Rampa, aprilie 1947 (Anul 36, nr. 75-77)

1947-04-13 / nr. 75

Pag* 2B Stanislaw Wyspianski Dramaturg? p©et şi pictor­ ie cu o nuanţă de pesimism — mai a­­les în arta scenică. Teatrul lui prezintă lumea ca pe o sce­­na uriaşă, pe care se desfăşoară o pie­­să cu o distribuţie foarte bogată, in fiecare familie — după Wyspianski — există un individ care joacă un rol de teatru. Uzând de simboluri pentru concretizarea tutu­ror ideilor şi noţiu­nilor teatrului său, Wyspianski a cree­­at două lumi de­pendente de el, dar numai aparent, pei celor două ca­­inspirate din lor aparent , e­i au trecut patru­zeci de ani de atunci, moartea lui Stanislaw Wys­­pianski a lăsat, în viaţa artistică fi literară a Fold­vei un gol car© nici până astăzi n‘a putut fi umplut. Dramaturg, poet, pictor, Wyspianski, reprezentantul ultim — fi cel mai reprezentativ — al romantismului polo­nez, fi a câştigat, prin geniul său, un loc de frunte in literatură, alături de Slowacki, Mickiewicz şi Krasinski. Wyspianski — asemenea lui Alexandru petoefi, la unguri — este consi­derat poetul şi organizatorul luptei pentru realizarea revendicărilor poporului polonez, prin opera sa şi a atras preţuirea în­tregului popor ca­re 11 numea . ,ulti­mul romantic“ şi, mai ales, „profetul Poloniei libere". Un spirit ca al lui nu putea avea sq­ altă orientare de-1?: cat spre poporul || care lupta pentru libertate, servindu 1 ca imbold, electri­zând şi entuzias­mând massciei Wyspianski a gă­sit calea spre o lu­me nouă, lumea ce­­lor mulţi şi opri­maţi. Spiritul său s-a afirmat — poa­tru că în realitate nu erau decât oglindirea pe plan artistic a regorii de muritori, privilegiaţii şi şerbii. Tablourile lui par Misterele Evului Mediu, depărtate şi ireale. Dar sub aspectul fierbe întreaga sete de dreptate, tot dorul de libertate, de bunăstare şi de lumină al celor năpăstuiţi de aşezarea societăţii feudale in agonie. In arta a­­ceasta, in personagiile pline de fantezie şi de o nelinişte creatoare, construc­­tivă, Wyspianski a pus tot ce avea mai adânc, mai pur, in suflet. Acelaş lucru i-a făcut in pictură şi în sculptură, iar capod­operele sale pot fi socotite o sinteză a Plasticei şi a poeziei. In viaţă fiind, a considerat că sarcina lui este să fie conducătorul spiri­tual al poporului. De aceea, C. a ales ca manieră de expresie artistică ro­mantismul, cu scopul de a-l distruge. Vedea, în romantism opusul poporului polonez şi nu vorbeşte nicăeri despre romantism decât cu numele de „ti­ran“. In felul acesta ajunge să scrie puternica dramă „Warszawianka“­, în care demonstrează influenţa negativă a romantismului, care a dus, în Polo­nia, la eşecul „răscoalei din Noembrie'’ In altă dramă, „Nunta“, se ridică împotriva nostalgiei trecutului, » sistemuln'­regresiv de a privi necontenit spre vremurile Spuse, neglijându-se progresul, realizările, faptele veşnic »pui şi evidenţiază necesitate» ca ţăra­nii să-şi făurească o unitate cu mun­citorii manuali şi intelectuali de la oraşe. Pe acest adevăr se bazează şi dra­­ma „Libertatea“, în care Wyspiansk' arată că un popor nu poate dăinui în­­tre celelalte popoare decât ca stat şi numai aşa poate avea o unitate. In opera lui Wyspiansk', lupta aceasta — nu totdeauna biruitoare __ îm­potriva romantismului, » lăsat o notă tragică, creind un teatru aparte, în care mistic“] se îmbină cu lumea muritorilor de rând. In teatrul şi în lite­­ratur» Iul, se întâlnesc in mod armonios zeii şi eroii greci, viteji­ slavi din timpurile vechi, ţărani, siluete bablice, pulsând de viaţă. Eroi gata de luptă, cavaleri în armură, umbre înaripate, oameni îndârjiţi, împotriva asupritori­lor, s'au întrupat aeve®, dând Poloniei puterea să reînvie, personagiile mari şi mici din operele lui Stanislaw Wyspianski trăesc şi îi întâlnim pretutindeni, luptând neobosite pentru patria lor liberă și pentru fericirea poporului lor. __________________________________________ Ontsaa Csaik­sEn-Slec-i ID­E PASTI LA DIOAAAIc/ / OMCNESe/i pasionant/ I intermezzo s Circkestr' a Ste ve Bernard cts Dt>­­rothea Liviit. Reprezentaţiile «nee p fa ora 9 dim'neata. 1 1Cdtrul COMEDIA Ult. Sică Alexandrescu | Reprezintă in fiecare zi Matineu ora 4.30 Seara ora 8 1 MAŞINA DE SCRIS de JEAN COCTEAU Gis Marioara l Voicu­lescu, Mihai Popescu Forry Ftffirle PRI­MAVARA A VENIT de VAN DROTTEN cu Nadia Canta­­custino Radu ili­liyan Vally Voiculescu .1ANGA DRAGA MEA‘1 (Auprés de ma berede) lie M­AR­C­EL ACH­ARD d­a Fl­im­a Godeanu | Mihai Popescu, Forry Ftterle Teatrul ATLANTIC Telefon 5.20.33 In FIECARE ZI MANINEU OM 430 SEARA ORA 715 BâRBAN­­I NOSTRU de Jacques Dévai cu Tonţi Câpăţână, Hircea Şeptilici, Ion Manta, Emilia Manta, Niculescu Cadet, Dorel Urlăţeanu şi Sandina Stan Teatrul NOSTRU — Tel. 4.11.53 Prezintă a­ternativ în fiecare zi Matineu ora 4, seara ora 7,30 două comedii ALINE DMNO­STEA CERUL POATE S’AșTEPTE de HARRY SEGAL de VANDENBERGHE cu MIMI ENACEANU, NINA Di­­eu G. DEMETRU, DINA MIHAL, I­ACONESCU, DEM. MORUZAN ?i CEA, DEM MORUZAN, MARCELI KIKI BREZEANU S­ENESCU, ILIE CERNEA etc. r| |r | jt| |m Teatrul MARIA FILOTTI Tel. 4.84.94 Etintă alternativ Matineu ora 4. Seara ora 7,30. FLACĂRĂ SFÂNTĂ 3 arte de SOMERSET MAUGHAM cu: Maria Filotti, Beate Fredanov, Irina Răchiţeanu N. Sireteanu, C. Bărbculescu, Virgil Popovici şi A. Pop­ Marţian — Roga. MARIA FILOTTI LEGEA DIVORŢULUI cu: A. Pop Marţian, Beate Fredanov, Aglae Motaxa, Nelly Nicolau, Mişu Ștefan­eseu. Virgil Vasiles­cu. C Bărbulesc.. ihaiil Crama se alătură rp prin al său „Decor peni. 1 a­tent“’ sirului de ipremiati ai editurii Fundaţiilor regale, care cultivă poezia clişeelor. In fugă dup­ă o originalitate exterioară, reprezentanţii a­­cestui gen repetă experienţe poeticie anterioare, fără afi­­lităţi reale prin simplă paşti­­şare a temelor sau transcriis­a şabloanelor verbale- Dacă din această operaţie, cel sau altul pe care Mihail Crama îl împrumută din literatura de­cadentă, iese ciung de o mâ­nă, decapitat sau, pur şi sim­plu atins de senilitate a­ceasta nu are importanţă. E­­senţial e faptul atât Drama cât şi o seamă de poeţi — şi dintre cei netalentaţi — re­­curg la confortul formulei, fie că recuzita, ei e exotică sau compusă din panopliile şi strigoii castelelor bântuite. Re­fuzul de a aborda realitatea nu se face de astă dată din hipertrofierea unei individu­alităţi bogate. Rezultatul e o desnădăjduitoare lipsă de sem­nificaţii şi sugestii care nu au nici măcar scuza calităţii meş­teşugăreşti. Cazul Mihail Cra­ma se rezolvă în linii gene­rale, în cadrul acestor coor­donate, de a­u motamilul Marcei Aymé apărut în Editura de stat, îmbogăţind literatura pentru copii, aceea care nu impune neapărat limite vârstei ceti­torului. Inedită şi cuceritoare ni s-a părut facilitatea şi can­doarea cu care animalele vor­besc, fără să surprindă pe ni­meni. Stau de vorbă cu copiii, cu părinţii lor, stau de vorbă între ele. Lupul se face bun, bun de-alnelea, pr-n generez'!»’­te şi convertire spirituală, deşi instinctele îl trădează. Cocoşii devin eroici, câinii, pisicile chiar, manifestă o abnegaţie negălăgioasă şi profundă. O familiaritate generală carac­terizează povestirile acestea, cu filosofia lor domoală, odih­nitoare. Frumos traduse, vo­lumul se bucură de ilustraţii­­le excepţionale ale Valentinei Bardu. Stilizate cu umor, ele nu depăşesc nici o clipă înţe­legerea privitorului nemţi.­nat, uşurându-i recepţia prin­­tr'un colorit fantezist, de o calitate rară d­e pe valea Motrului“. O car­te scrisă concis, într'un stil care evocă momente patriar­hale, parfum de cronici ve­chi, într'o limbă deprinsă l­a descri­eri pitoreşti şi la evocări istorice. De aita, autoarea mărturiseşte ea însăşi: ,,Am încercat să istorisesc, aşa cum le-am slurzit din gura bunicii mele, aceste întâmplări de altădată din viaţa neamurilor şi vecinilor noştri“. D­na Miza Cr®teianiu are dacul portretizării şi subtilitatea asocierii impreediei intelectuale cu sucurile şi savorile pe care le oferă folklorul. Prin cele o sută de pagini defilea­ză, încărcate de poezia trecutului, figuri de boieri, de negustori, de femei şi de slagi în costume şi obi­ceiuri de epocă. Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă lansează cu această carte nu o debutantă, ci o scriitoare. D AMPA 2I P­E E­A PE S­TAT Vineri 18 Aprilie — oras 10.30 a. m. UN SPECTACOL UNIC DE ARTA COREOGRAFICA GEN NOU­­T­ESTIVAL BALEI dat de D-na VALENTINA GHE­ORGHIU-DECUSAC, maestru, de bar­­el şi autoare inventatoare a notelor pentru balet şi d. VICTOR DECUSAC, cu concursul dansatoarei CLARA VOLINîl şi al CORPULUI DE BALET AL OPEREI DE STAT, In program: Cho­f Pin, Rubinstein, Sant-Saens, Ceaicowski, Sarasaie, Liszt, etc. Piese celebre ca: Statuia lui Psyche, „Moartea Lebedei'', •,Dragoste­­ de ţigan“ etc. Biletele la ORFEU — Cal. Victoriei 42 Dir. Muzicală: A. MENDELSOHN Teatrul Colorado Compania Birlic In fiecare zi ma tineu ora 4V ssara ora 8! TITANIC VALS Comedie de TUDOR MUŞATESCU cu VASILIU.BIRLIC — SONIA CLUCERU de la Teatrul Naţional Angela Mateescu, Virginia Teodora, Paula Tudor, Getta Tudorache, Silvia Chicoş, Mia Mauri, Didi Ionescu, Ni­­culescu­-Buzău, O. Hagia­c, Valeriu Pasca, Traian Fio­­rescu, Traian Horia, Em- Ciogolea și ION TALIANU 1­A Azi, ora 6: paiate; Dum. 13, ora 6: Liliacul; Luni 14, ora 16,30: D-n® Butterfly, ora 6: Faust; Marţ» 15, ora 6: Voevodul 'f gărilor; Mierc. 16, ora 6: Fântâna d'n Bacc'sa­­rai­ NAŢIONAL SF. SAVA Miercuri 3, ora 7: Nunta d'n Perugia; Dum. 13, ora 3: Nunta din Perugia, o­­ra 7: Ruy Bias; L. 14, ora 3: Mânzul Nebun, ora 7: Necunoscuta; M. 15, o­­ra 3: Nunta din Perugia, ora 7: Ruy Bias; Mc. 16, ora 7: Mânzul Nebun; Joi 17, ora 3: Necunoscuta, ora 7: Ruy Bias; V. 18, ora 7: Arteziana; S. 19, o­­ra 3: Nunta din Perugia, ora 7: Ruy Bias; D. 20, ora 10 30: Nunta din Pe­rugia, ora 3: Arteziana, ora 7: Mânzul Nebun; L. 21, ora 7: Rug-BlaS. NAȚIONAL-STUDIO M. 9, ora 7: Fedora; Dum. 13, ora 3: Bădăranii, ora 7: Seringa; L. 14, ora 3: Fedora, ora 7: Nepotul d'n Gior­gm; M. 15, ora 3: Nepotul d'n G'urgiu, ora 7: Seringa; Mc. 16, ora 7: Bădăra­nii; J. 17, ora 3: Fedora, ora 7: Serin­ga; V. 18, ora 7: Frenezie; Sâmb. 19, ora 3: Nepotul din Giurgiu, ora 7: Se­ringa; Dum­ 20, ora 10,30: Bădărani­, o­­ra 3: Ultima Oră ora 7: Fedora; L. 21, ora 7: Premieră: Frumoasa adormită. ALHAMBRA (Tel. 5.95.45) Trei zile de Paşti! ora 11: Spectacol pentru copii, Circul Bar­bă Cot, ora 2-30: Cloţvnul, ora 5.30 şi ora 8: Trei crai dela Odobeşti. După Paşti, zilnic ora 4: Clovnul, ora 8: Trei crai dela Odobeşti. Matineuri cu Co­nul Joi şi Sâmb. ora 4, Dum. ora 10. Un singur matineu, cu „Trei crai dela Odobeşti“. Dum. ora 4. ARMATEI (Tel. 4.19.05) — Azi ora 6.30, premie­ră: „Stânca Ielelor“. De Paşti, matineu ora 3 şi seara ora 6.30: Stânca Ielelor. ATENEULUI 5.2063) — Azi, ora 7,30: Braţ la bra­ţ cu primăvara. De Paşti, mati­neu ora 4 şi seara ora 7.30: Braţ la braţ cu primăvara. ATLANTIC (Tel. 5 20.33). — Azi, ora 7,15: Bărba­tul Nostru. De Paşti, matineuri ora 3.30 şi seara ora 7.15: Bărbatul nostru. După Paşti, in fiecare seară ora 7.15’ Bărbatul nostru. Joi, Sâmb.­ş. Dum matineuri ora 3.30: Bărbatul nostru. BARAŞEUM (Sala de sus. Tel. 5­93.05) — De Paşti ora 10.30. ..Prich'ndel et comp.“ spec­tacol pentru copii, ora 4 şi ora 8. ..Ve­nera Oarbă" cu Maria Antonova. După Paşti, matineu, doar Duminica. BARAŞEUM - STUDIO (Sala de jos. Tel. 5.93.05) — ora 4 şi ora 8: ,,Noroc în dragoste" cu Dina Koenig. COMEDIA (Tel. 4.71.71) — Azi, ora 8: Lângă draga mea. De Paşti şi după Paşti, ma­tineu ora 4 şi seara ora 8: Lângă dra­ga mea. COLORADO (Tel. 4.41.32). — Azi, ora 7.30: Ulti­mul spectacol cu farsa ,,Birlic Paşti şi după Paşti, matineu ora 4.30 şi seara ora 7.30, ,­Titanic Vals“ cu Birlic. de MARIA FILCU­S (Tel. 4.84.94) — Azi, ora 7: Flacăra Sfântă; De Paşti, ora 4 şi ora 7: Fla­căra Sfântă; A patra z', ora 7: Flacă­ra Sfântă; Joi 17, ora 4: Flacăra Sfân­tă, ora 7: Legea divorţului; V. 18, ora 7: Flacăra Sfântă; Sâmb. 19, ora 4: Flacăra Sfântă, ora 7: Legea divorţu­lui; Dura. 20, ora 7: Legea divorţului, teatrul de ma­rionete (Bd. Brătianu 27): Ţăndărică la ei re, — Duminică şi Luni, ora 11 şi ora 4; Marţi şi Joi, ora 4. MODERN (Tel. 5 95.55) — Azi, ora 7,30: Miste­riosul Beverley; Dum. 13, ora 4,30 şi ora 7.30: Misteriosul Beverley; L. 14, ora 11 şi ora 4,30: Otto Elefanto, ora 7-30: Misteriosul Beverley; M., 15, ora 11,30: Oto Elefanto, ora 4,30: Misteri­osul Beverley, ora 7,30: Otto Elefan­tu; M. 16, ora 7,30: Misteriosul Bever­ley; Joi 17, ora 4,30: Misteriosul Bever­ley, ora 7,30: Otto Elefantu; V. 18 ora 7,30: Misteriosul Beverley; Sâmb. 19, ora 4-30: Misteriosul Beverley, ora 7,30: Otto Elefantu; Dum. 20, ora 4,30: Otto Elefantu, ora 7,30: Misteriosul Bever­ley. MUNCITORESC C.F.R. (Tel. 5.95.74) — Cum 13 ora 3: Coli­ba lui Moş Toma, ora 7: ,,Omul care a văzut moartea“ şi ,,Gringoire“ premie­ră; L. 14, ora 3: Omul care a văzut moartea şi Gringoire, ora 7: Coliba lui Moş Toma; M. 15, ora 3:" Coliba lui Moş Toma, ora 7: Cipuţ care a văzut moartea şi Gringoire; Joi 17, ora 7: O­­raul care a văzut moartea şi Gringo­re. MUNCITORESC »I­­C. FRIMU* (Tel. 5.69-23). — Azi, ora 7: Volpone; De Paşti, ora 3 şi ora 7: Volpone; du­pă paşti, ora 7: Volpone, matineu Du­minicile ora 3: Volpone. MIC (Tel. 5.23-81) — De Paşti, ora 4 şi ora 7.36: „Doctor Alice Bronte“; după Paşti, zilnic ora 7.30: Matineuri Joi, Sâmb. şi Dum Dr. Alice Bronte. MUNICIPAL (Tel. 4.60.50) — Azi, ora 7.30: Iepu­­roii; Dum. 13, ora 3-30: Iepuro­i, ora 7.30: Moartea civilă; Luni 14, ora 3.30: Doctorul, ora 7.30: Iepuroii; Marţi 15, ora 3.30: Moartea Civilă, ora 7-30: Ie­puroii; M. 16, ora 7.30: Moartea Civilă. NOSTRU (Tel. 4-11 56) — Azi, ora 7.30: Aline şi dragostea. Dum. 13, ora 3: Aline şi dragostea, ora 7.30: Cerul să mai aş­tepte; L. 14, ora 3: Cerul să mai aş­tepte, ora 7.30: Albie şi dragostea; M 15, ora 3: Aline şi dragostea, ora 7.30: Cerul să mai aştepte; M. 13 ora 7.30: Cerul să mai aştepte;­­­­7, ora 3: A­­lina şi dragostea, ora 7: Cerul să mai aştepte. ODEON (Tel- 2.82.00) — Azi, ora 4: Coleg' d® bancă; Dum. 13, ora 4: Golden Boy, ora 8: Colegi de bancă; L. 14, ora 4 şi ora 8: Golden Boy; M. 15, ora 4: Gol­den Boy, ora 8: Colegi de bancă; M. 16, ora 4: Golden Boy; J. 17, ora 4: Golden Boy, ora 8: Colegi de bancă; V- 18, ora 3: Golden Boy; Sâmb. 19, ora 4: Golden Boy, ora 8: Colegi de bancă; Dum. 20, ora 4 şi ora 8: Golden Boy. ODEON STUDIO (Tel. 2.82-00) — Azi, ora 6; Scumpa mea Ruth­ de Paşti, ora 4 şi ora 8: Scumpa mea Ruth; după Paşti: Scumpa mea Ruth, 7Unic ora 8, mat. 1, S. D. ora 4: SAVOY (Tal. 3.96.41) — Dum. 13, ora 10: Vi­sul unei balerine, spectacol pentru co­pii, ora 3 şi ora 7: Eu şi frăţiorul meu; Luni 14, ora 10: Visul unei balerine, spectacol pentru copii, ora 12: Generar­ţia de sacrificiu, ora 3 şi ora 7: Eu şi frăţiorul meu. Marţi la fel ca Luni. După Paşti, numai ,,Eu şi frăţiorul meu”, zilnic ora 7 mai. Jo­­SAmb- Dum, ora 3. VICTORIA (Tel. 4­47.57). — Azi, ora 7,30­. Fasci­naţie; Dum. 13, ora 4 şi ora 7,36. Fas­cinaţie; Luni 14, ora 11: Tinereţea to­nei regine, ora 4 şi ora 7.30. Fascina­­ţie; M. 15, rfă Îl: Nuntă cu repetiţie, Ora 4: Tinereţea unei regine, ora 7,30. Fa­rm­atie. ARO: O pânză in depărtare. ARTA: Dubla existentă a D-rului Sara­tori. EFORIE: Seceră vântul sălbatec­ EXCELSIOR: Modelul LUXOR: Taina ei (Bette Dări*) ORFEU: Utoma speratuță REGAL ; Cavalerul răzbunării (Tyron® Power). SCALA: Casa din vale TIVOLI: Scuzați, vă rog TRIANON: Yankee Dood, Dandy oncert. Vineri 18, ora 8, Athéneul Român — Lohengrin, operă completă în concert. Duminică 20, ora 11, Athéneul Ro­mân; Filarmonica, d­r. G. Georgescu. Simfonia IX de Beethoven. (Tel. ■ :.. ..... .........ii...­.. .V . .... ^ M-î.. m­ ii -V- , •, • .-‘-sZSt.Zj y,-«’• t • • ' ,:ri, t A­-’S. i I ii AA'iiSf! AîsvA î- %pi| I - Ăl U­I C­ULISE „Gringoire“ de Paşte, la teatrul C. F. RrGiuleşti Inafară de „Coliba lui Moş To­ma’’ .. care se bucură de un meri­tat succes, pe scena teatruui mun­citoresc C. F. R­ — Giuleş­ti se va reprezenta în timpul sărbătorilor Paştelui piesa „Gringoire” de Theo­dore de Bau­viile, in traducerea lui Şt. Iosif şi Dimitrie Anghel. Premiera va avea loc Duminică, 13 Aprilie, prima zi de Paşti, când se va juca, în spectacol cuplat şi „Omul care a văzut moartea’’,­­de Victor Eftimiu. Din distribuţie fac parte: Dinu Macedonschi, Gina Petroni, Nic. Po­­pescu, Slviia Tonescu-Stratilat, Elena Roşescu, Diana Diacomu,­­Virgil Fă­­tu, Tiberiu Simionescu, G. D. Ila­­rian şi Sergiu Dumitrescu. Siluanu­l cinematorografic ”Moş-Film” a în­ceput turnarea unui mare film artis­tic documentar „Bătălia Stalingradu­­lui”, care înfăţişează sdrobirea tru­pelor germane în faţa Stalingradu­­lui. Scenariul filmului este întocmit de scriitorul Nicolae Virta şi evocă zi­lele istorice din timpul apărării Sta­­lingradului, încercuirea şi nimicirea trupelor germane. Personagiile fil­mului reproduc imaginea autentică a participanţilor la această formidabi­lă bătălie din timpul marelui război naţional, prezentând pe mareşalii Vassilievsk­i, Voronov, Rokossovski, Tolbukin, general de armată Vatutin, colonel-general Ciuikov şi alţii. In Iunie-Iulie Va începe luarea ve­derilor chiar pe locurile unde s’au dat luptele. Filmul este regisat de Vladimir Pe­­trov, cunoscut regisor sovietic. Zece ană date irisk­i te­ress .„Casei »«tonului*4 (fin Moscova S'au împlinit 10 ani de când sub auspiciile societăţii teatra­le din U. R . S. a luat fiin­ţă casa actorului din Mnsim­va In aceşti zece ani casa acto­rului a desfăşurat o importan­tă activitate de lămurire, în­drumare şi ridicare a nivelu­­lui cultural pentru masele lar­­gi, devenind centrul vieţii­ ob­şteşti a oamenilor de artă din teatrele Moscovei. In cei zece ani casa actorie­­lui a desfăşurat 2500 acţîun­i felurite (serate pentru sărbă­torirea maeştrilor Teatrelor din Moscova, festivaluri ale artiştilor din teatrele periferi­­ce, discuţii cu privire la spec­tacole noi, serate ale diferi­­telor colective Teatrale de si­ne stătătoare, lecţii, conferin­ţe, discuţii, etc.). Zilele acestea vor avea loc în casa actorului două serate consacrate datei jubiliare- cu aceasta ocazie maeştrii teatre­lor din capitală vor împărtă­şi ascultătorilor impresia lor cu privire la activitatea casei actorului şi vor face propu­neri pentru îmbunătăţirea a­­cesteia. Comem­orarea di Sigismund Zalesky Vineri 26 Martie, Ateneul Român a adăpostit un concert de gală pen­­tru comemorarea marelui artist şi cântăreţ Sigismund Zalesky, unul dintre cei mai mari baritoni ai lumii,­­ concert care a fost dat de prota­goniştii Operei de stat şi de către foştii săi elevi. In faţa unui public entuziast, d.­­. Al. Tassian a rostit un cuvânt omagial. Programul a început cu Arteziana de Bizet şi o romanţă de Oliere cântate de d Sfelescu Alexis. D. avocat Dimitru Vanghele a cântat, apoi, o arie din „Don Car­los“ de Verdi şi un lied de Sachrov­­sky Cu o voce puternică, bine tim­brată, in care calităţile native erau complectate de o technică minuţi­oasă, d-sa s'a confirmat, încă odăii, ca o autentică sper­iat­ă a noastră. „Bătrânul Caporal" de Dargowsky a fost cântat de consacratul N. Se­­căreanu.­­ Emil Marinescu a cântat o ar­ii din opera „Pagliacci“ de Leon­cavallo. Au urmat: d-na Dora Massini, care a cântat două cântece poloneze de Karlovici, d-na Valentina Cre­­ţoiu-Tessian şi d. Şerban Tassari, care au cântat duete din „Flautul Fermecat" şi „Don Juan“ de Mo­zart. La pian d. Theodor Rogaltky şi d-na Noemi Uzzieli-Fondul va fi întrebuințat pentru a se ridica lui Sigismund Zalesky o statuie. DE PAȘTE. — Un nou film american pentru prima oară |n România la HUBU ASII RAIUlUI AMERICAN , *crfM & roWICI • CÂMTÂRETI OAflSAIORI-

Next