Rampa, noiembrie 1946 (Anul 35, nr. 10-22)

1946-11-01 / nr. 10

I Vom avea un bogat sezon de muzică simfonică Deşi sezonul muzical abea s’a des­­chis, el promite să fie foarte intere­sabil­ Orchestrele „Filarmonica“ şi „Ra­dio“ şi-au şi început concertele, chilar dai­ă dattele şi numele soliştilor n’au compoziţii vechi, cun­oscute, din re­pertoriul clasic, şi alte noul, în primă audiţie, a­tâtt de ale compozitorilor ro­mâni, cât şi ale celor străini. Dintre cei români, vom avea, pri­lejul să ascultăm două mari opere da­fost încă stabilite pentru întregul pro-­ torice compozitorului Mihail Andriciu: ‘ o suită pentru pian şi o bucată pentru orchestră J.Simfonietta“, compoziţii gaam. Orchestra „Raidio" a şi semnat o serie de angajamente cu câţiva solişti străini. In prima parte a sezonului muzi­cal, vom avea, probabil, prilejul s’o ascultăm pe plantata Jeanne-Marie Terré. Printre artiştii care ne vor vtorta s-au anunţat şi pianiştii sovietci Emil Chilels şi Sem Oborin, a căror virtu­ozitate şi tehnică publicul nostru le-a admirat şi apreciat anul trecut. La 29 octombrie, orchestra „Filar­monică“, su­ bagheta d-lui C. Sil­vester, solistă la pian filând d-na Irina Uzărescu, dă, la Ateneul Român, un concert cu următorul program: Geor­ge Enescu: Simfonia I-a în mi­nemol major; N. Rimsky-Korsacov: Concert pentru pian şi orchestră; I. Steawin­­sky: Foc de arti­ficii. Deasemeni,­­melomanilor noştri li se oferă, tot la Ateneul Român, în seara de Miercuri 30 Octombrie, ora 20, un recital de pian al celebrului pianist ungur orb Imre Ungar, |Ij|f In program: I. I. Bach, L. van Bee­thoven, FT. Chopin şi Béla Bartók. Vom fi vizitaţi şi de una din cele­­bre& formaţiuni die cvartete de eoar­, de. . %/j"cr..'?!e S şi 9 ale iwi Scsfacsicssi Dar dacă actualul sezon muzical nu va abunda, poate, în solişti, în schimb vom fi compensaţi prin aceea că la viitoarele concerte publicului i se va oferi ocazia de a asculta pe lângă Cost­­­um­surile „RAMPEI“ BON NO. 10 cari au fost terminate în curul acestei veri. Iar dintre compoziţiile celor stră­ini, datorită concursului nepreţuit a­­cordat de „V.O.R.S.“ din Moscova, care ne-a trimis un bogat şi preţios material, în care figurează cele mai bune opere ale compozitorilor ruşi. Simfoniile a 8-a şi a 9-a ale lui Dmi­tri Sustacovitsch, considerat azi ală­turi de Prokofiev, ca a sa operă „Răz­boi și Pace“ (cu partitura ei s’a îna­poiat d. Egizio Mass­ini dela Moscova, ceeace nu vrea să spună imediat că ea ne va fi și prezentată de Opera Română in actuala ei stagiune), ca cei mai de seamă muzicieni ai Uni­­i­unii Sovietice. S’ar putea să avem posibilitatea să­­ ascultăm Simfonia 2-a de Muradell, şi câteva simfonii de Katcaturian, doi din tinerii compozitor sovietici, foarte apreciaţi în ţara lor. Ca să nu rămână mai prejuos, Mi­siunea americană, care ne-a dat po­sibilitate anul trecut să ascultăm o simfonie de Walter Piston, face să revină câteva bucăţi din repertoriul muzical american, în special compo­ziţii ale tinerei şcoale americane. Amintiri despre Edmond Rostand (Continuare din pana l­a) la cea mai mare încordare de aş­teptare de care s’a bucurat vre­o­­dată pe pământ, o piesă înainte de reprezentarea ei. In sfârşit în anul 1008, piesa sa gata şi Rostand vine la Paris ca să o reprezinte. Scepticii au tăcut. Lumea aşteaptă ca suflul eroic din Cyrano să fie reluat de avântul galic al lui Chantecler, întâia reprezentaţie trebuia să aibă loc la începutul anului 1909. O îndoită nenorocire, însă, o impder­nică. Catulle Mendés, scriitorul şi criticul dramatic, prieten intim al lui Rostand, moare într’un stupid accident de tren la miezul nopţii, în tunelul de la Saint-Germain, iar Coquelin­aine care trebuia să cre­eze pe Chantecler moare de un ac­cident de cord într’o dimineaţă, pe când eşea din bac. Edmond Rostand îşi retrage pie­sa, spunând: — Nu mai ţin să joc „Chante-­ cler” acum c®nd nu mai e Cocualin­­ ca să-l joace şi nici Catulle Men­­dés ca să-l­ judece! Şi totuşi piesa s’a jucat. Despre premiera lui Chantecler, într’un număr viitor. H­oria Furtună Prin uşa întredeschisa «In materie de „Raţă“... (Continuare din pag. l­a­ gură vom mai avea prilejul să ne ocu­păm. Călătoriile în străinătate ale lui „nenea Nae” — care pleca la Roma de pildă cu cinci ouă răs­­coapte în buzunar, au rămas cele­bre. Ca şi redingota pe care n'o destrăca niciodată, vara şi iarna, ca şi faimosul „ci­u-cian” cu care-şi saluta sau îşi lua rămas bun de la prieteni­şti cunoscuţi. Chemat de „don Directori’, Ba­­sarabeanu cob°rî val — vârtej scă­rile care duceau de la bibliotecă spre cabinetul lui Mavrodi■ Deschi­se uşa îndoit de şale, şi­ abea ţinân­­du-şi răsuflarea se opri la 3 metri de fotoliul pe care trona Mavrodi, exclamând după o adâncă plecă­ciune:­­— Ciau, ciau, d­-le director... A­­­dică să mă crtaţi, vă salut cu pro­fund respect d-le director. Ce ordo­naţi ? Sever, Mavrodi îi spuse scurt: — Să-im­i aduci imediat textul piesei „Raţa sălbatecă ■— înţeles, d-le director răspunse cu o nouă plecăciune, Basarabeanu. Ciau... pardon, vă salut d-le di­rector. Şi se strecură grăbit pe uşă. Trecură câteva minute, apoi al­tele, trecu o jumătate de oră şi Basarabeanu nu venea. Enervat „grecul” cum i se mai spunea lui Mavrodi, îşi sună şeful de cabinet. — Ia vezi ce e cu Basarabeana ! Ce mă face să aştept atâta ? Să vie imediat cu ce i-am cerut. Câteva clipe după aceia „nenea ciau-ciau“ îşi face reapariţia. Oche­larii căzuţi de pe nas, se bălăbă­neau ţinuţi de şnur ca­ limba unei pendule, semn al grabei cu care co­borâse scările. Redingota îi era plină de pete de praf. Se vedea că răsco­lise rafturile bibliotecei. — Ei, ai găsit? se răsti la el Ma­vrodi. — Da, răspunse pecipitat Basa­rabeanu. Numai că în materie de „Raţă sălbatecă” n’avem în bibliotecă de­cât „Talpa gâştei” de OlănesctrAs­­cam­p”. — Eși afară, a urlat la el Mavro­di, în vreme ce consilierii cultura­li se prăpădeau de răs. FANTASIO Noua lege a teatrelor —Provoacă nemulţumiri printre actorii Teatrului National — Noua lege a teatrelor, conţine câteva dispoziţiuni in măsură să creeze unele nemulţumiri în rândurile actorilor so­licitaţi să joace­­­e scenele particulare. Un paragraf al acestei legi prevede ei actorii Teatrului Naţional pot . ..îm­prumutaţi“ teatrelor particulare decât pentru 50 de spectcole, şi nu pot juca pe an decât la 2 teatre, câte 30 de specta­cole la fiecare. Această dispoziţie contravine doleanţei teatrelor particulare şi chiar unora din­tre actorii Teatrului Naţional. Astfel, dacă o Piesă de succes, va ţine afişul pentru mai mult de 30 de spec­tacole (şi există numeroase cazuri) în această piesă, un actor al Teatrului Naţional, nu va putea apare decât în primele trei săptămâni (adăugând şi ma­­tineurile). După trei săptămâni, actorul de stat trebue să lase totul la voia întâmplă­rii, să denunţe contractul şi să pre­ju­­dicieze interesele teatrelor particulare. Mai este de relevat faptul că teatrele particulare recurg la­­actorii mai cu­noscuţi ai Teatrului Naţional, deci la elemente cari sunt de neînlocuit, mai ales în cazul unui succes. In urma acestor greutăţi pricinuite actorilor solicitaţi scenele particula­re, d-na Maria (soţia (care deţine rolul principal în „Meto“ la teatrul Maria Filotti)) şi d- N. Băltăţeanu (care joaca in „Visul unei nopţi de vară“ la O­­deon) s-au prezentat d-lui Ion Pas, di­rectorul Teatrului Naţional cerând fie o derogare specială de la dispoziţiile legii, fie o ameliorare a condiţiilor impuse, altminteri, fiind în situaţia de a tre­bui să­ demisioneze Împreună cu dHi colegi ,,împrumutaţi“ scenelor particu­­lare. Diferenţa dintre salariul scăzut pe care-l primesc actorii Teatrului Naţio­nal şi salariul ridicat pe care-l oferă tea­trele particulare, este cauza principală care a influenţat aceste luări de pozi­ţie. Nu ne îndoim că d. Ion P®s va găsi o cale acceptabilă pentru ambele părţi­ CONCERT PENTRU FILARMON­IA DIN IAŞ, Filarmonica din Bucureşti organizea­ză tirSR 4 Î ncembrie» orele 18 la Ate­­tieu, un concert simfonic extraordinar al cărui beneficiu este destinat Filar­monicei ,,Moldova“ din Iaşi. Trei dirijori vor comluce­ programul acestui concert, compus din simfonia a doua de Brahms (Eduard Lindenberg) concertul pentru violoncel şi poghestră de Pvpiitfk­ (V­g. Jianu) y JfttSvA da a» Sfraviffifkjr (Ctpst, tihw După faimosul incident petrecut la Conservatorul Regal de Muzică şi Ană Dramatică, incident care a dus la un proces între d-na Maria Filotti şi d. av­ocat Aznavnnian, tatăl d­rei ,,molesta­terun nou caz, oarecum nostim di data aceasta, s-a petrecut în lumea tea­trală... Se Ştie că teatrul Municipal a rămas sub direcţia d-lui Ion Manolescu. Stim­a-sa e în clipa­­de faţă plecat In pro­vincie, în turneu, Municipalul a rămas ca să spăriem aşa, fără director titu­lar. Intre timp, repetiţiile ca „Holy­­wood, oraşul stelelor“ au ajuns intrio fază foarte avansată, cu "decoruri şi co­stume, premiera urmând să aibă loc un tel mai scurt timp. Nerăbdătoare insă, se pare că una dintre protagoniste a început spectaco­lul mai înainte ele vreme... Este vorba de ă-ra Margareta Papa­­goga, care­­tind probabil Recunoscătoa­re a moravurilor ce domnesc la Fritly­­wood, a debutat ,,sui generis” print­riun match care aminteste performanta Jflfc grup Joe Louis.. Când adr­ele... se enervează­­ ...sau Margareta Papagoga contra... Sorin Mihai Popa. Dar nu e vorba de box, ci de-o bătae în lege 'Adversarul neavertizat al Ad­rei Popa-„Baraceum" e un teatru mic, dar care, în multe cazuri, datorită specta­ celor bune ce s’au montat aci, au­a- goga a fost pictorul scenograf al tea-Idus multă lume din centru si din car­trului (I Sorin Mihai Popa fiul regie­ .tler® depărtate ale Capitalei. r • ' * * In prezent adăpostește o proaspata lutului om de teatru Victor Ion Popa. D sa a fost lovit pe la spate, ceinc* contrazice, e drept legile sportului şi... codul onoarei, dar trebue să ţinem sea­ma: ,­Chaltengerul aparţine serului slab. a?» că prevalarea are oarecum o sen- ' să.. Motivele incidentului sunt greu de stabilit în clipa de faţă deoarece aşa cum se întâmplă deobicei, ambele părţi văd desfăşurarea acţiunii .Şi intriga ,,'dramei!* din puncte de vedere cu totul personale. Lovit şi făcut knock-out,­­d. Sorin M. Popa se va adresa forurilor conducă­toare ale Sindicatului Artiştilor Drama­tici, cerând ca­­d-na Margaretta Papa­goga... să fie ,,transferată” sau mai precis spus, cedată prin inseriere ofici­ală ,,Federaţiei Române de Box”. Vom relata citit­orii ar noştri la timp toate eventualele urmări ale cazului. Sganarelle ION MANOLESCU RAMPAA SACUL CU NOUTATE D. Inspector Geo Dumitrescu va gira­ direcţia Teatrului Naţional din Craiova In cursul zilei de ieri, d. Geo Du­­mitrescu, inspector în Direcţia Gene­rali a Teatrelor, a prezentat raportul de rigoare d-lui ministru al artelor Octav Livezeanu,­­ în legătură cu ancheta ce a făcut-o d-sa la Teatrul National din Craiova. In urma raportului prezentat şi a situaţiei In care se află în prezent Teatrul Naţional din Craiova, se pare că ministerul artelor a decis ca d. Deschiderea Teatru­lui Odeon a suferit o nouă amânare Din cauza ultimelor lucrări de fi­nisaj, care au împiedicat ansamblul de a putea trece la repetiţii generale, cu muzică şi­­balet, deschiderea tea­trului Odeon a fost fixată în mod ire­­vocabil pentru seara zilei de Vineri 7 Noembrie ori Sărbătorirea poetului G. Bacovia Azi ora 18, la ministerul Artelor, str. Ştirbei Vodă nr. 39, în prezenţa d-lui ministru al Artelor Octav Live­­zeanu, va fi sărbătorit poetul George Bacovia pentru activitatea sa scriito­ricească. Vor lua cuvântul d-nii: ministru al Artelor, Victor Eftimiu, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români şi Cice­rone Teodorescu. D-na Agespina Maeri-Eftimiu, so­cietară de onoare a Teatrului Naţio­nal, va citi din opera poetului. Burse de studii la Pa­a­ris Institutul francez de Incite. Studii va acorda anul acesta un trimar de burse studenţilor me­rituoşi ai­ Conservatorului de Stat pentru a-şî desăvârşi studiile la Paris. Dintre candidatele cu cele mai mari şanse de reuşită menţionăm pe g-rele: Madeleine Andronescu, Cor­ina Marcovici şi Adina Po­­deanu. „Cântec de Intimă al­ Siastrăfi la Teatru­l National Inimi neliniştite. JUnimii i­miştite“, roman al lui Ştefani Zwelig, a fost transpus în teatru die d. H. Byron. Cei trei autori ai opf­i­etei „No­rocul vine Peste noapte“ — d­nii Ion Ira, Puiu Maximilian şi N Ka­­nner —­ lucrează intens la desă­vârşirea testului. La 17 Noembrie când „Ştren­garul“ Se va întoarce din IpiţDea, „INprotaur ţSfeie peste a intra în repetiţie, în­­ scenă a unuia dintre autori. Tax­turi ac­.l4. t opens..ţi cuprinde dealtfel şi multe scene da revistă. Succesul româniîidr în străinătate inspector Geo Dumitrescu să gireze direcţia Teatrului Naţional din Cra­iova până la numirea unui titular, care va fi ales dintre personalităţile culturale ale Crai­ovei. Totodată se crede că demisia d-lui profesor Tiberiu Iliescu din postul de director al Instituţiei va fi urmată şi de acela a altor factori de răspundere din conducerea Naţionalului craio­­vean, nou film: ,,Visul d-nei Butter­fly“, în care rolul principal a fost deţinut de Maria Ciobotaru. Fil­mul e în italieneşte şi — după ecourile din presă — pare să fî avut succes. Opt „reviste“ pentru cinematografe pre­zentate la concurs. La concursul de reviste pentru ci­nematografe despre care am scris în primul număr al ziarului nostru, au fost prezentate până în prezent ur­mătoarele opt texte: «SCRETCH ŞI TABLOURI DE REVISTA de Radu Voiculescu; VOTAŢI CU NOI Compania Ghiocel; A RĂSĂRIT UN SOARE NOU de Traian Florescu; TRAI­AS CA DEMOCRAŢIA de M. Bejan; PENTRU UN SARUT de Ion Stănilă-Tomas; PARADA ACTUALITĂŢII de Gh. Sterescu. AŞA A FOST şi PARADA FERICIRII ambele de Marghit. La 20 Decembrie va avea loc la „Baraşeum“ premiera come­­diei muzicale,,Worpewî vine peste noapte”, de Puiu Maximilian, Ion Ira şi N. Kaner. Muzica: G Dendrir­o. Rolul principal îl va deţine Bebe Spitzer. Marile figuri ale teatru­­ lui «românesc lei. -ii Penfafl, g putea Infor­ma exact pe cetitcrîî «c știi, vz?r:sm pe t! mil pro« pi-în jt4BF* $2 C­ÎriECtiiLFi CÜ® ©I« nemalogp&fe cfri« Capita» lă să rce ceiniHiise dh) toate schimbările In numărul de Dumini­că vom publica ELVIRA GODEANU Artistin şi femeia prezentată de d. Alexan­dru Krrstescu T­erdor Muşatescu a scr­is o nouă piesă pentru I­ancovescu Puiu Iancovescu revine la teatrul ,,Mo­dern". După ce va termina seria repre­zentaţiilor cu „Scrinul chinezesc“ la teatrul „Nostru“, ,,împăratul“ se va in­stala din nou­ la teatrul din Bulevardul Elisabeta. Pentru el, Tudorică Muşatescu a scris o nouă piesă intitulată „Mi s’au deschis ochii", a cărei premieră va avea loc probabil, de Crăciun. Puiu va susţine rolul unui mare in­dustriaş. El va semna şi direcţia de scenă. O precizare Din partea agenţiei, teatrale Jose­fini din Sibiu, primim o înştiinţare a Di­rtcţei Generale, a Teatrelor, prin care se. arată că această, agenţie are 'drept să funcţioneze până la St Dec. îi ră această autorizare nu­­ s’a retras până acum. Răspândirea jocuri­lor naţionale d in între prinderi Duminecă, sub patronajul Oficiului Muncitoresc de Educaţie şi Cultura, a avut loc la Teatrul Muncitoresc un fes­tival de jocuri naţionale, la care au par­ticipat atât absolvenţi ai Conserva­torului muncitoresc, cât şi echipele p­re­găti­te de aceştia în întreprinderi. Pentru prima dată la noi, muncitorii au fost invitaţi sa cultive in cadrul In­­tre­prinderi pr, jocurile nationale. Scopul acestei manifestări, căreia îi vor urma altele, este nu o pregătire profe­sională, ci răspândirea jocurilor naţio­nale de masse. Au debutat absolvenţii ? Constanţa Co­­drea (Adesgc), Mirică Mihai (Voinţa),­­ Dumitrescu Ioan, Dumitrescu Şipoş Au­rica, Elena Ghiţă, Ra­du Ghifiţă­, Preda Gheorghe şi David loan. Concurenţilor li s’a distribuit drept premiu câte o cupă, de către d. Paul Teodorescu directorul OMEC-ului. Au luat cm­ântul d-nii : prof. Eugeni­i Micu (directorul Conservatorului Munci­toresc) şi Antor­ Moisescu (preşedintele secţiei culturale). Prin asemenea manifestări, joc­urile naţionale iau o desvoltare tot mai facilitându-se pătrunderea lor in toate inreprinderile din ţară. „Regele orb“ de Carlo Gozzi La Teatrul Muncitoresc va intra in curând în repetiţii capodopera litera­turii italiene. ..Regele orb“ de Carlo Gozzi. Direcţia de scenă dinţată tânărului regigor­drescu-Toscani. In primele zile ale lunei No­embrie ntră în repetiţie, pe sce­­n ciclul de conferinţe documentare, „Marile figuri ale teatrului româ­nesc“, Duminică 3 Noembrie a. c. va __ .. . . ._ ,­­ conferenţia d. V. Maximilian despre A­na Naţionawth, piesa „Cântec de­­ gtefan juvan­i ceei mai mare comic, inimă albastră“ de Mari Iorga, după Mate Mitlo­r în direcţia de scenă a avionu­lui. Piesa este o stampă a vechiului Bucureşti acţiunea petrecându-se în vremea domniie lui Vodă Ca­­ragea. In partea a doua a programului se va reprezenta prima scenă, din actul I, din „scrisoare pierdută“ şi o scenă din „Voevodul Ţiganilor“, îşi vor da concursul d-lui G- Baldo­­vin, Şerban Heiban, C. Morţun, G. Frangu, etc. Un conservator tre m­u­­î­îcă şi artă dramalisă la Brăila im în urma aprobării MteS*l*eu«MA Artelor. re va deschide la 1 Noembrie a. c. tn localul şcoalei primare de băeţi N*. 1 din Str. Cost.I. Berlescu (Sf. Nicolae)- imn Conservator de muzica care va avea secţii de : vioară, violoncel, pian şi di­­j au introdus fiecare câte o verse alte instumente, canto, şi artă dra­matică. Direcţ­ia Conservatorului s-a încredin­­ţat d-lui profesor Ion turcescu, compo­zitor. „Norocul noapte“ vine peste D-na Tontei Cocea yi d. G. J Direcţia Generală a Teatrelor pre- Demo-­j găteşte un eveniment, artistic de cea plan-­­ mai mare însemnătate. gere la Direcţia Generală a Teatrelor.­­ La propunerile făcute de Institutul Nouă vedete ale Teatrului idiş joacă In prezent la București „DORFS JUNG«, PIESA DE DESCHIDERE A MODEI COMPANII DE TEATRU. — UN SPECTA­COL PUS IN SCENA DE UNUL DIN ELEVII LUI REINHARDT. — O RAI­TA PRIN CULISELE CE­LUI MAI MODEST TE­ATRU DIN CAPITALA companii de teatru iifl Ier Ansambl“ — sau IKA. Ildischer Krist mai pe scurtţ Nouă vedete ewrr’cne Dacă intri în Studio — s­l . de jos a ,,Baraceumului — şi te „;i; ue scenă, te ruprinde mirarea şi te întrebi fără să vin: cine joacă aici? O trupă de li­ceeni amatori sau copii de şcoală pri­­m­­ară? Scena are abia câţiva metri, iar ,,a­­dâncdme* mai deloc. Şi, totuşi, deco­rul vrea să reprezinte un tablou din­­tr'uj» ţinut locuit de pescari: interio­rul unei case in dreapta, o cârciumă In stănga — iar în fund apa pe malurile căreia trăeac eroii piesei. Dar „decorul“ e atât de îngrămădit, că abia după câteva clipe (­ după ce tn prealabil ai citi programul poţi să-ţi dai seama despre ce e vorba. Urcând pe scena micuţă şi traver­sând-o... aproape dintr-un singur pas, po­ ţi coborî pe o scăricică, în spatele decorurilor, unde. unt ..caninele“ întuneric beenă Eşti buimăcit. Parcă nu mai ştii,unde te afli, inline, auzi nişte glasuri. Din întâmplare, o uşă se deschide — nu era bine prinsă în clan­ţa defectă — şi se face chiar puţină lu­­mină pe culoarul îngust dintre scenă şi cabine. Acuma îţi explici c­oee era atât intu­­neric: ,,cabinele“ — căci, totu­i, cabine trebue să le zici — au geamurile spar­te şi în locul lor au fost pune, uneia peste altele, la întmplare, cartoane şi scânduri... Dai bunăseara şi ţi se răspunde la fsl Eşti destul de mirat.­ într'un teatru „Idiş" toată lumea vorbeşte perfect ro­mâneşte. Dealtfel nu trece mult şi, când Maurice Sekler, interpret principal­­ director de scenă al piesei, e umil di puţinii elevi ai lui Reinhardt care au trecut pe la noi. Aceasta e dealtfel şi deosebirea dintre IKA — care e o asociaţie exclusiv tort,­trată, formată numai din actori de ca­­rieră — şi IKUF, care e o societate cult­­urală şi a cărei echipă de teatru o fon discuţia se încheagă, poţi auzi de mai­­­mată, aproape numai din amatori multe ori propoziţia asta. ..Dealtfel noi* 5#Wen, Dina­my Hmvis, Ghiu­t Tefner, Glukman Liuba Maiden, Rinz­­ter, Popliper, Goldinger — sunt, cu to­ţii, fostele capete de efiş ale marilor teatre evreeşti din capitalele Europă. Celebrităţi pt. care soarta nemiloasă ies aruncat în mizeria cea mai crâncenă şi care, scăpate de ea, se întorc din nou spre scenă — chiar daci această scenă suntem Români... Născută »i crescuţi aici... De aceia ne-am întors“... O scândură lată, un fel de poliţă ţă­rănească, se află In fundul cabinei. In faţa ei, mai multe scaune vechi, unele cu picioarele rupte. Actori şi actriţe, în majoritate­ bă­trâni, stau pe scaune, In picioare sau aşezaţi în faţa poliţei de care am pome­nit. Unul singur se machiază, In faţa unei bucăţi de oglindă ■— un colt dintr‘01 e cea a micului teatru Studio Bara »A^'tLSSTSS.'&Al*»-. «-«■» *■« m-vm 11- »• garete din Polonia, Austria, Ungaria etc., ei au fondat aci, împreună cu alti artiști evrei, cum e de pildă maestrul Schwartzman, fostul dirijor al lui Leo­­nard, — un colectiv artistic, pe baze dt asociaţie foarte progresiste, fără să cea­ră sau să primească sprijinul cuîHm.­le miri aproape cum se face eft a. ceşti mari actori ai Evreilor sunt lăsaţi să trăiască aşa cum trăesc şi •— mec ules aceasta — «s joace tn condiţiile in care joacă. Se pune în mod firesc întrebarea da­­că populaţia evreiască din România nu e în stare să întreţină cel puţin această singură trupă de actori evrei profesio­nişti — ajutând-o, prin prezenţa ei în sala ,­BaraŞeum”, să realizeze Incmurile de Inaltă ţinută artistică, de care aceşti actori pasionaţi n’au încetat să vorbeas­că tot timpul cât i-am vizitat... poţi reţine să întrebi cum de-a ajuns bine dealtfel- Asta te face să te gâa­­aici... E singura „oglindă“ din toată că­deşti, fără să vrei, la cabinele luxoase da la teatrele din centru. Teatre la care toalete­« tind singure actriţe pot costa — şi au costat chiar — până la şase­­zeci milioane. In vreme ce înjghebarea teatrală IKA a cheltuit cu totul pentru întreaga montare, achiziţie a sălii, co­stume, etc. ridicol« sumă de... cinci mi­lioane lei!.. Constituiţi într'un­­colectiv", ce« douăzeci de oameni care joacă Dorfs­­iung, piesa murieală a lui Kobrin, sunt un exemplu de modestie şi răbdare menească. Sunt îmbrăcaţi mai mult decât modest şi se mulţumesc cu mai mul decât pu­­ţin. Deşi sunt cu toţii vedete ale tea­trului european de idiş şi ani tiearindul au susţinut, fiecare i­ parte, afişul unei companii teatrale — din Villa, I­ ondra, Paris, Viena, Anvers sau Budapesta, — azi joacă la un loc, într'o sală mică, P*­­riferică, in condiţii aproape ma/ere. Dar se arată destul de mulţumiţi şi aşa. Pentrucă au îndurat prea mult în ultimii ani, ca să mai poată fi preten-tată­/ pe Warter, g ce/ rare Se ma. cinară :r, ;«fa ciobului de oglindă. F. hat tun și are patruzeci de. ani de tea­­t'n De un sfert de veac e. membru al Sindicatului de Artiști din România Pe timpuri a jucat In teatre mari, la Lon­dra, Paris, Viena Anvers, etc., — fiind un ,,cap de afil’ dintre cele mai valo­roase. Astăzi interpretează rolul unui simplu pescar din „Dorfsjung" , spu­ne singur râzând: — Azi joc pentru glorie! Când o vezi spunând asta fără amără­ciune şi machiindu-se în faţa unei rămt­ri­e de oglindă — te uimeşte cât opti­mism şi tinereţe mai poate fi chiar ji într’un om de Şasezeci de ani, după ani întregi de lagăr.­­ Toţi nouă sunt dealfel la fel de opti­mişti. Cu toate că se află întro cabină, ca aceasta, ei vorbesc necontenit de „civi­tă înaltă"­, de teatru bun... — tot de as crud de care rareori auzi vorbindu-se îi alte cabine, luxoase, ale teatrelor ba ■­ureţtene•­ţtoşi, el vin, Internare din Aistria, etc. cu toţii, din lagărele de polonia, Austria, Trans­ Io­n Nicola Teatrul Muncitoresc C.Fr. anunţă un program senzaţional OPERA ROMANA $1 TEATRUL NAŢIONAL SCENA DE LA G­IUL­EŞTI Teatrul Muncitoresc C.F.R deschis de curând, sub cele mai bune auspicii, cu spectacolul de largă semnificaţie so­cială „Clocot“ de d. Russu Şirianu, spectacol care a Întrunit elogiile criti­cii îşi urmează drumul cu forţe întă­rite. In realizarea programului anunţat la deschiderea stagiunii de d. Sergiu Du­­mitrescu, conducătorul artistic al Tea­trului, va avea loc astă seara orele 7 seara premiera faimoasei comedii a lui Gogol „REVIZORUL“. Direcţia de scenă a acestui spectacol a fost încredinţată apreciatului regi­­zor Ivan Dubrovin, care a înscenat la Teatrul Comedia piesa ,,Furtuna“, de Ostrovsky In distribuţia piesei se află valoroşii a fost m­ore-­­ actori: Nataşa Alexandra şi Ovid Bră-N Atexan­­descu. Rolul lui Ivan Hlestapov, va fi inter­pretat în câteva spectacole de d- Ser­­giu Dumitrescu, care a a mai jucat cu­­­ PE câţiva ani în urmi, pe scena Teatrului Ligii culturale, urmând ca în specta­colele viitoare acest rol să prilejuiască valorificarea unui tânăr actor, în care se pun mari speranţe: D. Tiberiu,Si-« mionescu. Alte roluri importante vor fi jucate de d-nii D'nui Macedonsky, Nicolae, Popescu Arsene Popovici Gavril Tă­­nase, Vasiliu, Catschi I. Niculescu, etc. şi d-rele Gioa Petrin», Xenia Eminovici Teodora Nicuta (este va dubla pe d-na Nataşa Alexandra) Elvira Iona­­scu-Stratiţat etc.­­ Dar In programul Teatrului Muncito­­­­resc C.F.R. se anunţă şi participam­ ansamblului Operei Române care va relua în curând spectacolele primite cu atât entuziasm de muncitori — şi a ansamblului Teatrului Naţional, care va reprezenta pe scena din Giulești — câ­teva din cele mai bune spectacole din repertoriul său. | t­ O­lin VESTE SENZATIONALA: lorico teatral francei In Ranania impresarul wihmi. Organizatorulî Jean Marchat, directorul Teatrului „Mathurius“ a. Ia b , •B“ JR. • și al Teatrului de comedie din Paris.— Ce artişti vor juca — rit ile dna» Tarnte T n , T * Cocea și d. G. Derne» 1 RepertOflU — sau în sala Operii Române. Odată cu propunerea sa, d. Jean Marchat — care e în acelag timp­ul un înzestrat actor de comedie _l­a un număr de ÎS de comedii clasice şi moderne, din es are literatura dramat­ică franceză mai bun. Astfel, au fost menţionate piese de Moliere, Musset Garaldy, Faydeau, Anouille Robert de Flers, C. A. de Caillanett, Passeur, Claudel, Girondeaux. M. Pagnicl Marie pas s»-I joace yi din ears Direcţia Ge. , Balacron, Achard. André Obey, Edom­­­erală a Teatrelor va alege piesele es j ^ Bourdet, Renard, Nereaux si Ra­­­dme, dând indicaţiile cerute de d. J«an curo $1 repertoriul pe care ar fi dis-' Louise, VMiers et PhUippe, Erlange, March­at, directorul Teatrului Mathu- ” ‘ ‘ * “ — “ “ ritte yl aî TeateuDui francez de Oo­­modie dirt Parts. D. J. Marchat s’a interesat prin Institutul Francez din Bucureşti de ce posibilităţi ar fi pentru organizarea unui turneu cu trupa sa în Capitala României D-sa a cerut să i se dea detalii tehnice asupra teatrelor din Capitală unde trupa Teatrului Fran­cul de Comedie din Paris ar putea juca timp de 16 zie între aţ­ii 3« Aprote teii, — singura perioada când e disponibil pentru acest turneu. In afară de capacitatea sălii d. Mar­­eliat s’a ini....rat si­­le iLme.^-Laiite diferitelor scene te teatrelor bu.ureș­­ter.c, cum și de utilajul ce-1 au. In această privință se dă ca sigur că spec­tacolele franceze vor avea­­pe j * va crede de cuviinţă. Lista actorilor cuprinde nu mai pu­țin decât douăzeci de nume, între care zece actrițe: Méphire Alfa, Sop­hie Deamaret, Yolande Laffond, Ma­rian Delfoo, Lisele Chambard, Jacque­line Dumoncem*, M. L. Godért, Rente Albany, Elisabetle Hander yi Héléne Daesouviey. Actorii, S- au măr­as doi­­spreraece an­­i Crunte pe organizato­rul terfileului, Jean Marchat, Paul Cambo —­ sau unul din alţi doi: Geor­­ge Marchal şi Jean Desau­ly, — .Ta.?, ques Frr'KOi*­ Antoine Fleury, Pier­re Maqu­ier, H­enry I.aby Jean Paul Moutlnot, Marc Cassot, Renaud Mary şi Lucian Până în prezent a rămas hotărât şi se reprezinte următoarele piese: „LE MISANTHROPE“ de Moiíére, „LES CAPRICES DE MARIANNE“ de Müsset, yi „SI JE VOULAIS** de Fey­deau, „LE RENDEZ- VOUS“ de Seuli# de Attouflle, „JAZ“ de Pagnol, „DO­­MIUS" Ai A chord, „VH5NT DE PA­­RAITRE" de Ed. Bourdst yi „ANTTs. GÖNNE“ de Ammffls. Rămâne un merit de nediscur.st al Institutului Franc»? d n R’to’ireşti şi a! Direcţiei generale a Teatrelor, era­­la de ?. realiza acest turneu, care va fi evenimentul artistic cel mai •«•mă dte pPbB&vw» ce la care arată că impresarul M. Ghl- j Francez din Bucureşti Direcţiiumei Ge- a prezentat lista personalului artistic dienes cu le datorează bani Încă din­­­nerale­a Teatrelor, conducătorii aces- pe care i-ar putea deplasa la Bucu­­tangpul turneului cu „Femeia şi Pa­­­­­eta din urmă «1 răspuns imediat, ieşit în primăvara anului 1947, pre­faţa« Deasegneoii au mai introdus gere împotriva aceatui impresar d-nii Paul Adrian şi W. Steinba cff, îi cali­tate de reprezentanţi al societăţii de publicitate „Victory“. Cei doi arată că Vau finanţat pe d. M. Ghidionescu înainte de plecarea in turneu cu „Ion al Vădanei** ul „Femela y­ Paiaţa, dându-i suma de lei 17.500.000, din care nu le-a restituit decât 6.933.942 mmm !

Next