Rampa, februarie 1947 (Anul 36, nr. 66-69)
1947-02-02 / nr. 66
Jftk (sorfa interesantă,eu foloase II metri şi mich e volumul de ,,Iniţiere aituaoală"* al d-lui Virgil Gheorgim, în We, ihtr’un hm■ha, lesne dp pncepţit chiar de, un lect*t mu Mul nenpiaat, se deslocit cdtem din problemele tehnice ţi estetice de muticii. Chiar dacă unele afirmafii -t&Mm ncoddnd/te, Chiar dacă stihii 's uneori in marginea obiectului ■4. Vttgă Gheorghin literatantcdza — Și hun#, declardmdu-se împotriva ssBOSperii literese « muzicii) — carfan « sortită să deschidă câteva porți spre un peisagiu,,^inabordabil altminteri, \ * întrunește toa io '«MmíM* unui buh jurnal d® Írotorí R SiJvian losiftsseu 30- teuft interpaMeew# ?i pune în ramă m ascuțime crttacA, o serie de ftwj«flssa* litera«* tweot« fi actuale, ne- Useeperind, prop*u zis relații ine«Bte, cât Htomwrtnff marele public ceat#r. Volnmwrl fără să fî.» totuși o «©eră de popularizare închide în el feducaţii juste, scrise «ti nerv, între «M«ete«tl criticii intpresioniste şi cel *4 Criticii cu normative- Comentator abil, d. Silvia,n Tosifescu se depăşeşte nnveri Şi orientarea devine preţioasă, chiar pentru cititorul cel mai pre apă un prim volum dintr o serie de studii închinate poeţilor francezi, troiism care cuprindea deta Turoid p£nă la Chenier. Smile Henri»! publică volumlil ai deifem ■•dein temintine le Valery”. Această serie de studii în care autorul foloseşte cele mai noi descoperiri ala ’storic! literare asupra vieţii si operii metrilor poeţi francezi modernii, * plina de învăţăminte şi poate fi cu folos consultata de toţi cei ce se teresează de valorile literaturii franceze. Ai apărut în ultimul timp trai cărţi în Franţa care desvăluie aspecte diverse ale acriei , ne- Kulstttmme Germanii?’ care a aruncat de două ori *n douăzeci de ani lumea In preajma distrugerii, „Locotenent, Bertram” * lui Bodo Ulse, mcl din e«i mai de seamă scriitori «i emigraţiei germane, cacrtA dacă nu «ă reabiliteze Germanist, să arat« cel ptltin eft nu toţi Germanii trebui« eendemnăti. Volumul lui Paul Tillard ,,Lupte în opuş’’ povesteşte «Evenimentele dramatice din Viena arrakti 1934 când Dolniss a tras cul tunul în cartierele muncitoreşti din capitala Austriei. Inpflarşit ,, Soarele neavil” al lui Maurice Telsca ne informeaza asupra psihologiei poliţiştilor nazişti. Cele trei volume întregesc viziunea pe care o avem asupra Germaniei hitleriste, prezentând lutrin* soi de sraccourţi’’ simbolul a«alei calamităţi fie pare lupta omenirii pentru liberty a salvat popoarele globului. n chiliana Gabriela a obtinut, in 1945 «rea Mistral, cam premiul Nabetl pentru literatură, poatefi citită astăzi în traducerea franceză" Opera portei ereshuttt Şi alimentată de izvoare etern omeneşti, ni se, înfăţişează plină de o autentică viziune poetică, dintre aceleia care dispreţuiesc jocul gratuit pentru împărtăşirea cu adevărul şi aspiraţiile celor mulţi. a editura Cartea Rusă a apirat recent adesta povestire a lui Nicolai Gogol. ..Taras Bulba ’ în traducerea d-lui Dan Fat» şi cu o prefaţă de Al» Philippide. Trecută de mult în patrimoniul literaturii universale laolaltă cu celelalte opere ale dritoriufl „Sufletelor moarte”, nu putem decât să ne bucurăm că dinamica evocare a vajnicului Teras va putea fi citită de cât mai mulţi într’o traducere Îngrijită. In editura ,,FORUM* na apărea in curând romanul „OTRAVA” de d-nul Emil Dorian, Domnia sa scoate săptămâniie acestea un Heine masiv cuprinzând 159 de poezii, si poeme, în Editură Fundaţiilor Regale, T01 fa «ur^nd vom avea ocazia să găsim reunite In volum, mb semnătura d-lui Dorian, traducerile minunatelor fabule de Elieztr Steinbarg. » 0 n A I Zăpada* tramvaiul și electricitatea T la) tpMtmmafa tramvai !* nimva^ care ne pune **» atâtea citadine c m.evtifs* probleme, făcăndv, ne wUrtde pi. (t+Mfa nervi, n‘a în-WVs până acum vreun prestigios capitol in istoria veții noastre teatrale, a lăsat doar urma #» âupenîrsa unei reviste, himkffţefes, cu clanuri şi cuplete, inticulOM — după mita respectivei tere de pamval — „Obor --Gara de Nord” (mttori, fraţii perhez, pi- se pare), jucată înainte de primul rpzboi mondial la Tea. #itZ Naţional din Bucureşti, fusul pe prima noastră scenă se joca şi revistă p operetă, peasemenea tramvaiul a im bogăţit nu o pitorescă expresie vocabularul bumreştinilor cari, când ies deja un spectacol prost, estelivină cu prompt şi obiectiv spirit critic: — „Aiurea’n trammir. A.si. tramvaiul gume, teatrelor şi, cetăţenilor rmna’or, de spectacole, probleme speciale, întâi, aceea a circulaţiei cu ale sale feţe: pentru spectator, sosirea la timp, la teatru, apoi înapoierea pe frus şi cât mai devreme, acasă, — iar pentru teatre , problema orei de începere şi de terminare a spectacolului, cu — impletit — emoţiile pentru sosirea la teatru, la timp, a actorilor me joacă în spectacol şi eu — în, subsidiar — complicaţiile din timpul, pregătirii, spectacolului, suscitate de transportul personalului artistic «» tehnic al materielor şi recuzitei. factor* Eiectriditate», artistic senţa oricărei arte, indifertent de expresia ei, fiind eterna luptă între bine să dau, între întuneric şi lumină, — cu atât mai mult această luptă , între lumină şi întuneric este esenţa teatrului, artă eminamente colectivă, realizată în colectiv şi pentru colectivittate, căreia îi exprimă şi-i promovează, în timp, stările şi aspiraţiile, sociale şi spirituale. . . Tar, în perfectă armonie, această luptă spirituală între întuneric şi lumină, utilizează — în arta teatrului— chiar mijloacele ce-o simbolizează * material: întunericul din sala - furnicat de natură şi lumina , de pe scenă fabricată de oameni. Repertoriu cu lumină umiha ve care a fabrică ori oamenii e becul electric. Om, lumina a, incitat, in teatru, chiar piese care şi-au tras — din esenţele sau titulaturile, — unii călămbrigi susţin ca însăşi „Electra" bătrânului Sofocle ar H aheripat... erectricitatea. Noi suntem mai modeşti. Socotim că Sofome i-a anticipat doar pe amorii dramfairi cari au, proslăvit-o, la, rănitate pe nefericita Electră: neamţul Hugo von Hoffmannstahl românul Victor Eftimiu şi irlandezul O'Neill. Din repertoriul contemporan, dintre piesele — jucate la noi, — care invocă lumina, întunericul și. derivatele lor, am mai putea’■ pomeni. .jLUMINA SUB OBROC” de iTAmmzia, „PUTEREA ÎNTUNERICULUI de TolgM. ..VAPAlA” ’ de Henry Kristemaeckers, „COANA TORTELOR" de Paul Hervient „STINGEREA* (de nump ştim cine), „SCÂNTEIA" de pailferon si „UNE ETOILE NOUVELLE" de Sacha Gentry. Si repertoriul românesc e tributar luminii: ,,LUCEAFĂRUL“ ,,APUS DE SOARE" de Delavrancea, ,,SE FACE ZIUA" de Zaharia Bârsan, CSAPTAMANA LUMINATA"• de Mihail Săulescu, „LUMINA DIN LUMINA" de Const. Orendry „COMETA“ de St. O losif d* d- Angel ,,STEAUA FARA NUME", de Mihail Sebastian, și — at crifirm că publicăm și o știre inedită! — ,,STELELE NU MAI CAD'", piesă facă nem picată, a •drlui Tudor Saimat», autorul piesei jucate la Studio-Najiim.h ^FURTUNA IN OLIMP". Precum se vede, mai mult nime i lumină :întunericul nu prea întră ca element în titulatura pieselor dramarurgilor români, — e drept, la unici dacă nu e india, e la piesă. Poate pe viitor, să-i inspire pe dramaturgii buni, şi întunericul, sau paleativul lin, lumina riţionalizată. Pentru inspirarea dramaturgilor da mine, şi pentru uzul spectatorilor de ari, gazeta publică in artă parte modal in care noul regim de distribuire a curentului electric,,, a schimbat oraruul teatrelor şi cinematografelor. La ce ne priveşte, reflectăm că raţionalizarea consumului electricităţii, e de natură să stimuleze in diverse chipuri, viaţa artistică bucureşteană3 întâi prilejiind o însemnată economie de becuri, deci şi de bani, şi mai ales, o influenţare — ale cărei roade aşteptăm să le vedem — a acestei arta te ar trau, nu care ar fi timpul să se sconteze, mai puţin pe efectul becului din, tac vant — şi să se pună, mai mult preţ pe lamine din inimia şi minţite slnfîr tarilor acestei arte, resfrântă în reafişările lor de artă, — acea lumină pe care vine, cu atâtea sacrificii, s’o arle la teatru, poporul. E FANTANA DIN I Februári«, *e»ri BACRCISARA! 7 dim. ora 10.30 — NUNTA LUI FÎGA- jftO- «rare TRUBADURUL t *» — VOEVODUL TIGANILOR Al, — FANTANA DIN BACRCTSASAI IjpScticolul C«d»t) î 5' — BOEMA , t A *- — EBREEA ‘ ** TEATRE National Sft. Saera îs. — POVESTIRILE LUI HOFFMANN î as- — IFIGENIA IN Al’î/IDA — *, NUNTA DIN FERUGIA I ere 19.3* — flOT'UO — a» MADAME SANS GENE — a. FROMETET! S *■ — NUNTA DIN PERUGIA ft era «=3* -v PROMETFU S *■ NUNTA »IN PERUGIA i 8**' Ift.M — MADAME SANS GENE ft, DRUMETEU V *r* 9.39 — NUNTA DIN PERUGIA începând de Marti, 4 Februarie, opeeînrep la »ra 6.39 se*r*. matinen 3M* ilaiți ¤»«tal SMk» I m eta 3 — NEPOTUL DIN GIURGIU î‡38 — BADARANU î era 19.39 —• »ADABANJI *m ere 3 NSPOFUT. DIN GIURGIU — *. FRENEZIE. I *. — BADARAND ft ®r* M# frenezie * *. — NEPOTUL DIN GIURGUJ 4 era 2.39 — BĂDĂRĂNII — a. FRENEZIE-î * — FEDORA inc«paod de Marți 4 spectaciiele »eep la »ra 8,3« seara, matme» »ra *i*9-ALHAMBRA: scare •» r * mat1»««*« »ra 4: Prințesa, circubii ARMATEI: în flecar* wsfljft. «r» ti »itînrur' »r* 3: Isbanda VlfttiL AT^SEULUÎ: Sf*r r *t msi. %»'■ iBre^ premisrftj Le# ft*u* (fammet 13-03: Orchestra Victor Predeacu. vot* Mana Tansse. 13.40: Orchestra Tăietor Fieiasm, vece Maria Tinas«. 18.45: Jazz, voce Lora Finkpia* Loris Georges 18.3?: Cronica cihematografici ft* hSft Buzescu-20.0S: Recital de p‘an triba L4.zarssoi VINERI î FEBRUARIE Radu Româfli» ?i Rado Ruetlrssti 1S.30; Transm'şiuae dela Opera- É-8“ mână-Radio Bucure?« Cronica cinematografică fie âURi*t Gheorghiu. ATLANTIC: Sambă« ți Dumitreda, matinén ți seara: Votați m St m*. Luni seara premieri ți 1« flecar« seară (Jmn S&mbătă, Dum‘n.eă matinén) Nunta lui Stres’ Spectacolele încep; seara or» 1; m»tine,i «ra 4-BARAŞEUM: In fiecare »«*«* .»re T.39. natine»in Joi, Sâmbătă. Duminică ora IS.39: O fetiţă cu noroc, STUDIO BABAŞEUM: In fiecare seară, •r» a.MI. matineuri or» 3-30. O Inimă sentimentală OF. R. CIULEŞTI: Sâmbătă ?i Dumi nici. matineuri »ra 4, *e*ra «re T, ansamblul teatrului Poporului ,.Slugă la două stăpâni". J»l 9 Februari« or» î. Sâmbătă S. Dum- *, n ai. »ra 3, seara er» t. ..Afaceri portant*“. COLORADO: in fl*e*re s«ară or* 1.39, matineu wa 3 B'rU«. MARIA FILOTTI: Sâmbătă (ora 3.38 1) Duminică (ora 3.30 şi 7), Luni (uza T), Marț' (ora V şi J“i (ora V Caravana Duminică »ora 10 45) Luni (ora «) Marţi (o ra *), leiereuriora 4 ţi I.M.) Joi (ora 4), Vineri (ora 4) Legea Divorţului-SUC: In fierar« seară ora 7.39, matineu ora 4. Dr. Alice Bronte MODERN: In fiecare seară ora *, n matinCţiri ora 8, Haimanaua Bulevardului. MUNCITORESC: In fiecare **»ră. or- z si mat. or» t mnm. ..Cămila trec® mrtn urechile acului". NOSTRU: în flecar® «ftanft ora V, mi,aaenri 4 , DOHA Blestemată" «©SONfe m flaotee «9s îth msi, 13.24: Muzică româneascS, 18.45: Jazz. voce Alia Nascami £sa, Marius M'hail, 19.85: Croitica muzicală de Ale*Manois, 2005. Recital de cante Nell* piastfeiu» în program muzică franceză, mr» 315. Ana Karenins. SUCUL ODEON: începând #e fjtafl. $ Februarie, în flecare seară, «la 7-15- mat. ora 15, Ave Mart» ȚĂNDĂRICĂ: .Toi, Sâmbătă, ore 4, Duminecă or* 19,39 și 4, Ţăndărică 1» dl*. VICTORIEI: In fiecar« «eafă «ra “ mat. joi, Sâmbătă, Duminecă ora I, Starti, Tiherettea unei regine. I.wni. ., Miercuri, Vineri or» 4, Dumineeft 11 dim.. Nunta eu repetiții- COMEDIA: I Febr-: mat. Mașina*» scr'g; seara; Primăvara a venit; 3 Feb®, mat. Primăvară a venit; »e*râ; Mașină de scris- 3 Febr., mat. Racheta spus lună; seara: Primăvara a venit; 4 Febr, mat.: Primăvara a venit; seara® Sî*’ S'na de scris; 5 Refer, mat.: Racheta spre lună; seara: Prima-ara a veni; * Febr- matineu ?( s eara: Mașina de MaS'na die scris; 7 Febr- mat: Primăvara a venit; seara: Racheta spre lună. 3 Febr. mat.: mat. şi seara. Maţi«* din serig; 9 Febr. mat.: Maşinele seteib seara; Primăvara a venit- Spectacolele începu matineuti 9m *’/*, seara ora 8- CONFERINŢE Fundaţia Universitară Carol ia Sâmbătă 1 Feb. 1947, orbie 17,31, conferinţa d-hir ionet .Ponti despre Renoir in ciclul „Maestrii Picturii franceza ikt sec. XIX. Miercuri 5 Februarie: d-fta fag Sî* goraviei- in cadrul ciclului 3,Pa.ceci ș* penajele nevralgice ale luării", va vorbi emm Smte. - ‘-r-Dapdiririî î Eebriftrrirs H A 1« avea fac în sala, CSuAmkri Ariei, perpisajul expozițiilor 4*. pictură ale D-nii EHnetrc* WPtm & D-lai Dimitriu Nicolinde. CONCERTE 1. itUîirt'toeasn (Sir. Daps® S), fifth fafccce 2 Februaris, ws It, concert 4a oassac organizat da CMEC, «sec-irf^t de Cfuartetul Sarva*. muzei: WtttoAS. do artă, rdtggfoatâ — Sljfl* b®r Vodă 39 , Muzeul de Artă «eîă Carol î Sos. Kiseieîf 3 Muzeul de istorie naţională Gr. Ardpa * Sos. Kisefeif 1 8 Muzeui' Naţional de Afitichitătî — V*. Emerutei II 11 s Muzeul National a! Agpîculturii — Pc. Caro»' 1 . Muzeil National Militar, Sf. Apostoli 3$ a. Muzeul Simu, Bd. Tache Ionescu Ft Mnemtl Te.ijMtlîcf Pc. Caro!î MwzeuV Toma Stella«, $os. Kisetetf 8. BIBLIOTECII Bibfioteca Acadetr.îeî Române - Victoriei 121 . Biblioteca Baroului Ilfdsr, Palatul Justiției Biblioteca de împru»Wt. Cârti ia tpaiSăUtat* — Acide»lei Fundația Cărții ~ Cal. Victojli ' ■%-................K- —-r- -LUNI 3 FEBRUARIE Radio Români» și Radio București 21.90; t^vărtetul Radio. 21.30; Recital de pian: Rodkia Scutso. 22.25: .Muz'că simfonică. Radio Români* L'beră 19.05; Muzică de jazz. 19.25: Muzică instrumentală. 2005: Concert simfonic; muzică sec- 18. d-a MARŢI 4 FEBRUARIE Radio România şi Redio Bucureşti 18.00: Muzică nordică-- 18.45: Cronica dramatică de Maxy. Radio Bucureşti 3800: Concertul orchestrei de salon Radio,, solist: Qutrag Sakazhan. Radio România şi Radio Bucureşti 19- 30: Continuarea concertului. 29.15: Scriitori generoși. ..Priestley" de Tereza Maclovescu 20- 30- Recital demoară — VaslUi Pop 21.09: Seară de teatru-23.33: Jazz aonona^ Radi» Bsmanss Lite*ră 13.24: Muzică românească- 1845; Talente tinere: Canto — Avramescu 19.03: Muzică de jazz; René Marcsi — Edgar Cosma. 1925: Muzica instrumentală Beethoven. 1944: Muzică sovietică. 20.05: Recital de violoncel: Th. Lupu. 2035: Muzică simfonică Beetho-.en, MIERCURI 5 FEBRUARIE Radio România şi Radio Bucureşti 18.00: Orchestra Barbu Lăutaru. 1845: Craflica muzicală — ft. Victor Pandulescu. 19.09: Muzică de, Gabriel Fauré 22.30: Figuri de compozitori. ..C«4 cinci“ Radio România Liberă 18.45: Muzică de jazz. 19-35: Cronica literara de Ovlft Crohmarniceanu. 20,05: Recita! de canto de la Opera de Stat, în program muzică rusă. 20,85: Muzică fie operă- Selecţiuni Verdi. Radio România şi Rad'o Bucureşti 2015: Transmisiune de la Ateneul Român: Concert simfonic al orchestrei Rad'o, d’rtj de Tony Aubin (Paris)- In pauză: Scriitori noştri ..Ovid Ireusuşianu“ de prof. PanaitesCu-22-35: Instrumantişti sovietici . 2000: Muzică de dans. Radio Românii Liberi Radio România şi Radio BUcuraşti 1845: Cronica iderară de Paul Georgescu-Radi» Bacufel« 19,00: Concertul orchestrei sale» Radio, soli stă Nidla Radio Romă®!» și Rad’o Bucur*?« 19,30: Continuarea concertului- Radio România Libe*S. 13.40: N Teodoru: Din albumul unui porter de jazz. 19- 35- Scriitori români la asîctofcîU Dan PetraȘincu. 20,00: Recital de violă: Al. RSduissCU-20- 35: Muzică de jazz. ■UMINICA 9 FEBRUARIE Radi» România ș' Radi» BucureftR 1 11,00- Transmisiune dala At«n*efl Rgri mân: Kalarraoniea. 15.25: Recital de vioară — George Manolescu. 23 35: Muzică de dans-Sadi« Bressadia L»b®re IRSă: Cronica 1: •TOI S FEBRUARIE ora Radio România SASIE AT A I FEBRUARIE EXPORT»* AKRA ' \ IV*I I I1 ’1 \Vi I ! I I I 1 » 1 .4 ffienftXnismp» &!n pag. (41) ia mi»*?”, §i să gtă!rtcem tot ea d-sct: „Şapte teatre trebue să rămână in Cap'ta/ă”. Cu toate astea, trebue să nt înţelegem asupra înţelesului a cel puţin două noţiuni iftn afle două fraze — şi pmrme: ,,consacrat” şi ^Capitala”. Mai întâi, m anul 1 mi permit să socotesc — şi nu bobeşte — că regisorul bun trebue să fie trimis să facăgeaba fi prin provincie, pentru că teatrul românesc e teatru românesc, Iar lM teatrul din Capitală, Deci adică un excelent regisor ca d. lan. Sava să stea numai în Bucureşti fi. să dirijeze un teatru* Pentru ca sfl % pdfte înfrupta, din când la când din banii, ,,unui imbecil cu Ierni sau 04 unei Ocărite directoare cu bani setucâi In. ipote”, cum pitoresc și gingaș se ezeprimă tn persoană? "Apoi,--jte înseamnă ,.coa*a›mal* * lată, d. Sava aşează în fruntea ,.consacraţilor”, cărora lî se c.ttome câte un teatru-plocon, pe ţf Ion Şahighian. Ce să spun! mare haz are d- Savai păi bine,domnule, dar d. Şahighian Ion ris Sahu e prim cenactar de scenă la Teatrul National, unde n-a avut, niciodată actrită directoare cu bani sexuali la spate“. Şi cl toate astea, d. Şahighian, în ultima ani, asta dacă fi-a vânt, nasul prin crăpătura vreunei uşi a Naţionalului, a tras o privire fixantă Şi da fugar Şi a trilit-o. A hitit-o să se ducă să pană în tc«nă tocmai In van imbecil cu bani (expresia aparţine d-hiA Sana şi o reproduc fără si» însuşesc) ori tocmai la ’dictrifd directoare cu bani sexuali la spat«’’ (vezi paranteza de mai sus) — joi « făcut aşa ceva, cam cum a făcut fi însuşi simpaticul nostru Ion Sava. Şi asta încă nu-i nimic. Dar ducându-se la teatrul de pis-a-vis, unde « avut optime condiţii de muncă d. Şahighian a făcut cele mai străbunite căderi din ultimul timp. Anume : r,Visul igiei nopţi de vară” şi t,Amt Karenina’. r Si după toate astea, unei dumneata S&-i mal dăm un faaim pe mână, gh. mat pentrucă are cincisprezece mi d* teatru de soiul ăst,at ’A* mal H să remarcăm că, fen pârtind teatrile între „consacraţi“, d. Sava îşi păstrează purtea leului. IŞi tenorivă, steatrul experimental1'. Mă înţelegeţi, teatrul unde fi-ai putea face de cap pe socoteala subvenţiei de Stat, teatrul experimental” adică: macatale măşti, crocodili... . Dar după ce d. Sava e adunat pe regişori, ajungând apoi la operaie aritmetică a împărţirii teatrelor, d-sa dovedeşte un spirit, capitalist-monopolist care nu-i sadt bine. Ca să poată, imediat după d. Şachfabian, sd-Şi atribue şi d-sale un teatru, d Sava, nostim şi simpatic, fac« pe generosul şi, zice un fel de *,«a Si ţie, na Şi taie!’’ Şi terminând această hazoasă împărţire, îşi freacă bucuros mâinifa poi cum că a salvat teatrul mmfînesc. Spre sfârşitul articolului său, pour l* bonne bouche d- Sava mai săvărşeşte an net de géturozitate.Spunînău- Şî ,desigur, că a făcut destul haz pe, chestia celor şapte ,,consacraţi”, îşi propune să se mai amuze o teacă numărând ,— tot băbeşte — încă vreo s*cn-unsprezece regisori denumindu-i regisori-aspiranţi regisori în formaţie., Intre aceştia, pe cine găsim? P* d-nui Sandu EU'd, Mont Ghelerfer li W. Siegfried, , S’o luăm încet. Dacă socoteala băbească a d-lui Sava e justă, apoi d-sa trebue să afla că d. Sandu Elad are în teatru o arthAtrite mai venha 'decât, de cincispnezem ani. Pe vremea rând d. Sandu Elad tu era, ite pndăt la gruparea Insulă" alături de B. Fandbianu și marele, actor Armand pascal, 4- Ion Sava te afla in faŞi. Recunosc — nu mă înăoesc că împreună cu mine va recunoaşte ţi d. Sandu Efiad acest lucru — recunosc că d. Eîiad nu şi-a putut, da încă toata măgura posibilităţilor sale de regisor, dar asta nu din pricina sa, el din cu totul alta cauze care aici Şi acum tiu interesează. Dar dacă-i vorba de vechime, atunci cum îl putem trece pe d. Sandu ERad printre aspiranţi? D-nii Ghelerter , ,şi Siegfried, care vagăzică, sunt tot aspiranţi. Asta ce să însemne ? Că ar mai trebui să facă ucenicie la un ,,consacrat’’, la d. Sava , pildă, ori la d. Snhigihan. Nu! nu așa! Hai să dăm foile Şi să ajungem la pagina Sa a ,,Rampei” cerne i-a publicat articolul cu pricina, In această pagină un ingegenios tablou de calificări scurte, asupra spectacolelor, sub denumirea generică., ,,/V goranfia noastră’'. Am căutat la rubrica ..foarte bun’’ sper,tacde regi,sate, de ’.consacraţi” — şi n’tim găsit niciimut. L-am p&jfa î® schimb pe d. Siegfried cu .Jfafîna de scris“' l-am găsit pe d. Ecrmizdo de Crucialii cu ■’Bădăranii’3 (pe care d. Stiva îl şi om’te cu desăvârşiri din pomelnicul regisorilor), i-am mai găsit pe d. Pop Marţian care Şi-a făcut debutul de registi cu ,,Legea divorţului’’. Am trecut apoi la rubrica specta- ? , calelor socotite •,bune*’. Aici, cer dreptul, i-am descoperit pe 4. Sapa cu î.Nana” şi ,,Delta sălbatecă”. Dar l-am găsit şi pe d. Ghelerter cu .’Freneziei' şi ,,Tinereţea unei regine”. Pe d Sahighian nu l-am găsit dă cât hăt, la rubrica spectacolelor .’mediocre*'. Apoi ce are de învățat un regisor — chiar tânăr ca d Siegfried ori ca d. Ghelerter — un regisor pare dă spectacole foarte bune şi buhe d.la regîsori care dau spectacole mediocre sau în cazul cel mai bun, tot „bineri, va şi eu tineri ! Regisorul tânăr Ort de învăţat muncind şi păstrând contactul cu publicul muncă şi contact de la care „consacratul” monopolist şi salvator al Teatrului românesc ţine morţişă-l ţină departe. ChiforŞit, 3, Ion Sfată, după res terminai, şi cu ,»ttspirctnţii,‘, îşi amin* fasta de frumoşii avi ai gdOlesctnţei sale zvăpăiate şi terminâ intri şi eu* prinzător: „Toţi ceilalţi cari semnează, pe a» fişele teatrelor regie, spectacolelor deocamdată n’au justificat rilei încrederea care le-a fost acordată nici speranţele publicului”. Las la o parte faptul că tocmai alrii din „consacraţii” d-lui Săua hotul justificat, încrederea şi speranţele — Şi mă întreb, marg slăbiciunea sa, pentru diurnhiişiucuri, pentru macarăle, măşti şi crocodili să fi anihilat cu desăvârşire simţul măsurii idoarei ! „Toţi ceilalţi”,, zice Sava Adică? ‘ Lucia Sturdzi, Bulandra ori lan lâncovescu ori Fernanda da Cruciaţii! Oare madenn efaşti trei regisori de mâna întâia care-mi acum în minte, să n’aîbâ dreptul ce puţin la titlul de , aspirant” spra chimia savantă a d-lui Satra? „Toţi ceilalţi... ?”, bată-le Dumnezeu să te hată, frate Sava, că nostim mai eşti! De când s’au dus din teatru un Paul, Gusly şi un Soârgu, Soare, ie ţii de şotii , de risghiuri. Simpatic eşti, parol!... Domnul ION Teatrul ATLANTIC Tel S.2B.33 Joi 6 Februarie ora 7 PREMIERA NUNTA LUI SIROE“ 99 Teatrul MARIA FILOTTI anunţă următorul orar al spectacelsfar 1 CARAVANA ma Sfârşitul spectsenlulul or» î# JOI, SÂMBĂTl 51 DUMINICĂ BITUM or» % IffitA DIVORȚULUI - 4 Teatrul COMEDIA I*rî.v7 uir- Sică Alexandrescu Teatrul GARASCEM Tal. 5.93. Reprezintă in fiecare zi Matineu ora 4.30 Seara ora 8 Mașina de scris de I. Cocteau cu Marioara Yokulev:« Beete Fredagev, Irina Răcoteanu, Mihai Popescu Ferry Etterle și V. Lăzărescu Primăvara a venit de J. van Druyens*î Media Centaeusl»o Radu Beligan Yally Voicule*«« Racheta spre lună Ultimele spectacole înainte de plecare in turneu de Clifford Odets sus Mihai Popescu, Tina Radu V. lăzărescu, Clody Bertola, Ferry Etterlă, Radu Beligan şi G. Mărutzâ O FETIŢA a NOROC cuBébé Spusser in fiecare seară ora 7 Matineu Sărie. și Dum. era 4 p. m. Teatrul NOSTRU Tel. 4-Il.S» Ultimele spectacole DELTA BLESTEMATA $@ara ora 7 JOI, SÂMBĂTA și DUMINICĂ MATINEU ora â Viitoarea premieră: GOLFUL FRANCEZULUI de Daphné du Maurfpr Teatru! ARMATEI Tel. 4,19,05 ÎS Cale* 13 Septembrie No. Tramvae 4 — 7 — 25 Zilnic IIj 30 Matineu Sâmboran “ şi Dumora Spectacolul musical 3 IZBANDA VIEŢII In programul viitor Fluerul fermecat operetă de Al. Bebescu I SALA DE SUS Medneuri ©ra 3,ÎS Seara ora 7,45 Teatru!ODEON Tel, 282,00 ‘sala'SE JO'su ANA KARENIM cu Marietta Anca, N, Baltăteanu, Tome Dimitriu Medneuri ora 3,15 Seara ©ra 7,15 cu Tadzi Cocea, N, Sireteanu, Iulian Necfulescu