Rampa, martie 1947 (Anul 36, nr. 70-74)

1947-03-02 / nr. 70

Par­t INTRE ZGARDA Sl DESMAT Urmare din pag l­a s& atenueze acest desmăt.• Dimpo­trivă. In ultimii ani, d-sa nu s’a dat în lături să-l încurajeze. Cum, Doamne/ o să putem crede tii sinceritatea atacului pe care ăst îl dă azi împotriva desmățu­­ril — azi, cînd pare-sg că nu-i mai este profitabil? Dar să lăsăm la o parte sinceri­tatea ori nesincentatea d-lui Şa­­highian şi să recunoaştem că d-sa a găsit o expresie mult mai justă decit „criza teatrului românesc" pentru cele ce se petrec în teatrul­­nostru — şi anume: Desmarul din teatru-Da, e un desmăt! ★ înainte de-a căuta să ilustrăm eu exemple cam despre ce e vorba, să vedem ce ne spune d. Sică A­­lexandrescu, direectorul „Come­­diei’’. Și referindu-m­ă la intervie- WUl d-sale, cu înclinarea aceia de­monică pomenită mai sus de a-i lua o teacă în răspăr, trag nădejde că nimeni n’o să-mi suspecteze obiectivitatea, cum că s'ar putea să fiu în ceartă personală cu d. Sică Alexandrescu şi d’aia... Doamne fereşte! Dimpotrivă. Chiar în in-­ terviewul cu pricina, d-sa îmi face cinstea să mă pomenească printre „fericitele apariţii" ale „proaspe­ţilor regişori’’. Şi mai mu­lt, sunt „in conversaţie" cu d-sa să pun ceva în scenă la teatrul „Come. *«”. Deci... Dar treb.s.3 să spun că, dacă d* Ton Şahighian, ponosit şi supărat de ultimele sale insuccese, se ia­ la harţă cu toată lumea, ori cum s’ar zice pe româneşte, „dă moartea’n ţigani", în schimb d. Sică Alexam­drescu, căruia se pare că treburile îi merg ceva mai bine, vede totul un roz. Avem teatre nun­e, reper­toriu excelent, actori mari, regisori cu „fericite apariţii’’, etc. Şi refe­­ridu-se la interpretul llui Şahi­­ghian, mai ales la acea propoziţi­­une care decretează că „teatrele particulare trebue să treacă sub tutela Statului", d-sa zice: ,,Omului îi e dor de zgardă’’. Şi imedat aminteşte de zgarda pe care întreaga Europă a purtat-o pe vremea recentă a ,,victoriilor“ fostului caporal, zgardă de care suntem îndreptăţiţi să credem că am scăpat definitiv. Ei bine-­ în faţa „dezmăţului” ’de care pomeneşte d. Şahighian — şi care-i o realitate — şi în faţa jigardei” de care pe drept se fe­reşte d. Sică Alexandrescu, demo­nul meu— care nu-mi dă pace tre­­bue să demisioneze, căci de data asta nu mă mai amestec în ceartă ca să încurc iţele, şi ca să dau dreptate şi unuia şi celuilalt­. Şi gtc: Niă zgardă! Nici dşsmăţi ★ D. Sică Alexandrescu vrea li­bertate. Are rezon. Nimic pe lu­mea asta nu-i mai scump inimii omeneşti ca libertatea. Un strălu­cit exemplu despre ataşamentul omului pentru libertate ni l-au dat recent popoarele rus, britanic şi american, care, în ciuda infinite­lor suferinţe îndurate, au dus pînă la capăt războiul de eliberare. Dar trebue să amintim d-lui Sică Ale­xandrescu că libertatea, ca orice lucru pământesc şi uman, nu poate fi niciodată absolută, iar în mij­locul cetăţii ea nu­ poate fi con­fundată cu anarhia, cu desmăţit!., cu „fac de capul meu”. Cel mai liberal cod al libertăţii — codul regelui Pausole din romanul lui Pie­rre Louys,— cuprindea două articole: I■ — Orice cetăţean e Uber să facă tot ce pofteşte; II. — Cu condiţia să nu încalce li­bertatea aproapelui său de-a face ce pofteşte. Cu regret, dar în societatea umană, numai aşa poate fi pripită libertatea. Crede d. Sică Alexandrescu că, de pildă, băcanul din colţ nu vinde "mezeluri alterate numai din pri­cina, scrupulelor morale care-l rod? Aş! Ar fi frumos ca să fie aşa. Bie­tului băcan îi este pur şi simplu frică de serviciul sanitar. Aşa că acest serviciu sanitar — oricîte neajunsuri ar avea — îşi are ros­tul lui binefăcător. El stăvileşte venalitatea rapace, odioasă şi sin­­geroasă a băcanului şi fereşte de intoxicaţii pe consumator. Zău dacă n-ar fi bine ca din când în când serviciul sanitar să se amestece şi în treb de desmăţa­­te şi alterate ale teatrului româ­­nesc! Cunoaştem directori de teatru care trag chiulul autorului străin sau autohton, care trag chiulul actorului angajat „la sută", care primesc bani grei pentru „a lansa“ pieliţa­­ unei ..vedete" lipsite de talent, care fură o traducere, care sistematic aleg piese de ruşine, altfel, zise „de succes“, etc., etc. Oare numai Jean Valjean care fură o pâine trebue tr’m.’s la ocnă? ★ D. Sică Alexandrescu nu vrea zgardă. Foarte bine. Şi cu toate astea însuşi d-sa mărturiseşte, fără să vrea, că poartă una, atunci când recunoaşte un singur patron suveran: publicul spectator. îmi, pare rău că d. Sică A­­­lexandrescu n-a putut să discear­nă, după o vastă experienţă în teatru, cât e de relativă ches­­tia cu „publicul". Căci dacă e pe libertate absolută şi pe gus­tul publicului, ştţi ce s'ar putea întâmpla? Hai să zicem că So­­ph­ocle n'ar fi tratat filosofi­­ceşte şi poetic ,,complexul oedi- Vian", ci pur şi simplu ar fi pus pe eroi să consume actul inces­tuos în arenă. Vă asigur — şi d. Sică Alexandrescu va fi de acord cu mine — că şi azi, după mai bine de două mii de ani, elenii ar face coadă la cassa de bilete. Şi printre ei, ne-am fi strecurat şi noi, .. Sică Alexan-­­drescu şi cu mine. Nu! nici dşa! serviciul sani­tar trebue să intervină. Fireşte, nu numai in favoarea d-lui şa­­highian, ci şi a „publicului“ în­suşi. Lascar Sebastian A 4-a săptămâna .«ffelNTĂ un NOU PI­UT» O * producţie: WARNER-BROSS Intermezzo: Orchestra STEVE BERNARD cu DOROTHEA I.IVIU . In fiecare zi de la ora 13.30 p. m. Sâmbătă ţi Duminică ora 9 dim. Teatrul MARIA FILOTTI Tel. 4.84.94­­ ora 7 seara LILIOM de Fr. Molnar cu s A. POP MARŢI­AN, BEATE FREDANQU, MARIETTA RAREŞ, NI­NETTA GUSTY, C. BARBULESCU şi JU­LES CAZABAN . Regia:- Rn bio Liviu Miercuri 5 Martie ora V seara, Spectacol festiv: „CARAVANA’ pentru sărbătorirea a 40 ani de iteaffl­oi ai D nei _____ MARIA FI­LOTT­I Teatrul MODERN Teatru! ATLANTIC Telefon 5.95.55 ■■■■■ ■ 11­­ Telefon 5.20.33 Miercurî 5 Martie, ora 7,30 PREMIERA MISTERIOSUL BEVERLEY comedie de Louis Verneuil­­, RON IA­NCOVESCU Luni, Marţi, Miercur­i şi Vineri Orai 4.30 p. m. Duminică dimin­eaţa ora 11,30 OTTO EL­EFANTU comedie de Arnold şi Ba©!* cu G. TI­MICA. In fiecare seara ora 7 Joi, Sâmbăta si Duminica matineu ora 330| NUNTA LUISTROE Teatrul COMEN­III ffffî Oir.Sică Alexandrescu Reprezintă in fiecare zi Matineu ora 4.30 Seara ora 8 Maşina de sc­is de I. Cocteau cu: Marioara Voiculescu Beate Fredanov, Irina Rachi­­ţecinu, Mihai Popescu, Ferry Etterlé şi V. Lâzârescu Primăvara a ve­nit de John van Drutten cu Hadia Cantacuzino Radu Beligan Vally Voiculescu______ Racheta spre lună Clifford Odets cu, Mihai Popescu, Tina Radu V. Lâzârescu, Clody Bertola, Forry Etterlé, G. Morutza şi Radu Beligan______ Viitoarea premieră: „Lângă draga mea“ (Auprés de ma blonde) de Marcel Achard TEATRUL SAVOY VIRGINI­­A POPESCU­.SILLY POPESCU, MAR­CEL ANGN­ELESCU—GEO BARTON, ÎN SYBILL versiune de: V. Tîmuş şi Tudor Muşatescu cu ELISABETA HENŢIA, NICULESCU-CADET — ST. GLODARIU—D­AYOL, PAULA GEORGESCU, VIO­LETTE TAYLOR ÎN BAZACA cu PUTU SERBU și GEORGE GRONER Director de scenă: Director muzical: GEORGE VAL­ION VASILESCU Spectacolul începe fix la ora 7. Matineu la ora 3*30 ,m­erg­e RA­MBA Tineri, tinere şi chiar vârstnicii doritori de a juca într'un film românesc cum şi cei pe cari îi interesea­ză filmul românesc sunt rugaţi a se adresa până la 31 Mar­tie a. c. D-lui I. C. Jinga. Str. Bolintineanu No.1. Câmpulung-Muscel ATENEUL ROMAN Luni 3 Martie UNICUL RECITAL DE VIOLINA CARLO FELICE CI­LARIO La pian­s Dagobert Daholz Itt program­­ Nardîni, Bach, Saint- Saens, Simanovscht, Wienarchi. Biletele la ..CRFEU“ Teatrul NOSTRU Tsl. 4.11.96 In fiecare seară era 7:30 Joi% Sâmbătă și Dip mistică matineu ora 4 GOLFUL FRANCEZULUI episod romantic de VLADIMIR TUDOR după DAPHNÉ DU MAUR­I­ER CM : Dina Mihalcea, G. Demetr­u, D. Moruzan, Marcel Enescu, lone­scu Gion, Ilie Cernea, _________M­irConstan­tinescu­­ etc. i­ :?„ Tt “iTisswVi'Tî âti&iiiva III. ora 6.30 „Voevodul Ţiganilor“. ' ora 2.30 ..Liliacul“ — ora 6.30 „Tosca“­ora 6-30 Spectacolul cedat. or® 6.30 Spectacolul cedat­ora 6.30 „Casanova“. ora 6-30 ..Voevodul Ţiganilor ora 6.30 ,,Retache“. ora 6.30 ,,Boema“­ora 2.30 „Casa cu trei fete“ — ora 6.30 Balet (Rapsodia albastră de Gershwin, Şeheresada de Rimsky-Korsakow şi ..Invitaţia la vals“ de Weber NAŢIONAL - SAVA III, ora 2.30 ..Prometeu“ — ora 6.30 Nunta din Perugia“. III, ora 10.00 ..Ciufurci“ — ora 2.30 -M-me Sans-Geno“ — ora 6-30 Necunoscuta“, ora 6.30 „Nunta din Perugia“, ora 6-30 ,,Necunoscuta“, ora 6.30 ,,Nunta d'n Perugia“­­ora 2.30 „Prometeu“ — ora 6-30 „Necunoscuta“. 7. III. ora 6-30 „Nunta d'n Perugia“. 8- III. ora 2.30 ,,Męme Sans-Génie“ — ora 6.30 ,,Necunoscuta“. 9. III ora 10.00­­„Arleziana" — ora 2.30 ,,Prometeu“ — ora 6.30 „Nunta din Perugia“. 10- III. ora 6.30 ,,Arleziana“. NAȚIONAL — STUDIO 1 III ora 2.30 — BĂDĂRĂNII — ora 6.30 — FEDORA 2 III ora 10.30 — BĂDĂRĂNII — ora 2.30 — NEPOTUL DIN GIURGIU — ora 6.30 FEDORA S III ora 6.30 — BĂDĂRĂNII 4 III ora 6.30 — FEDORA 5 II ora 6.30 — NEPOTUL DIN GIURGIU 6 III ora 2.30 — BĂDĂRĂNII — ora 6,30 — FEDORA 7 III ora 6,30 — BĂDĂRĂNII — 8 III ora 2,30 — BĂDĂRĂNII ora 6,30 — NEPOTUL DIN GIURGIU 9 III ora 10-30 — ULTIMA ORA — ora 2,30 — NEPOTUL DIN, GIURGIU ora 6,30 — FEDORA 10 III ora 6,30 FEDORA 1 III ora 4,30 — MAȘINA DE SCRIS ora 3,00 — PRIMAVARA A­ VENIT 2 III ora 2,30 — MASINA DE SCRIS — ora 5.30 — PRIMAVARA A VENIT — ora 8.00 —­­ MASINA DE SCRIS 3 IN­ ora 8.00 —MASINA DE SCRIS 4 IN­ ora 8 00 —MASINA DE SCRIS 5 IN­ ora 5.00 — RACHETA SPRE LUNA — ora 8.00 — PRIMAVARA, A VENIT 6 IN­ ora 5.00 —­ PRIMAVARA A VENIT — ora 8.00 — MASINA DE SCRIS 7 IN­ ora 8.00 — LANGA DRAGA MEA (Premieră) ALHAMBRA: Clovnul şi Aventura domnului Dórján (Ambele premiere Sâmbătă­­ III) ARMATEI: In fiecare seară,, ora 7,30, matineuri Joi, Sâmbătă, Dumini­că, ora 3, Fluerul fermecat ATENEULUI: In fiecare seară, ora 7,30, matineuri Joi, Sâmbătă şi Dumi­nică, ora 3,30, Cele două doamne Ca­­roll. ATLANTIC: In fiecare seară, ora 7, matineuri Joi. Sâmbătă şi Duminică, ora 3.30, Nunta lui Stroe. BARAŞEUM: Relâche. BARAŞEUM-STUDIO: In fiecare seară, ora 8, matineu Duminică ora 4, O inimă sentimentală (Idiş). COLORADO: In fiecare seară, oră 7.30, matineuri Joi. Sâmbătă. Dumini­că, ora 4,30, Aşternutul de mătase. GIULEŞTI-CFR: Sâmbătă, ora 7, A­­faceri importante, Duminică ora 3 şi 7 Afaceri importante, Iieni Relâche, Marţi ora 7 Afaceri importante. Miercuri ora 4 Ţăndărică la circ, Joi ora 7 Afaceri importante, vineri Relâ­­che, Sâmbătă ora 3 Moartea civilă, ora 7 Afaceri importante, Duminică ora 3 şi 7 Afaceri importante MARIA FILOTTI: Sâmbătă ora 4 şi 7, Legea Divorţului, Duminică ora 4 şi 7, Legea Divorţului, Luni ora 7 Le­­­gea Divorţului, Marţi ora 7 Liliom (pre­mieră).,­Miercuri ora 6.30, Sărbătorirea a 40 ani de­­teatru ai d­ns si Matria pi­loţii Joi ora 4 Legea Divorţuluî,­­ora 7 Liliom, Vineri ora 7 Liliom, Sâmbă­tă ora 4, Legea Divorţului, ora 7, Li­liom, Duminică ora 4 şi 7 Liliom­ MIC: In fiecare seară, ora 7,30, matjneuri Js', Sâmbătă, Duminică, o­­ ­­ ra 4, Dr. Alice Broente. MODERN: In fiecare seară ora 7,30, matineuri Joi. Sâmbătă, Duminică, ora 4, Otto Elefantu. MUNCITORESC „I. C. FRIMU“: In fiecare seară, ora 7, matineu Dumini­că, ora 3, "Cămila trece prin urechile acului". MUNICIPAL: In fiecare seară, ora 6.30, mat. Joi, Sâmbătă, Duminică ora 3, Moartea Civilă* NOSTRU: In fiecare seară ora 7, matineuri Joi, Sâmbătă, Duminică, ora 4, Golful francezului. ODEON: In fiecare seară, ora 7, matineuri Joi, Sâmbătă, Duminică, ora 3.30, Copilul. ODEON-STUDIO: In fiecare seară ora 6.30, matineimi! Joi, Sâmbătă, Du­minică, ora 3, Ave Maria, SAVOY: In­ fiecare seară, ora 7, mafineuri Joi, Sâmbătă, Duminică, ora 3.30, SubBl. VICTORIEI: In fiecare seară,, ora 7 Nunta cu repetiţie, ora 4, Tinereţea a u­nei regine. ARO: ,­Cotitura cea mare" ARTA: ..Madmoiseile Fifi" ORFEU: „Minciuna cea noare" BULEV. PALAS : ,,Les enfants du Pa­­radis" (Oameni şi măşti). CENTRAL: ..Madmoiselle Fifi" SELECT: „Mi s'a dăruit un inger". TIVOLI: Loretta Young în „Bărbaţi­ din viaţa ei“.­­ CASANDRA: „Simfonia fantastică". VICTORIA: ,,Vulpea argintie". SCALA: Omul în gri- FEMINA: .,Rapsodia diabolică". CAPITOL: Belâche EXCELSIOR: ..Suflete rătăcite". TRIANON: ..Divorţ imperial" FANTASIO: ..Toată lumea râde cântă şi dansează“ REGAL: ..Stan şi Bran „încurcă lume” LUXOR: „­ umbra felinarului" Teatrele si cinematografele sunt invitate a ne comunica in fiecare săptămână, până joi seara, cel mai târziu, reper­­toriul pe săptămâna care ur­mează (de Sâmbătă până Sâm­­bată), pentru a fi înscris în agen­da noastră. Premierele săptămânii MARŢI 4 MARTIE:­ Teatrul Maria Fiotti: ,,L­iom“. VINERI 7 MARTIE: Teatrul Come­dia:­­,Lângă draga mea“ SAMBATA 1 MARTIE (seara). — Teatrul Alhambra: „Clownul”, DUMINICA 2 MARTIE, 10.30 dim. — Teatrul Alhambra: ,,A­­■venturo d-lui Dorjan”. VINERI 7 MARTIE — Teatrul Baiaşeum: „Băiat de viată“* .i%ee1 Muzeul de artă religioasă — Ştirbey, Vodă 39. Muzeul de Arta naţională ^laro] I Şos. iUseleff 3; Muzeul de is­torie naţională Gr- Antipa — şos. Ki­­seleff 1; Muzeul Naţional de antichităţi — V. Emanuel III 11; Muzeul Naţional al Agriculturii — Pc- Carol I; Muzeul­­Staţional Militar, Sf. Apostoli 38 a- Mu­zeul Simu, Bd. Tache Ionescu 9; Mu­zeul Tehnic, Pc, Carol; Muzeul Toma Ştef­an, Şas- Kiseleff 8-LUNI 3 MARTIE RADIO ROMANIA (1875 m­) RADIO BUCURESTI (364,5 m.) Ora 21,00 : Quartetul Stark — quar­­tetul în si bemol major op. 18 Nr. 6 de Beethoven. RADIO ROMANIA LIBERA .(48,3) Oi­. 18,45 : Muzică de cameră- Concert în Si bemol de Haydn1. MARTI 4 MARTIE RADIO ROMANIA (1875 m) RADIO BUCUREŞTI (364,5 m.)­ Ora 20,15 : Universitatea Radio : „Scrii­tori generoşi“ — Ibsen în lumina actua­lităţii de Elena Mătase. RADIO ROMANIA LIBERA (48,3) Ora 20,30: Muzică simfonică: Bruckner. MIERCURI 5 MARTIE RADIO ROMANIA (1875 m­) RADIO BUCUREŞTI (364,5 m.) Ora 18,45*Carnet cultural. Cronica mu­­zicii d­e Victor Pandelescu. RADIO ROMANIA LIBERA (48,3) Ora 20,00 : Rectal de violă : Alexandru Bădulescu-JOI 6 MARTIE RADIO BUCURESTI (364,5 m.) Ora 20,15 : Transmisiune de la Ateneul Român. Concertul sinfonic al Orchestrei Radio, dirijat de Somogy (Budapesta). RADIO ROMANIA LIBERA (48,8) Ora 19,05 : Muzică simfonică Haydn* VINERI 7 MARTIE RADIO ROMANIA (1875 m*) RADIO BUCURESTI (364,5 m.) Ora 18,45 : Carnet cultural — Cronica cinematografică de Mihnea Gheorghiu. RADIO ROMANIA LIBERA (48,3) Ora 20.00: Recital de violoncel Theo­dor Lupu. La plan Dagobert Buchholz. SAMBATA 8 MARTIE RADIO ROMANIA (1875 m*) RADIO BUCUREŞTI (364,5 m.) Ora 21,15 : Recital de vioară — Anton Adrian Sarvas. DUMINICA 9 MARTIE RADIO ROMANIA (1875 m) , RADIO BUCURESTI 364,5 m) Ora 11,00 : Transmisiune de la Ateneul Român. Concertul simfonic al orchestrei Filarmonica. RADIO ROMANIA LIBERA (48,3) Ora 20,20: Bach: Concert Branden­­burghez și Andantele din Concertul de vioară* v' 3. III. 4- III. 8. III. 6. m-COMOEDIA S'i Till Despre ce calificar specială. O vom trata separat. Aci vom metiti°na doar defec­tul său esenţial: avem învăţă­­mânt artistic, academic doar. Ceea ce înseamnă că omul în­zestrat cu aptitudini nimereşte­ dea dreptul în universitate. Trep­tele premergătoare sunt ca şi inexistente. Dar nu numai a­­tât. Ch­ar la şcolile de belle arte,m­etoda folosită e veche, scolastică : programele sunt ce­le de acum 50 de ani, iar condi­ţiile materiale dea dreptul­­în­­grozitoare. E suficient o vizită la conservatoare ca oricine să se convingă. Din toate acestea se desprind­ însă următoarele concluzii: Datoria oamenilor de artă e de a-şi lărgi cunoştinţele, de a lucra mult pentru a trece peste obiceiul interpretării negândite, puţin studiate. In vederea ace­stui lucru, faţă de stat si de sin­dicate se pune sarcina de a crea biblioteci şi cluburi speciale, de a edita lucrări de specialitate, de a iniţia traducerea din limbi străine a tratatelor din toate do­meniile artei. La vară, e necesar ca artistul să-şi poată petrece concediul în condiţiile unei tih­nite verificări a muncii depusa timp de un an. S’ar putea orga­niza din timp colonii de vară, pentru oamenii artei. Califica­rea profesională se poate face în măsura în care se vor,pune la dispoziţie artiştilor manuala de specialitate, studiouri expe­rimentale, ateliere de lucru pen­tru­ pictori. Peste hotare s’a fa­cut mult în domeniul progresu­­­­lui artelor. Până şi un mach­aj. Noi am rămas la ceea ce era a­­cum 25 de ani. Ar fi necesare şi călătorii de studii în străinăta­te, învăţământul artistic­ trebuie normalizat. Atât sub raportul spaţiului (să nu fie numai aca­demic) cât al continuatului (pro­grame analitice) şi a metodei de predare. O atenţie deosebită tre­bue acordată condiţiilor­: mate­riale pentru elevi şi profesori. E cazul de a lua în consideraţie larga activitate cultural-artisti­că a sindicatelor şi de a le spri­jini, reditând şi promovând ta­lente din massa poporului. Şi, în sfârşit, partea ce pri­veşte pe artist. El personal tre­bue să lupte pentru calificarea sa artistică. El trebue să­­se gân­dească, să se frământe, să-şi facă timp, pentru a învăţa, pen­tru a-şi lărgi orizontul. Piedici sunt multe, greutăţile sunt mari. Dar voinţa omului e mai mare şi voinţa creatorului de frumos poate fi gigantică. Ambiţia o­­mului de artă să devină nu da a primi rolul X sau a fi­ numit în locul lui Y, ci de a se depăşi pe sine însuşi, în interpretare, în creaţie, căutând să dea per­manent mai bine. Şi in această privinţă niciodată nu există fi­­­miţă.­­________Ramfla A apărut „FEMEIA ŞI CĂMINUL" Nr. 113, cu un bogat şi variat cuprins, din care spicuim: „S au născut trei ge­meni“ — reportaj şi de­sene de TOANA OLTEŞ, .,,La conservatorul de m­u­zică americană" — repor­taj şi desene de V- MUN­­TEANU, „Femeia, garan­ţie de confort cotidian“ —* de MARION, — „Răvaş către 1 Martie“ — de VIO­RELLA ARG­HITRE­SCU, ■ Urmare din pag. l­a 0 inovarea nu numai a talente­lor tinere ci, pe descoperirea ta­lentelor din massa poporului, pe ridicarea lor. Aceasta nu însea­mnă însă părăsrea vechei gărzi a oamenilor de artă. Împotrivă Problema se pune de a-i a­­juta să-și ridice nivelul cultu­rii generale, să-l sprijine, a-şi ridica calificarea profesională. Sau dacă sunt necesare, o sumă de măsuri şi vom arăta care, apoi să se ştie că „dragoste cu alta nu se face”. Deci, totul de­pinde, în primul rând, de omul de artă însuşi, de felul în care el singur va lupta pentru ridica­rea calificării sale proprii. Trebuie să cetim. Trebuie să învăţăm. Actorul, nu e destul să-şi înveţe rolul. El trebuie să cunoască vremea, caracterele, realitatea epocei, etc. Itivatani „Nunta din Perugia”, nu numai autorul şi regizorul trebuie sa cunoască secolul al XVI-lea, ci şi actorul trebue să-l studieze. In afară de meşteşugul de a folosi culorile, pictorul trebuie să studieze istoria nu numai a plasticei ci a artelor în genere. Muzicantul, instrumentistul, nu se poate mărgini doar la justa redare a partiturii. Participând cu inima, cu talentul, cu sensi­bilitatea sa creatoare, el va a­­duce o contribuţie personală în măsura în care orizontul său va fi mai larg. Deci, trebuie să citim, tre­bue să studiem. Desigur, problema învăţă­mântului artistic e o chestiune «MM Teatrul Ateneului Român^Hq Celebra piesă americană CELE DOUĂ DOAMNE CĂRUI or.: Puia !©«©setai, L. Dădărău, Silvia Fafeini, V. Has­ie­gama, Aurora Sc­­repa, Svetlana Marcsin, Ioana Oitescu. B« fiecare zi ora Teatrul ODEON bd. Take Ionescu, 20 Telefon 2.82.00 ZILNIC ora 7 seara Joi. Sâmb. și Dura, matineu ora 3,30 COPILUL (FANNY) de MARCEL PAGNOL cu: G. CALBOREANU, SILVIA FULDA, FLORIN SCARLATES­­CU şi ELENA ARAMA Dir. de scenă: LUCIA STURZA­­BULANDRA. Decor ST. NORIS ZILNIC ora 6,30 seara Teatrul QDEON STUDIO bd. Take Ionescu, 20 Telefon 2.82.00 Joi. Sâmb. şi Dum. matineu ora 3 AVE MARIA de MIRCEA ŞTEFANESCU cu: TANŢI COCEA JENICA CONSTANTINESCU, *N. SIRE­­TEANU şi JULIAN NECŞULES­­CU Regia: ION ŞAHIGHIAN Decor: ARH. GHIULAMILA SĂI­A DE SUS * Luni, Marţi, Miercuri Vineri ora 3,30 d. a. Duminică dim. ora 11 COLEGI DE BANCĂ de BARABAS prelucrare de T. MUŞATESCU cu: C. RAMADAN, NINETTA GUSTY, JULES CAZABAN, TOMA DUMITRU, ECATERINA NIT­ULESCU-SAHIGHIAN si NAE STE­FANESCU. ­SS.

Next