Rampa, aprilie 1947 (Anul 36, nr. 75-77)
1947-04-13 / nr. 75
Pag* 2B Stanislaw Wyspianski Dramaturg? p©et şi pictor ie cu o nuanţă de pesimism — mai ales în arta scenică. Teatrul lui prezintă lumea ca pe o scena uriaşă, pe care se desfăşoară o piesă cu o distribuţie foarte bogată, in fiecare familie — după Wyspianski — există un individ care joacă un rol de teatru. Uzând de simboluri pentru concretizarea tuturor ideilor şi noţiunilor teatrului său, Wyspianski a creeat două lumi dependente de el, dar numai aparent, pei celor două cainspirate din lor aparent , ei au trecut patruzeci de ani de atunci, moartea lui Stanislaw Wyspianski a lăsat, în viaţa artistică fi literară a Foldvei un gol car© nici până astăzi n‘a putut fi umplut. Dramaturg, poet, pictor, Wyspianski, reprezentantul ultim — fi cel mai reprezentativ — al romantismului polonez, fi a câştigat, prin geniul său, un loc de frunte in literatură, alături de Slowacki, Mickiewicz şi Krasinski. Wyspianski — asemenea lui Alexandru petoefi, la unguri — este considerat poetul şi organizatorul luptei pentru realizarea revendicărilor poporului polonez, prin opera sa şi a atras preţuirea întregului popor care 11 numea . ,ultimul romantic“ şi, mai ales, „profetul Poloniei libere". Un spirit ca al lui nu putea avea sq altă orientare de-1?: cat spre poporul || care lupta pentru libertate, servindu 1 ca imbold, electrizând şi entuziasmând massciei Wyspianski a găsit calea spre o lume nouă, lumea celor mulţi şi oprimaţi. Spiritul său s-a afirmat — poatru că în realitate nu erau decât oglindirea pe plan artistic a regorii de muritori, privilegiaţii şi şerbii. Tablourile lui par Misterele Evului Mediu, depărtate şi ireale. Dar sub aspectul fierbe întreaga sete de dreptate, tot dorul de libertate, de bunăstare şi de lumină al celor năpăstuiţi de aşezarea societăţii feudale in agonie. In arta aceasta, in personagiile pline de fantezie şi de o nelinişte creatoare, constructivă, Wyspianski a pus tot ce avea mai adânc, mai pur, in suflet. Acelaş lucru i-a făcut in pictură şi în sculptură, iar capodoperele sale pot fi socotite o sinteză a Plasticei şi a poeziei. In viaţă fiind, a considerat că sarcina lui este să fie conducătorul spiritual al poporului. De aceea, C. a ales ca manieră de expresie artistică romantismul, cu scopul de a-l distruge. Vedea, în romantism opusul poporului polonez şi nu vorbeşte nicăeri despre romantism decât cu numele de „tiran“. In felul acesta ajunge să scrie puternica dramă „Warszawianka“, în care demonstrează influenţa negativă a romantismului, care a dus, în Polonia, la eşecul „răscoalei din Noembrie'’ In altă dramă, „Nunta“, se ridică împotriva nostalgiei trecutului, » sistemuln'regresiv de a privi necontenit spre vremurile Spuse, neglijându-se progresul, realizările, faptele veşnic »pui şi evidenţiază necesitate» ca ţăranii să-şi făurească o unitate cu muncitorii manuali şi intelectuali de la oraşe. Pe acest adevăr se bazează şi drama „Libertatea“, în care Wyspiansk' arată că un popor nu poate dăinui între celelalte popoare decât ca stat şi numai aşa poate avea o unitate. In opera lui Wyspiansk', lupta aceasta — nu totdeauna biruitoare __ împotriva romantismului, » lăsat o notă tragică, creind un teatru aparte, în care mistic“] se îmbină cu lumea muritorilor de rând. In teatrul şi în literatur» Iul, se întâlnesc in mod armonios zeii şi eroii greci, viteji slavi din timpurile vechi, ţărani, siluete bablice, pulsând de viaţă. Eroi gata de luptă, cavaleri în armură, umbre înaripate, oameni îndârjiţi, împotriva asupritorilor, s'au întrupat aeve®, dând Poloniei puterea să reînvie, personagiile mari şi mici din operele lui Stanislaw Wyspianski trăesc şi îi întâlnim pretutindeni, luptând neobosite pentru patria lor liberă și pentru fericirea poporului lor. __________________________________________ Ontsaa CsaiksEn-Slec-i IDE PASTI LA DIOAAAIc/ / OMCNESe/i pasionant/ I intermezzo s Circkestr' a Ste ve Bernard cts Dt>rothea Liviit. Reprezentaţiile «nee p fa ora 9 dim'neata. 1 1Cdtrul COMEDIA Ult. Sică Alexandrescu | Reprezintă in fiecare zi Matineu ora 4.30 Seara ora 8 1 MAŞINA DE SCRIS de JEAN COCTEAU Gis Marioara l Voiculescu, Mihai Popescu Forry Ftffirle PRIMAVARA A VENIT de VAN DROTTEN cu Nadia Cantacustino Radu ililiyan Vally Voiculescu .1ANGA DRAGA MEA‘1 (Auprés de ma berede) lie MARCEL ACHARD da Flima Godeanu | Mihai Popescu, Forry Ftterle Teatrul ATLANTIC Telefon 5.20.33 In FIECARE ZI MANINEU OM 430 SEARA ORA 715 BâRBANI NOSTRU de Jacques Dévai cu Tonţi Câpăţână, Hircea Şeptilici, Ion Manta, Emilia Manta, Niculescu Cadet, Dorel Urlăţeanu şi Sandina Stan Teatrul NOSTRU — Tel. 4.11.53 Prezintă aternativ în fiecare zi Matineu ora 4, seara ora 7,30 două comedii ALINE DMNOSTEA CERUL POATE S’AșTEPTE de HARRY SEGAL de VANDENBERGHE cu MIMI ENACEANU, NINA Dieu G. DEMETRU, DINA MIHAL, IACONESCU, DEM. MORUZAN ?i CEA, DEM MORUZAN, MARCELI KIKI BREZEANU SENESCU, ILIE CERNEA etc. r| |r | jt| |m Teatrul MARIA FILOTTI Tel. 4.84.94 Etintă alternativ Matineu ora 4. Seara ora 7,30. FLACĂRĂ SFÂNTĂ 3 arte de SOMERSET MAUGHAM cu: Maria Filotti, Beate Fredanov, Irina Răchiţeanu N. Sireteanu, C. Bărbculescu, Virgil Popovici şi A. Pop Marţian — Roga. MARIA FILOTTI LEGEA DIVORŢULUI cu: A. Pop Marţian, Beate Fredanov, Aglae Motaxa, Nelly Nicolau, Mişu Ștefaneseu. Virgil Vasilescu. C Bărbulesc.. ihaiil Crama se alătură rp prin al său „Decor peni. 1 atent“’ sirului de ipremiati ai editurii Fundaţiilor regale, care cultivă poezia clişeelor. In fugă după o originalitate exterioară, reprezentanţii acestui gen repetă experienţe poeticie anterioare, fără afilităţi reale prin simplă paştişare a temelor sau transcriisa şabloanelor verbale- Dacă din această operaţie, cel sau altul pe care Mihail Crama îl împrumută din literatura decadentă, iese ciung de o mână, decapitat sau, pur şi simplu atins de senilitate aceasta nu are importanţă. Esenţial e faptul atât Drama cât şi o seamă de poeţi — şi dintre cei netalentaţi — recurg la confortul formulei, fie că recuzita, ei e exotică sau compusă din panopliile şi strigoii castelelor bântuite. Refuzul de a aborda realitatea nu se face de astă dată din hipertrofierea unei individualităţi bogate. Rezultatul e o desnădăjduitoare lipsă de semnificaţii şi sugestii care nu au nici măcar scuza calităţii meşteşugăreşti. Cazul Mihail Crama se rezolvă în linii generale, în cadrul acestor coordonate, de au motamilul Marcei Aymé apărut în Editura de stat, îmbogăţind literatura pentru copii, aceea care nu impune neapărat limite vârstei cetitorului. Inedită şi cuceritoare ni s-a părut facilitatea şi candoarea cu care animalele vorbesc, fără să surprindă pe nimeni. Stau de vorbă cu copiii, cu părinţii lor, stau de vorbă între ele. Lupul se face bun, bun de-alnelea, pr-n generez'!»’te şi convertire spirituală, deşi instinctele îl trădează. Cocoşii devin eroici, câinii, pisicile chiar, manifestă o abnegaţie negălăgioasă şi profundă. O familiaritate generală caracterizează povestirile acestea, cu filosofia lor domoală, odihnitoare. Frumos traduse, volumul se bucură de ilustraţiile excepţionale ale Valentinei Bardu. Stilizate cu umor, ele nu depăşesc nici o clipă înţelegerea privitorului nemţi.nat, uşurându-i recepţia printr'un colorit fantezist, de o calitate rară de pe valea Motrului“. O carte scrisă concis, într'un stil care evocă momente patriarhale, parfum de cronici vechi, într'o limbă deprinsă la descrieri pitoreşti şi la evocări istorice. De aita, autoarea mărturiseşte ea însăşi: ,,Am încercat să istorisesc, aşa cum le-am slurzit din gura bunicii mele, aceste întâmplări de altădată din viaţa neamurilor şi vecinilor noştri“. Dna Miza Cr®teianiu are dacul portretizării şi subtilitatea asocierii impreediei intelectuale cu sucurile şi savorile pe care le oferă folklorul. Prin cele o sută de pagini defilează, încărcate de poezia trecutului, figuri de boieri, de negustori, de femei şi de slagi în costume şi obiceiuri de epocă. Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă lansează cu această carte nu o debutantă, ci o scriitoare. D AMPA 2I PE EA PE STAT Vineri 18 Aprilie — oras 10.30 a. m. UN SPECTACOL UNIC DE ARTA COREOGRAFICA GEN NOUTESTIVAL BALEI dat de D-na VALENTINA GHEORGHIU-DECUSAC, maestru, de barel şi autoare inventatoare a notelor pentru balet şi d. VICTOR DECUSAC, cu concursul dansatoarei CLARA VOLINîl şi al CORPULUI DE BALET AL OPEREI DE STAT, In program: Chof Pin, Rubinstein, Sant-Saens, Ceaicowski, Sarasaie, Liszt, etc. Piese celebre ca: Statuia lui Psyche, „Moartea Lebedei'', •,Dragoste de ţigan“ etc. Biletele la ORFEU — Cal. Victoriei 42 Dir. Muzicală: A. MENDELSOHN Teatrul Colorado Compania Birlic In fiecare zi ma tineu ora 4V ssara ora 8! TITANIC VALS Comedie de TUDOR MUŞATESCU cu VASILIU.BIRLIC — SONIA CLUCERU de la Teatrul Naţional Angela Mateescu, Virginia Teodora, Paula Tudor, Getta Tudorache, Silvia Chicoş, Mia Mauri, Didi Ionescu, Niculescu-Buzău, O. Hagiac, Valeriu Pasca, Traian Fiorescu, Traian Horia, Em- Ciogolea și ION TALIANU 1A Azi, ora 6: paiate; Dum. 13, ora 6: Liliacul; Luni 14, ora 16,30: D-n® Butterfly, ora 6: Faust; Marţ» 15, ora 6: Voevodul 'f gărilor; Mierc. 16, ora 6: Fântâna d'n Bacc'sarai NAŢIONAL SF. SAVA Miercuri 3, ora 7: Nunta d'n Perugia; Dum. 13, ora 3: Nunta din Perugia, ora 7: Ruy Bias; L. 14, ora 3: Mânzul Nebun, ora 7: Necunoscuta; M. 15, ora 3: Nunta din Perugia, ora 7: Ruy Bias; Mc. 16, ora 7: Mânzul Nebun; Joi 17, ora 3: Necunoscuta, ora 7: Ruy Bias; V. 18, ora 7: Arteziana; S. 19, ora 3: Nunta din Perugia, ora 7: Ruy Bias; D. 20, ora 10 30: Nunta din Perugia, ora 3: Arteziana, ora 7: Mânzul Nebun; L. 21, ora 7: Rug-BlaS. NAȚIONAL-STUDIO M. 9, ora 7: Fedora; Dum. 13, ora 3: Bădăranii, ora 7: Seringa; L. 14, ora 3: Fedora, ora 7: Nepotul d'n Giorgm; M. 15, ora 3: Nepotul d'n G'urgiu, ora 7: Seringa; Mc. 16, ora 7: Bădăranii; J. 17, ora 3: Fedora, ora 7: Seringa; V. 18, ora 7: Frenezie; Sâmb. 19, ora 3: Nepotul din Giurgiu, ora 7: Seringa; Dum 20, ora 10,30: Bădărani, ora 3: Ultima Oră ora 7: Fedora; L. 21, ora 7: Premieră: Frumoasa adormită. ALHAMBRA (Tel. 5.95.45) Trei zile de Paşti! ora 11: Spectacol pentru copii, Circul Barbă Cot, ora 2-30: Cloţvnul, ora 5.30 şi ora 8: Trei crai dela Odobeşti. După Paşti, zilnic ora 4: Clovnul, ora 8: Trei crai dela Odobeşti. Matineuri cu Conul Joi şi Sâmb. ora 4, Dum. ora 10. Un singur matineu, cu „Trei crai dela Odobeşti“. Dum. ora 4. ARMATEI (Tel. 4.19.05) — Azi ora 6.30, premieră: „Stânca Ielelor“. De Paşti, matineu ora 3 şi seara ora 6.30: Stânca Ielelor. ATENEULUI 5.2063) — Azi, ora 7,30: Braţ la braţ cu primăvara. De Paşti, matineu ora 4 şi seara ora 7.30: Braţ la braţ cu primăvara. ATLANTIC (Tel. 5 20.33). — Azi, ora 7,15: Bărbatul Nostru. De Paşti, matineuri ora 3.30 şi seara ora 7.15: Bărbatul nostru. După Paşti, in fiecare seară ora 7.15’ Bărbatul nostru. Joi, Sâmb.ş. Dum matineuri ora 3.30: Bărbatul nostru. BARAŞEUM (Sala de sus. Tel. 593.05) — De Paşti ora 10.30. ..Prich'ndel et comp.“ spectacol pentru copii, ora 4 şi ora 8. ..Venera Oarbă" cu Maria Antonova. După Paşti, matineu, doar Duminica. BARAŞEUM - STUDIO (Sala de jos. Tel. 5.93.05) — ora 4 şi ora 8: ,,Noroc în dragoste" cu Dina Koenig. COMEDIA (Tel. 4.71.71) — Azi, ora 8: Lângă draga mea. De Paşti şi după Paşti, matineu ora 4 şi seara ora 8: Lângă draga mea. COLORADO (Tel. 4.41.32). — Azi, ora 7.30: Ultimul spectacol cu farsa ,,Birlic Paşti şi după Paşti, matineu ora 4.30 şi seara ora 7.30, ,Titanic Vals“ cu Birlic. de MARIA FILCUS (Tel. 4.84.94) — Azi, ora 7: Flacăra Sfântă; De Paşti, ora 4 şi ora 7: Flacăra Sfântă; A patra z', ora 7: Flacăra Sfântă; Joi 17, ora 4: Flacăra Sfântă, ora 7: Legea divorţului; V. 18, ora 7: Flacăra Sfântă; Sâmb. 19, ora 4: Flacăra Sfântă, ora 7: Legea divorţului; Dura. 20, ora 7: Legea divorţului, teatrul de marionete (Bd. Brătianu 27): Ţăndărică la ei re, — Duminică şi Luni, ora 11 şi ora 4; Marţi şi Joi, ora 4. MODERN (Tel. 5 95.55) — Azi, ora 7,30: Misteriosul Beverley; Dum. 13, ora 4,30 şi ora 7.30: Misteriosul Beverley; L. 14, ora 11 şi ora 4,30: Otto Elefanto, ora 7-30: Misteriosul Beverley; M., 15, ora 11,30: Oto Elefanto, ora 4,30: Misteriosul Beverley, ora 7,30: Otto Elefantu; M. 16, ora 7,30: Misteriosul Beverley; Joi 17, ora 4,30: Misteriosul Beverley, ora 7,30: Otto Elefantu; V. 18 ora 7,30: Misteriosul Beverley; Sâmb. 19, ora 4-30: Misteriosul Beverley, ora 7,30: Otto Elefantu; Dum. 20, ora 4,30: Otto Elefantu, ora 7,30: Misteriosul Beverley. MUNCITORESC C.F.R. (Tel. 5.95.74) — Cum 13 ora 3: Coliba lui Moş Toma, ora 7: ,,Omul care a văzut moartea“ şi ,,Gringoire“ premieră; L. 14, ora 3: Omul care a văzut moartea şi Gringoire, ora 7: Coliba lui Moş Toma; M. 15, ora 3:" Coliba lui Moş Toma, ora 7: Cipuţ care a văzut moartea şi Gringoire; Joi 17, ora 7: Oraul care a văzut moartea şi Gringore. MUNCITORESC »IC. FRIMU* (Tel. 5.69-23). — Azi, ora 7: Volpone; De Paşti, ora 3 şi ora 7: Volpone; după paşti, ora 7: Volpone, matineu Duminicile ora 3: Volpone. MIC (Tel. 5.23-81) — De Paşti, ora 4 şi ora 7.36: „Doctor Alice Bronte“; după Paşti, zilnic ora 7.30: Matineuri Joi, Sâmb. şi Dum Dr. Alice Bronte. MUNICIPAL (Tel. 4.60.50) — Azi, ora 7.30: Iepuroii; Dum. 13, ora 3-30: Iepuroi, ora 7.30: Moartea civilă; Luni 14, ora 3.30: Doctorul, ora 7.30: Iepuroii; Marţi 15, ora 3.30: Moartea Civilă, ora 7-30: Iepuroii; M. 16, ora 7.30: Moartea Civilă. NOSTRU (Tel. 4-11 56) — Azi, ora 7.30: Aline şi dragostea. Dum. 13, ora 3: Aline şi dragostea, ora 7.30: Cerul să mai aştepte; L. 14, ora 3: Cerul să mai aştepte, ora 7.30: Albie şi dragostea; M 15, ora 3: Aline şi dragostea, ora 7.30: Cerul să mai aştepte; M. 13 ora 7.30: Cerul să mai aştepte;7, ora 3: Alina şi dragostea, ora 7: Cerul să mai aştepte. ODEON (Tel- 2.82.00) — Azi, ora 4: Coleg' d® bancă; Dum. 13, ora 4: Golden Boy, ora 8: Colegi de bancă; L. 14, ora 4 şi ora 8: Golden Boy; M. 15, ora 4: Golden Boy, ora 8: Colegi de bancă; M. 16, ora 4: Golden Boy; J. 17, ora 4: Golden Boy, ora 8: Colegi de bancă; V- 18, ora 3: Golden Boy; Sâmb. 19, ora 4: Golden Boy, ora 8: Colegi de bancă; Dum. 20, ora 4 şi ora 8: Golden Boy. ODEON STUDIO (Tel. 2.82-00) — Azi, ora 6; Scumpa mea Ruth de Paşti, ora 4 şi ora 8: Scumpa mea Ruth; după Paşti: Scumpa mea Ruth, 7Unic ora 8, mat. 1, S. D. ora 4: SAVOY (Tal. 3.96.41) — Dum. 13, ora 10: Visul unei balerine, spectacol pentru copii, ora 3 şi ora 7: Eu şi frăţiorul meu; Luni 14, ora 10: Visul unei balerine, spectacol pentru copii, ora 12: Generarţia de sacrificiu, ora 3 şi ora 7: Eu şi frăţiorul meu. Marţi la fel ca Luni. După Paşti, numai ,,Eu şi frăţiorul meu”, zilnic ora 7 mai. JoSAmb- Dum, ora 3. VICTORIA (Tel. 447.57). — Azi, ora 7,30. Fascinaţie; Dum. 13, ora 4 şi ora 7,36. Fascinaţie; Luni 14, ora 11: Tinereţea tonei regine, ora 4 şi ora 7.30. Fascinaţie; M. 15, rfă Îl: Nuntă cu repetiţie, Ora 4: Tinereţea unei regine, ora 7,30. Farmatie. ARO: O pânză in depărtare. ARTA: Dubla existentă a D-rului Saratori. EFORIE: Seceră vântul sălbatec EXCELSIOR: Modelul LUXOR: Taina ei (Bette Dări*) ORFEU: Utoma speratuță REGAL ; Cavalerul răzbunării (Tyron® Power). SCALA: Casa din vale TIVOLI: Scuzați, vă rog TRIANON: Yankee Dood, Dandy oncert. Vineri 18, ora 8, Athéneul Român — Lohengrin, operă completă în concert. Duminică 20, ora 11, Athéneul Român; Filarmonica, dr. G. Georgescu. Simfonia IX de Beethoven. (Tel. ■ :.. ..... .........ii..... .V . .... ^ M-î.. m ii -V- , •, • .-‘-sZSt.Zj y,-«’• t • • ' ,:ri, t A-’S. i I ii AA'iiSf! AîsvA î- %pi| I - Ăl UI CULISE „Gringoire“ de Paşte, la teatrul C. F. RrGiuleşti Inafară de „Coliba lui Moş Toma’’ .. care se bucură de un meritat succes, pe scena teatruui muncitoresc C. F. R — Giuleşti se va reprezenta în timpul sărbătorilor Paştelui piesa „Gringoire” de Theodore de Bauviile, in traducerea lui Şt. Iosif şi Dimitrie Anghel. Premiera va avea loc Duminică, 13 Aprilie, prima zi de Paşti, când se va juca, în spectacol cuplat şi „Omul care a văzut moartea’’,de Victor Eftimiu. Din distribuţie fac parte: Dinu Macedonschi, Gina Petroni, Nic. Popescu, Slviia Tonescu-Stratilat, Elena Roşescu, Diana Diacomu,Virgil Fătu, Tiberiu Simionescu, G. D. Ilarian şi Sergiu Dumitrescu. Siluanul cinematorografic ”Moş-Film” a început turnarea unui mare film artistic documentar „Bătălia Stalingradului”, care înfăţişează sdrobirea trupelor germane în faţa Stalingradului. Scenariul filmului este întocmit de scriitorul Nicolae Virta şi evocă zilele istorice din timpul apărării Stalingradului, încercuirea şi nimicirea trupelor germane. Personagiile filmului reproduc imaginea autentică a participanţilor la această formidabilă bătălie din timpul marelui război naţional, prezentând pe mareşalii Vassilievski, Voronov, Rokossovski, Tolbukin, general de armată Vatutin, colonel-general Ciuikov şi alţii. In Iunie-Iulie Va începe luarea vederilor chiar pe locurile unde s’au dat luptele. Filmul este regisat de Vladimir Petrov, cunoscut regisor sovietic. Zece ană date iriski teress .„Casei »«tonului*4 (fin Moscova S'au împlinit 10 ani de când sub auspiciile societăţii teatrale din U. R . S. a luat fiinţă casa actorului din Mnsimva In aceşti zece ani casa actorului a desfăşurat o importantă activitate de lămurire, îndrumare şi ridicare a nivelului cultural pentru masele largi, devenind centrul vieţii obşteşti a oamenilor de artă din teatrele Moscovei. In cei zece ani casa actorielui a desfăşurat 2500 acţîuni felurite (serate pentru sărbătorirea maeştrilor Teatrelor din Moscova, festivaluri ale artiştilor din teatrele periferice, discuţii cu privire la spectacole noi, serate ale diferitelor colective Teatrale de sine stătătoare, lecţii, conferinţe, discuţii, etc.). Zilele acestea vor avea loc în casa actorului două serate consacrate datei jubiliare- cu aceasta ocazie maeştrii teatrelor din capitală vor împărtăşi ascultătorilor impresia lor cu privire la activitatea casei actorului şi vor face propuneri pentru îmbunătăţirea acesteia. Comemorarea di Sigismund Zalesky Vineri 26 Martie, Ateneul Român a adăpostit un concert de gală pentru comemorarea marelui artist şi cântăreţ Sigismund Zalesky, unul dintre cei mai mari baritoni ai lumii, concert care a fost dat de protagoniştii Operei de stat şi de către foştii săi elevi. In faţa unui public entuziast, d.. Al. Tassian a rostit un cuvânt omagial. Programul a început cu Arteziana de Bizet şi o romanţă de Oliere cântate de d Sfelescu Alexis. D. avocat Dimitru Vanghele a cântat, apoi, o arie din „Don Carlos“ de Verdi şi un lied de Sachrovsky Cu o voce puternică, bine timbrată, in care calităţile native erau complectate de o technică minuţioasă, d-sa s'a confirmat, încă odăii, ca o autentică speriată a noastră. „Bătrânul Caporal" de Dargowsky a fost cântat de consacratul N. Secăreanu. Emil Marinescu a cântat o arii din opera „Pagliacci“ de Leoncavallo. Au urmat: d-na Dora Massini, care a cântat două cântece poloneze de Karlovici, d-na Valentina Creţoiu-Tessian şi d. Şerban Tassari, care au cântat duete din „Flautul Fermecat" şi „Don Juan“ de Mozart. La pian d. Theodor Rogaltky şi d-na Noemi Uzzieli-Fondul va fi întrebuințat pentru a se ridica lui Sigismund Zalesky o statuie. DE PAȘTE. — Un nou film american pentru prima oară |n România la HUBU ASII RAIUlUI AMERICAN , *crfM & roWICI • CÂMTÂRETI OAflSAIORI-