Rampa, martie 1947 (Anul 36, nr. 70-74)
1947-03-02 / nr. 70
Part INTRE ZGARDA Sl DESMAT Urmare din pag la s& atenueze acest desmăt.• Dimpotrivă. In ultimii ani, d-sa nu s’a dat în lături să-l încurajeze. Cum, Doamne/ o să putem crede tii sinceritatea atacului pe care ăst îl dă azi împotriva desmățuril — azi, cînd pare-sg că nu-i mai este profitabil? Dar să lăsăm la o parte sinceritatea ori nesincentatea d-lui Şahighian şi să recunoaştem că d-sa a găsit o expresie mult mai justă decit „criza teatrului românesc" pentru cele ce se petrec în teatrulnostru — şi anume: Desmarul din teatru-Da, e un desmăt! ★ înainte de-a căuta să ilustrăm eu exemple cam despre ce e vorba, să vedem ce ne spune d. Sică Alexandrescu, direectorul „Comediei’’. Și referindu-mă la intervie- WUl d-sale, cu înclinarea aceia demonică pomenită mai sus de a-i lua o teacă în răspăr, trag nădejde că nimeni n’o să-mi suspecteze obiectivitatea, cum că s'ar putea să fiu în ceartă personală cu d. Sică Alexandrescu şi d’aia... Doamne fereşte! Dimpotrivă. Chiar în in- terviewul cu pricina, d-sa îmi face cinstea să mă pomenească printre „fericitele apariţii" ale „proaspeţilor regişori’’. Şi mai mult, sunt „in conversaţie" cu d-sa să pun ceva în scenă la teatrul „Come. *«”. Deci... Dar treb.s.3 să spun că, dacă d* Ton Şahighian, ponosit şi supărat de ultimele sale insuccese, se ia la harţă cu toată lumea, ori cum s’ar zice pe româneşte, „dă moartea’n ţigani", în schimb d. Sică Alexamdrescu, căruia se pare că treburile îi merg ceva mai bine, vede totul un roz. Avem teatre nune, repertoriu excelent, actori mari, regisori cu „fericite apariţii’’, etc. Şi referidu-se la interpretul llui Şahighian, mai ales la acea propoziţiune care decretează că „teatrele particulare trebue să treacă sub tutela Statului", d-sa zice: ,,Omului îi e dor de zgardă’’. Şi imedat aminteşte de zgarda pe care întreaga Europă a purtat-o pe vremea recentă a ,,victoriilor“ fostului caporal, zgardă de care suntem îndreptăţiţi să credem că am scăpat definitiv. Ei bine- în faţa „dezmăţului” ’de care pomeneşte d. Şahighian — şi care-i o realitate — şi în faţa jigardei” de care pe drept se fereşte d. Sică Alexandrescu, demonul meu— care nu-mi dă pace trebue să demisioneze, căci de data asta nu mă mai amestec în ceartă ca să încurc iţele, şi ca să dau dreptate şi unuia şi celuilalt. Şi gtc: Niă zgardă! Nici dşsmăţi ★ D. Sică Alexandrescu vrea libertate. Are rezon. Nimic pe lumea asta nu-i mai scump inimii omeneşti ca libertatea. Un strălucit exemplu despre ataşamentul omului pentru libertate ni l-au dat recent popoarele rus, britanic şi american, care, în ciuda infinitelor suferinţe îndurate, au dus pînă la capăt războiul de eliberare. Dar trebue să amintim d-lui Sică Alexandrescu că libertatea, ca orice lucru pământesc şi uman, nu poate fi niciodată absolută, iar în mijlocul cetăţii ea nu poate fi confundată cu anarhia, cu desmăţit!., cu „fac de capul meu”. Cel mai liberal cod al libertăţii — codul regelui Pausole din romanul lui Pierre Louys,— cuprindea două articole: I■ — Orice cetăţean e Uber să facă tot ce pofteşte; II. — Cu condiţia să nu încalce libertatea aproapelui său de-a face ce pofteşte. Cu regret, dar în societatea umană, numai aşa poate fi pripită libertatea. Crede d. Sică Alexandrescu că, de pildă, băcanul din colţ nu vinde "mezeluri alterate numai din pricina, scrupulelor morale care-l rod? Aş! Ar fi frumos ca să fie aşa. Bietului băcan îi este pur şi simplu frică de serviciul sanitar. Aşa că acest serviciu sanitar — oricîte neajunsuri ar avea — îşi are rostul lui binefăcător. El stăvileşte venalitatea rapace, odioasă şi singeroasă a băcanului şi fereşte de intoxicaţii pe consumator. Zău dacă n-ar fi bine ca din când în când serviciul sanitar să se amestece şi în treb de desmăţate şi alterate ale teatrului românesc! Cunoaştem directori de teatru care trag chiulul autorului străin sau autohton, care trag chiulul actorului angajat „la sută", care primesc bani grei pentru „a lansa“ pieliţa unei ..vedete" lipsite de talent, care fură o traducere, care sistematic aleg piese de ruşine, altfel, zise „de succes“, etc., etc. Oare numai Jean Valjean care fură o pâine trebue tr’m.’s la ocnă? ★ D. Sică Alexandrescu nu vrea zgardă. Foarte bine. Şi cu toate astea însuşi d-sa mărturiseşte, fără să vrea, că poartă una, atunci când recunoaşte un singur patron suveran: publicul spectator. îmi, pare rău că d. Sică Alexandrescu n-a putut să discearnă, după o vastă experienţă în teatru, cât e de relativă chestia cu „publicul". Căci dacă e pe libertate absolută şi pe gustul publicului, ştţi ce s'ar putea întâmpla? Hai să zicem că Sophocle n'ar fi tratat filosoficeşte şi poetic ,,complexul oedi- Vian", ci pur şi simplu ar fi pus pe eroi să consume actul incestuos în arenă. Vă asigur — şi d. Sică Alexandrescu va fi de acord cu mine — că şi azi, după mai bine de două mii de ani, elenii ar face coadă la cassa de bilete. Şi printre ei, ne-am fi strecurat şi noi, .. Sică Alexan-drescu şi cu mine. Nu! nici dşa! serviciul sanitar trebue să intervină. Fireşte, nu numai in favoarea d-lui şahighian, ci şi a „publicului“ însuşi. Lascar Sebastian A 4-a săptămâna .«ffelNTĂ un NOU PIUT» O * producţie: WARNER-BROSS Intermezzo: Orchestra STEVE BERNARD cu DOROTHEA I.IVIU . In fiecare zi de la ora 13.30 p. m. Sâmbătă ţi Duminică ora 9 dim. Teatrul MARIA FILOTTI Tel. 4.84.94 ora 7 seara LILIOM de Fr. Molnar cu s A. POP MARŢIAN, BEATE FREDANQU, MARIETTA RAREŞ, NINETTA GUSTY, C. BARBULESCU şi JULES CAZABAN . Regia:- Rn bio Liviu Miercuri 5 Martie ora V seara, Spectacol festiv: „CARAVANA’ pentru sărbătorirea a 40 ani de iteaffloi ai D nei _____ MARIA FILOTTI Teatrul MODERN Teatru! ATLANTIC Telefon 5.95.55 ■■■■■ ■ 11 Telefon 5.20.33 Miercurî 5 Martie, ora 7,30 PREMIERA MISTERIOSUL BEVERLEY comedie de Louis Verneuil, RON IANCOVESCU Luni, Marţi, Miercuri şi Vineri Orai 4.30 p. m. Duminică dimineaţa ora 11,30 OTTO ELEFANTU comedie de Arnold şi Ba©!* cu G. TIMICA. In fiecare seara ora 7 Joi, Sâmbăta si Duminica matineu ora 330| NUNTA LUISTROE Teatrul COMENIII ffffî Oir.Sică Alexandrescu Reprezintă in fiecare zi Matineu ora 4.30 Seara ora 8 Maşina de scis de I. Cocteau cu: Marioara Voiculescu Beate Fredanov, Irina Rachiţecinu, Mihai Popescu, Ferry Etterlé şi V. Lâzârescu Primăvara a venit de John van Drutten cu Hadia Cantacuzino Radu Beligan Vally Voiculescu______ Racheta spre lună Clifford Odets cu, Mihai Popescu, Tina Radu V. Lâzârescu, Clody Bertola, Forry Etterlé, G. Morutza şi Radu Beligan______ Viitoarea premieră: „Lângă draga mea“ (Auprés de ma blonde) de Marcel Achard TEATRUL SAVOY VIRGINIA POPESCU.SILLY POPESCU, MARCEL ANGNELESCU—GEO BARTON, ÎN SYBILL versiune de: V. Tîmuş şi Tudor Muşatescu cu ELISABETA HENŢIA, NICULESCU-CADET — ST. GLODARIU—DAYOL, PAULA GEORGESCU, VIOLETTE TAYLOR ÎN BAZACA cu PUTU SERBU și GEORGE GRONER Director de scenă: Director muzical: GEORGE VALION VASILESCU Spectacolul începe fix la ora 7. Matineu la ora 3*30 ,merge RAMBA Tineri, tinere şi chiar vârstnicii doritori de a juca într'un film românesc cum şi cei pe cari îi interesează filmul românesc sunt rugaţi a se adresa până la 31 Martie a. c. D-lui I. C. Jinga. Str. Bolintineanu No.1. Câmpulung-Muscel ATENEUL ROMAN Luni 3 Martie UNICUL RECITAL DE VIOLINA CARLO FELICE CILARIO La pians Dagobert Daholz Itt program Nardîni, Bach, Saint- Saens, Simanovscht, Wienarchi. Biletele la ..CRFEU“ Teatrul NOSTRU Tsl. 4.11.96 In fiecare seară era 7:30 Joi% Sâmbătă și Dip mistică matineu ora 4 GOLFUL FRANCEZULUI episod romantic de VLADIMIR TUDOR după DAPHNÉ DU MAURIER CM : Dina Mihalcea, G. Demetru, D. Moruzan, Marcel Enescu, lonescu Gion, Ilie Cernea, _________MirConstantinescu etc. i :?„ Tt “iTisswVi'Tî âti&iiiva III. ora 6.30 „Voevodul Ţiganilor“. ' ora 2.30 ..Liliacul“ — ora 6.30 „Tosca“ora 6-30 Spectacolul cedat. or® 6.30 Spectacolul cedatora 6.30 „Casanova“. ora 6-30 ..Voevodul Ţiganilor ora 6.30 ,,Retache“. ora 6.30 ,,Boema“ora 2.30 „Casa cu trei fete“ — ora 6.30 Balet (Rapsodia albastră de Gershwin, Şeheresada de Rimsky-Korsakow şi ..Invitaţia la vals“ de Weber NAŢIONAL - SAVA III, ora 2.30 ..Prometeu“ — ora 6.30 Nunta din Perugia“. III, ora 10.00 ..Ciufurci“ — ora 2.30 -M-me Sans-Geno“ — ora 6-30 Necunoscuta“, ora 6.30 „Nunta din Perugia“, ora 6-30 ,,Necunoscuta“, ora 6.30 ,,Nunta d'n Perugia“ora 2.30 „Prometeu“ — ora 6-30 „Necunoscuta“. 7. III. ora 6-30 „Nunta d'n Perugia“. 8- III. ora 2.30 ,,Męme Sans-Génie“ — ora 6.30 ,,Necunoscuta“. 9. III ora 10.00„Arleziana" — ora 2.30 ,,Prometeu“ — ora 6.30 „Nunta din Perugia“. 10- III. ora 6.30 ,,Arleziana“. NAȚIONAL — STUDIO 1 III ora 2.30 — BĂDĂRĂNII — ora 6.30 — FEDORA 2 III ora 10.30 — BĂDĂRĂNII — ora 2.30 — NEPOTUL DIN GIURGIU — ora 6.30 FEDORA S III ora 6.30 — BĂDĂRĂNII 4 III ora 6.30 — FEDORA 5 II ora 6.30 — NEPOTUL DIN GIURGIU 6 III ora 2.30 — BĂDĂRĂNII — ora 6,30 — FEDORA 7 III ora 6,30 — BĂDĂRĂNII — 8 III ora 2,30 — BĂDĂRĂNII ora 6,30 — NEPOTUL DIN GIURGIU 9 III ora 10-30 — ULTIMA ORA — ora 2,30 — NEPOTUL DIN, GIURGIU ora 6,30 — FEDORA 10 III ora 6,30 FEDORA 1 III ora 4,30 — MAȘINA DE SCRIS ora 3,00 — PRIMAVARA A VENIT 2 III ora 2,30 — MASINA DE SCRIS — ora 5.30 — PRIMAVARA A VENIT — ora 8.00 — MASINA DE SCRIS 3 IN ora 8.00 —MASINA DE SCRIS 4 IN ora 8 00 —MASINA DE SCRIS 5 IN ora 5.00 — RACHETA SPRE LUNA — ora 8.00 — PRIMAVARA, A VENIT 6 IN ora 5.00 — PRIMAVARA A VENIT — ora 8.00 — MASINA DE SCRIS 7 IN ora 8.00 — LANGA DRAGA MEA (Premieră) ALHAMBRA: Clovnul şi Aventura domnului Dórján (Ambele premiere Sâmbătă III) ARMATEI: In fiecare seară,, ora 7,30, matineuri Joi, Sâmbătă, Duminică, ora 3, Fluerul fermecat ATENEULUI: In fiecare seară, ora 7,30, matineuri Joi, Sâmbătă şi Duminică, ora 3,30, Cele două doamne Caroll. ATLANTIC: In fiecare seară, ora 7, matineuri Joi. Sâmbătă şi Duminică, ora 3.30, Nunta lui Stroe. BARAŞEUM: Relâche. BARAŞEUM-STUDIO: In fiecare seară, ora 8, matineu Duminică ora 4, O inimă sentimentală (Idiş). COLORADO: In fiecare seară, oră 7.30, matineuri Joi. Sâmbătă. Duminică, ora 4,30, Aşternutul de mătase. GIULEŞTI-CFR: Sâmbătă, ora 7, Afaceri importante, Duminică ora 3 şi 7 Afaceri importante, Iieni Relâche, Marţi ora 7 Afaceri importante. Miercuri ora 4 Ţăndărică la circ, Joi ora 7 Afaceri importante, vineri Relâche, Sâmbătă ora 3 Moartea civilă, ora 7 Afaceri importante, Duminică ora 3 şi 7 Afaceri importante MARIA FILOTTI: Sâmbătă ora 4 şi 7, Legea Divorţului, Duminică ora 4 şi 7, Legea Divorţului, Luni ora 7 Legea Divorţului, Marţi ora 7 Liliom (premieră).,Miercuri ora 6.30, Sărbătorirea a 40 ani deteatru ai dns si Matria piloţii Joi ora 4 Legea Divorţuluî,ora 7 Liliom, Vineri ora 7 Liliom, Sâmbătă ora 4, Legea Divorţului, ora 7, Liliom, Duminică ora 4 şi 7 Liliom MIC: In fiecare seară, ora 7,30, matjneuri Js', Sâmbătă, Duminică, o ra 4, Dr. Alice Broente. MODERN: In fiecare seară ora 7,30, matineuri Joi. Sâmbătă, Duminică, ora 4, Otto Elefantu. MUNCITORESC „I. C. FRIMU“: In fiecare seară, ora 7, matineu Duminică, ora 3, "Cămila trece prin urechile acului". MUNICIPAL: In fiecare seară, ora 6.30, mat. Joi, Sâmbătă, Duminică ora 3, Moartea Civilă* NOSTRU: In fiecare seară ora 7, matineuri Joi, Sâmbătă, Duminică, ora 4, Golful francezului. ODEON: In fiecare seară, ora 7, matineuri Joi, Sâmbătă, Duminică, ora 3.30, Copilul. ODEON-STUDIO: In fiecare seară ora 6.30, matineimi! Joi, Sâmbătă, Duminică, ora 3, Ave Maria, SAVOY: In fiecare seară, ora 7, mafineuri Joi, Sâmbătă, Duminică, ora 3.30, SubBl. VICTORIEI: In fiecare seară,, ora 7 Nunta cu repetiţie, ora 4, Tinereţea a unei regine. ARO: ,Cotitura cea mare" ARTA: ..Madmoiseile Fifi" ORFEU: „Minciuna cea noare" BULEV. PALAS : ,,Les enfants du Paradis" (Oameni şi măşti). CENTRAL: ..Madmoiselle Fifi" SELECT: „Mi s'a dăruit un inger". TIVOLI: Loretta Young în „Bărbaţi din viaţa ei“. CASANDRA: „Simfonia fantastică". VICTORIA: ,,Vulpea argintie". SCALA: Omul în gri- FEMINA: .,Rapsodia diabolică". CAPITOL: Belâche EXCELSIOR: ..Suflete rătăcite". TRIANON: ..Divorţ imperial" FANTASIO: ..Toată lumea râde cântă şi dansează“ REGAL: ..Stan şi Bran „încurcă lume” LUXOR: „ umbra felinarului" Teatrele si cinematografele sunt invitate a ne comunica in fiecare săptămână, până joi seara, cel mai târziu, repertoriul pe săptămâna care urmează (de Sâmbătă până Sâmbată), pentru a fi înscris în agenda noastră. Premierele săptămânii MARŢI 4 MARTIE: Teatrul Maria Fiotti: ,,Liom“. VINERI 7 MARTIE: Teatrul Comedia:,Lângă draga mea“ SAMBATA 1 MARTIE (seara). — Teatrul Alhambra: „Clownul”, DUMINICA 2 MARTIE, 10.30 dim. — Teatrul Alhambra: ,,A■venturo d-lui Dorjan”. VINERI 7 MARTIE — Teatrul Baiaşeum: „Băiat de viată“* .i%ee1 Muzeul de artă religioasă — Ştirbey, Vodă 39. Muzeul de Arta naţională ^laro] I Şos. iUseleff 3; Muzeul de istorie naţională Gr- Antipa — şos. Kiseleff 1; Muzeul Naţional de antichităţi — V. Emanuel III 11; Muzeul Naţional al Agriculturii — Pc- Carol I; MuzeulStaţional Militar, Sf. Apostoli 38 a- Muzeul Simu, Bd. Tache Ionescu 9; Muzeul Tehnic, Pc, Carol; Muzeul Toma Ştefan, Şas- Kiseleff 8-LUNI 3 MARTIE RADIO ROMANIA (1875 m) RADIO BUCURESTI (364,5 m.) Ora 21,00 : Quartetul Stark — quartetul în si bemol major op. 18 Nr. 6 de Beethoven. RADIO ROMANIA LIBERA .(48,3) Oi. 18,45 : Muzică de cameră- Concert în Si bemol de Haydn1. MARTI 4 MARTIE RADIO ROMANIA (1875 m) RADIO BUCUREŞTI (364,5 m.) Ora 20,15 : Universitatea Radio : „Scriitori generoşi“ — Ibsen în lumina actualităţii de Elena Mătase. RADIO ROMANIA LIBERA (48,3) Ora 20,30: Muzică simfonică: Bruckner. MIERCURI 5 MARTIE RADIO ROMANIA (1875 m) RADIO BUCUREŞTI (364,5 m.) Ora 18,45*Carnet cultural. Cronica muzicii de Victor Pandelescu. RADIO ROMANIA LIBERA (48,3) Ora 20,00 : Rectal de violă : Alexandru Bădulescu-JOI 6 MARTIE RADIO BUCURESTI (364,5 m.) Ora 20,15 : Transmisiune de la Ateneul Român. Concertul sinfonic al Orchestrei Radio, dirijat de Somogy (Budapesta). RADIO ROMANIA LIBERA (48,8) Ora 19,05 : Muzică simfonică Haydn* VINERI 7 MARTIE RADIO ROMANIA (1875 m*) RADIO BUCURESTI (364,5 m.) Ora 18,45 : Carnet cultural — Cronica cinematografică de Mihnea Gheorghiu. RADIO ROMANIA LIBERA (48,3) Ora 20.00: Recital de violoncel Theodor Lupu. La plan Dagobert Buchholz. SAMBATA 8 MARTIE RADIO ROMANIA (1875 m*) RADIO BUCUREŞTI (364,5 m.) Ora 21,15 : Recital de vioară — Anton Adrian Sarvas. DUMINICA 9 MARTIE RADIO ROMANIA (1875 m) , RADIO BUCURESTI 364,5 m) Ora 11,00 : Transmisiune de la Ateneul Român. Concertul simfonic al orchestrei Filarmonica. RADIO ROMANIA LIBERA (48,3) Ora 20,20: Bach: Concert Brandenburghez și Andantele din Concertul de vioară* v' 3. III. 4- III. 8. III. 6. m-COMOEDIA S'i Till Despre ce calificar specială. O vom trata separat. Aci vom metiti°na doar defectul său esenţial: avem învăţământ artistic, academic doar. Ceea ce înseamnă că omul înzestrat cu aptitudini nimereşte dea dreptul în universitate. Treptele premergătoare sunt ca şi inexistente. Dar nu numai atât. Char la şcolile de belle arte,metoda folosită e veche, scolastică : programele sunt cele de acum 50 de ani, iar condiţiile materiale dea dreptulîngrozitoare. E suficient o vizită la conservatoare ca oricine să se convingă. Din toate acestea se desprind însă următoarele concluzii: Datoria oamenilor de artă e de a-şi lărgi cunoştinţele, de a lucra mult pentru a trece peste obiceiul interpretării negândite, puţin studiate. In vederea acestui lucru, faţă de stat si de sindicate se pune sarcina de a crea biblioteci şi cluburi speciale, de a edita lucrări de specialitate, de a iniţia traducerea din limbi străine a tratatelor din toate domeniile artei. La vară, e necesar ca artistul să-şi poată petrece concediul în condiţiile unei tihnite verificări a muncii depusa timp de un an. S’ar putea organiza din timp colonii de vară, pentru oamenii artei. Calificarea profesională se poate face în măsura în care se vor,pune la dispoziţie artiştilor manuala de specialitate, studiouri experimentale, ateliere de lucru pentru pictori. Peste hotare s’a facut mult în domeniul progresului artelor. Până şi un machaj. Noi am rămas la ceea ce era acum 25 de ani. Ar fi necesare şi călătorii de studii în străinătate, învăţământul artistic trebuie normalizat. Atât sub raportul spaţiului (să nu fie numai academic) cât al continuatului (programe analitice) şi a metodei de predare. O atenţie deosebită trebue acordată condiţiilor: materiale pentru elevi şi profesori. E cazul de a lua în consideraţie larga activitate cultural-artistică a sindicatelor şi de a le sprijini, reditând şi promovând talente din massa poporului. Şi, în sfârşit, partea ce priveşte pe artist. El personal trebue să lupte pentru calificarea sa artistică. El trebue săse gândească, să se frământe, să-şi facă timp, pentru a învăţa, pentru a-şi lărgi orizontul. Piedici sunt multe, greutăţile sunt mari. Dar voinţa omului e mai mare şi voinţa creatorului de frumos poate fi gigantică. Ambiţia omului de artă să devină nu da a primi rolul X sau a fi numit în locul lui Y, ci de a se depăşi pe sine însuşi, în interpretare, în creaţie, căutând să dea permanent mai bine. Şi in această privinţă niciodată nu există fimiţă.________Ramfla A apărut „FEMEIA ŞI CĂMINUL" Nr. 113, cu un bogat şi variat cuprins, din care spicuim: „S au născut trei gemeni“ — reportaj şi desene de TOANA OLTEŞ, .,,La conservatorul de muzică americană" — reportaj şi desene de V- MUNTEANU, „Femeia, garanţie de confort cotidian“ —* de MARION, — „Răvaş către 1 Martie“ — de VIORELLA ARGHITRESCU, ■ Urmare din pag. la 0 inovarea nu numai a talentelor tinere ci, pe descoperirea talentelor din massa poporului, pe ridicarea lor. Aceasta nu înseamnă însă părăsrea vechei gărzi a oamenilor de artă. Împotrivă Problema se pune de a-i ajuta să-și ridice nivelul culturii generale, să-l sprijine, a-şi ridica calificarea profesională. Sau dacă sunt necesare, o sumă de măsuri şi vom arăta care, apoi să se ştie că „dragoste cu alta nu se face”. Deci, totul depinde, în primul rând, de omul de artă însuşi, de felul în care el singur va lupta pentru ridicarea calificării sale proprii. Trebuie să cetim. Trebuie să învăţăm. Actorul, nu e destul să-şi înveţe rolul. El trebuie să cunoască vremea, caracterele, realitatea epocei, etc. Itivatani „Nunta din Perugia”, nu numai autorul şi regizorul trebuie sa cunoască secolul al XVI-lea, ci şi actorul trebue să-l studieze. In afară de meşteşugul de a folosi culorile, pictorul trebuie să studieze istoria nu numai a plasticei ci a artelor în genere. Muzicantul, instrumentistul, nu se poate mărgini doar la justa redare a partiturii. Participând cu inima, cu talentul, cu sensibilitatea sa creatoare, el va aduce o contribuţie personală în măsura în care orizontul său va fi mai larg. Deci, trebuie să citim, trebue să studiem. Desigur, problema învăţământului artistic e o chestiune «MM Teatrul Ateneului Român^Hq Celebra piesă americană CELE DOUĂ DOAMNE CĂRUI or.: Puia !©«©setai, L. Dădărău, Silvia Fafeini, V. Hasiegama, Aurora Screpa, Svetlana Marcsin, Ioana Oitescu. B« fiecare zi ora Teatrul ODEON bd. Take Ionescu, 20 Telefon 2.82.00 ZILNIC ora 7 seara Joi. Sâmb. și Dura, matineu ora 3,30 COPILUL (FANNY) de MARCEL PAGNOL cu: G. CALBOREANU, SILVIA FULDA, FLORIN SCARLATESCU şi ELENA ARAMA Dir. de scenă: LUCIA STURZABULANDRA. Decor ST. NORIS ZILNIC ora 6,30 seara Teatrul QDEON STUDIO bd. Take Ionescu, 20 Telefon 2.82.00 Joi. Sâmb. şi Dum. matineu ora 3 AVE MARIA de MIRCEA ŞTEFANESCU cu: TANŢI COCEA JENICA CONSTANTINESCU, *N. SIRETEANU şi JULIAN NECŞULESCU Regia: ION ŞAHIGHIAN Decor: ARH. GHIULAMILA SĂIA DE SUS * Luni, Marţi, Miercuri Vineri ora 3,30 d. a. Duminică dim. ora 11 COLEGI DE BANCĂ de BARABAS prelucrare de T. MUŞATESCU cu: C. RAMADAN, NINETTA GUSTY, JULES CAZABAN, TOMA DUMITRU, ECATERINA NITULESCU-SAHIGHIAN si NAE STEFANESCU. SS.