasului ei. La aceeaşi oră însă ur­­mează să se prezinte şi o altă dom­nişoară, La Panther, care ia lecţii de canto cu acelaş profesor şi care se crede Îndrituită să facă teatru, deoa­rece e protejată de bogătaşul Weid­ner, a cărei prietenă este. Acesta a foteahnţit să finanţeze o nouă revis­­ta, a cărei vedetă urmează să fie pri­etena lui, cu condiția insă ca apariția ei pe scenă să fie un tasupra total, «are c’o lecuiască definitiv de teateu. Datorită tocmai acestei întâmplări, Lkai, care a sosit prima la teatru, a pentrucă e intr’adevăr ci, ^tcMtracă • toată drept prieten* domnullui Weidner. Aflând acest lucru, Ernst Eder, care se în­drăgostise de ea, e adânc dezamăgit. Adevărul nu întârzie însă să iasă la iveală şi La Panther primeşte rolul principal. Apariţia ei stârneşte însă ilaritate şi public. înfuriat, protecto­rul ei evacuează trupa de teatru pen­tru neplata chiriei. Atunci, aceeaşi revistă, e montată pe patinocarul, proprietatea unchiului Lieslei. Pre­miera e un succes formidabil şi „Vi­sul alb“ sfârşeşte, ,,pour le mieu­x dans le meilieur des mondes possib­les“, cum bine ne închipuim, cu un sărut care uneşte pe Liesl­en Ernst- Orly Holzmann este o ingenuă simpa­tică, iar Albach-Bety este tot aşa de degajat şi de corect ca şi în alte filme, fiind de altfel şi bine servit de scenariu. Intriga este bine închegată, plim­­bându-ne prin culisele teatrelor şi prin lumea sportivă de a lungul unor întâmplări ce se înlănţuie In chip antrenant. Situaţiile comice sunt 'tine exploatate iar jocul e natural, fără gesturi inutile. V S ALB 'Holzmann ujoir tilbue RETiy 4 Ui CELEBRUL BDLEîl VMiwscwrffi Oskar Sima s’a născut pe malurile Dunării, Viena, Praga, Görlitz, Reichenberg şd Berlin cunoscut succesele teatrului. Cunoştinţa cu nematograful a făcut-o din tinereţe şi îşi aminteşte cu plăcere, atât de spiritele cât şi de artistul curajos în stagiile caracteristice ale lui Creaţiunile sale în filmele de nenumărat. Să cităm numai câteva Gasparione, Boema, Demonul din La un pas de moarte, Aşa te vreau, scutită de vaimă. Jenny, Bunicul vândut, mărci recompensă, şi în curând îl vom putea admira în filmul „ Visul alb“ unde joacă rolul unui fabricant bogat care devine comanditarul uni teatru, de dragul prietenei sale, lipsită de talent şi care eşecul pe care trebuia să-l sufere, urma să-şi ia gândul de a mai teatru. Cu toate că polurile lui Oskar Sima se înrudesc în ce priveşte uite caractere comunei, talentul său îi dă posibilitatea să le dea fiecare dată o notă de originalitate. Această originalitate, variaţiunea artistică, îl avantajează mult pe Oskar Sima. Ultimul său rol este creaţia din filmul , alb“ cere rulează actualmente la cinematograful „Capitol“ Cronica filmului­­ DE ANUL NOU MARELE FILM MUZICAL BERNARD LANCRET 0 OEUMARE ~9HU% Reprezentaţiile încep la orele 3—5—7—9 seara Casa deschisă în permanenţă ■Mt&aaaiMHiBia J REPREZENTAŢIILE, ÎNCEP DIMINEAŢA LA ORA 9 — CU PREŢURI REDUSE DUPĂ AMIAZA LA W 05-Î IM.11 Ş­tiri cinematografice CUNOSCUTUL scriitor Josef Mam­ria Frank, care a scris nenumărate romane şi cărţi de călătorii, a ter­­minat pentru casa Tobis scenatriul filmului ,Coconaşii", o delicioasă poveste de tineret, care îl arată pe scriitorul subtil fi delicat sub o lu­mină cu totul nouă. MARELE film muzical „Trăiască dragostea“ cu Lizzi Waldmuler, Jo­­hanes Heesters, Will Dohm, etc., turnat de cunoscutul regizor Erich Engel a fost terminat de curând. Se pare că această realizare va avea un succes cu totul deosebit.

Next