Rampa, mai 1948 (Anul 37, nr. 128-132)

1948-05-02 / nr. 128

N ANCHETA NOASTRA DESPRE: .CI CREDEŢI DESPER PROCESUL DE CREARE IN ARTA SI CARE SUNT DATELE DVS. PERSONALE IN ACEST PROCES?" RĂSPUNSURILE DIFERIŢILOR ARTIŞTI, ACTORI, COMPOZITORI, PICTORI, SCULPTORI, REGIZORI Şl CRITICI­ roblema procesului de creaţie adică a complexului de stări care nasc ope­ra de artă pe anu­mite determinan­te în anumite con­diţii exterioare, e o problemă tot a­­tât de veche cât şi arta. Rând pe rând dealungul secolelor artiştii au fost împărţiţi în­ păreri; unii susţi­neau primatul inspiraţiei, al „haru­lui al intuiţiei, adică al elemente­lor extraterestre, inefabile, în timp ce alţii acordau întâetatea raţiunii, actului conştient făcut în mod de­liberat. Timpurile mai apropiate de noi au adus unele clarificări în sensul că au depşit antinomia strictă a termenilor, arătând în ce măsură procesul de creaţie consideră ins­piraţia ca o simplă fază mai mult sau mai puţin importantă, complec­tată apoi de actul raţional al compu­nerii şi execuţiei materiale. Estetica secolului XIX a analizat procesul de creaţie în datele lui constitutive, ră­mânând totuşi încă în planul ori­ de VALENTIN SILVESTRU hologic; gândirea modernă a ulti­melor două decenii a relevat însă­şi implicaţiile sociale considerând in­­dividul-artist creator în cadrul său de viaţă, examinând condiţiile care nasc opera de artă cu o anume struc­tură, legând deci creaţia atât în pe­roada ei subiectivă cât şi în aceia de fenomen obiectiv, de determină­rile ei exterioare omului-artist.­­ a făcut deci un mare pas înainte, tre­cându-se de la examenul psihologic mai restrâns la relaţionarea comple­xelor intime cu faptele de viaţă so­­ cială. Astfel se lămureşte nu numai actul creaţiei ci şi succesiunea unor epoci artistice, punându-se premi­sele unei noi istorii a artei şi lite­raturei. Mulţi dintre aceia care au răspuns la ancheta noastră au găsit aceste date noi în propria lor frământare, unii au rămas însă la un aspect mai de suprafaţă probabil din cauza me­ditaţiei mai rapide şi deci mai pu­ţin adâncite. In orice caz pentru ca­racterizarea noii mentalităţi artisti­ce care domneşte la noi, răspunsu­rile sunt în marea lor majoritate sem­nificative şi configurează într-o foar­te mare măsură momentul româ­nesc actual in artă. Punând accentul pe evoluţia artei în cadrul desvoltări societăţii uma­ne, d. MIHAI NOVICOV membru în Comitetul Executiv al U. S. A. S. Z. şi­ critic literar - ce s-a dat următorul răspuns : (Continuare în pagina 7-a) rimăvara nu s’a a­­vut niciodată bine cu teatrul, sau mai bine spus cu munca din teatre. De îndată ce prindea să înflo­rească liliacul in Cişmigiu, teatrele bucureştene începeau să tânjească. Mai întâi se goleau sălile de repeti­ţie. Ultimele premiere treceau repe­de, aproape nebăgate în seamă, ac­torii începeau să-şi facă iluzii planuri pentru vari­, iar directorii conturile de profit şi pierdere. Cu alte cu­vinte teatrul ajunsese un fel de pre­ocupare de sezon, eşalonată pe câte­va luni de toamnă şi de iarnă, din­colo de care totul nu mai era decât improvizaţie şi goană după cât mai mai încasări, cu cât mai mici efor­turi. Rupând şi cu această ,,tradi­ţie" găunoasă, după cum a mai rupt şi cu alte „tradiţii“, dăunătoare tea­trului românesc, d. Zaharia Stancu, directorul general al Teatrului Na­ţional din Bucureşti a luat recent o serie de hotărâri de natură să trans­forme cele patru scene oficiale din Capitală, în şantiere artistice pe ca­re munca să nu înceteze nici măcar o singură zi, în tot cursul anului. DOUA PREMIERE ŞI DOUA TURNEE După ce au fost reprezentate, în cursul acestei săptămâni piesele „Pa­­harul cu apă“ de Scribe şi „Funda­­tura“ de Sidney Kingsley, teatrul Naţional mai pregăteşte încă două premiere, care vor vedea lumina rampei în cursul lunei Mai. Astfel la Studio se va prezenta „Copita de argint“ de P. Bojov şi Evghenie per­­meac, piesă pentru copii cu muzi­că şi balet, care va prilejui debi­tul unui tânăr director de scenă, crescut la şcoala Teatrului Naţional d. N. DinescuIinirea. A doua premieră va fi la Teatrul Comoedia, pe a­egrul scenă se va reprezenta pentru închiderea stagi­unii, „Romeo şi Julietta“ de W. Sha­kespeare, în direcţia de scenă a Maria Botta, Sa­d­ lui Gheberter. Piesa se repetă în­­că din ianuarie, având în rolurile principale pe d-na Iah Manu şi d. Mi­hai Popescu. Deco­rurile şi constume­­le acestei piese sunt executate du­­pă schiţele d-nei E­lena Pătrăşcanu şi ale d-lui Brătă­­şanu. Paralel cu pregă­tirea acestor piese se lucrează intens pentru organizarea celor două mari turnee ale Tea­­trului Naţional, car­eI vor porni din Bucureşti în cursul acestei veri. Vor fi două turnee de mari proporţii, de natură să înfăţişe­­ze maniera în care înţelege Teatrul Na­ţional să prezinte D. spectacole în provincie. Primul turneu va p°rni la ÎS Mal crt. cu piesa „Tânăra Gardă“ de A. Fadeev. Turneul va dura 40 de zile. Al doi­lea turneu va porni în primele die ale lunei iunie, cu un ansamblu nu­­meros care va reprezenta donă pie_ ZAHARIA STANCU se. „M’am născut ieri“ de Garson Kanin şi „Inspectorul de poliţie“ de J. B. Priestley. Pregătirea stagiunii viitoare a în­ceput încă din ianuarie, stabilindu- sa detailat atât planul de activita­te al ansamblului cât şi repertoriul. Astfel pentru a stimula atât pe actori cât şi pe directorii de scenă s-au alcătuit patru ansambluri artis­tice distincte, afectate fiecăreia din­tre scenele existente. De asemenea, la fiecare teatru, s’a dat răspunderea pregătirii spectacolelor unui grup de regizori care vor organiza întreceri între ansambluri, în scopul de a o­ C. PAN­A­IŢESCU­i­feri publicului spectacole cât mi bune. Iată noua repartiţie a personalu­lui artistic al Teatrului Naţional­­ cele patru scene din Capitală. TEATRUL SF. SAVA Directori de scenă responsabili Fernando de Cruciatti şi N. Masir Personalul artistic: g. Storin, I Polizu, Emil Botta, Al. Giugaru, A Marius, Cezar Bovinţescu, I. Ulmer Al. Finii, N. Făgădaru, Stroe Ata­nasiu, Ionescu Gion, Al. Ciprian,­­ Ianculescu, Emil Iencec, H. Boroş, Focşeneanu, G. Gamă, Agepsir Macri, Eftimiu, Marietta Anca, Ma­ria Voluntaru, Sylvia Fulda, Victo­ria Mierlescu, Irina Răchiţeanu, E­­milia Cozakievici, Lya Şahighian, Maria Burbea, Didi Theodorescu, Ana Barcan şi Raluca Zamfirescu. TEATRUL COMOEDIA Directori de scenă respo­nsabili: 1. Şahighian şi Sică Alexandrescu. Personaj artistic: n. Bălţăţeanu, Al. Critico, I. Finteşteanu, Mihai Popescu, Iîiky Atanasiu, Al. Ghi­­bericon, N. Brancomir, M. Gingu­­lescu, Marcel Anghelescu, Jenică Constantinescu, Al. Alexandrescu, N. Pereanu, Al. Demetriad, I. Ho­­raţiu, P. Dragoman, P. Pătraşcu, Panait Stoian, Armand Gurian, I. Focşa, Sonia Cluceru, Elvira Godea­­nu, Fifi Mihailovici, Eliza Petră­­chescu, Kitty Gheorghiu-Muşatescu, Victoria Corciov, Anca Şahighian, Carmen Stănescu, Doina Tuţescu, Carmen Tăutu şi Margareta Dumi­­trescu. TEATRUL STUDIO Directori de scenă responsabili: M. Ghelerter şi George Dem. Lo­­ghin. Personal artistic: G. Calboreanu, V. Valentineanu, C. Antoniu, Titus Lapteş, Vasile Lăzărescu, N. Dimi­­triu, Chirii Economu, N. Motoc, Iu­lian Necşulescu, Al. Clonaru, V. A­­migdalis, G. Dănciulescu, I. Henter, Mircea Constantinescu, Ion Omescu, Virgil Popovici, Eugen Stoiceanu, Aura Buzescu, Nataşa Alexandra, Tantzi Cocea, Maria Botta, Nelly Dordea, Aglae Metaxa, Margueritte Romaine, Irina Nădejde, Marcela Demetriad, Eugenia Voinescu, Tantzi Economu, Elena Negreanu, Elena Sereda, Iarodara Nigrim, Maia I­­­­saia și Margareta Papagoga. TEATRUL MODERN Dhect°r de scenă responsabil: Sică Alexandrescu, personaj artistic: G. Timică, Au­rel Munteanu, Ionel Ţăranu, Radu Beligan, C. Morţun, I. Anastasiad, (continuare în pag. 5-a) Citiţi in pag. 5-a MAI APROAPE DE TEMELE CONTEMPORANEITĂŢII In pag. 4-a O PIESA DE TEATRU „RAPSODIA ŢIGANILOR DE MIRCEA ŞTEFANESCU In pag. 5-a • INTERVIEW CU D. CAMIL PETRESCU. O TEATRUL ROMANESC SI OAMENII LUI IN 1848. DE ION MARIN SADOVEANU In pag. 6-a DUPĂ 3 ANI DE ARTA MUNCITOREASCA In pag. 10-a • AUTORUL PIESEI „RĂDĂCINI ADÂNCI" ARNAUD D'AUSSEAU DESPRE CHAPLIN ÎMPOTRIVA IMPERIALISMULUI In pag 12-1i MASCA RADE 1 9 O PAGINA DE HUMOR ' 7SATRÂL CU OBIECTIVUL 3*2 ŞANTIERUL NATIONAL „ANA PAUKER« ocumentarul, pen­tru multe tari chiar când e foar­te îngrijit sau lu­crat pe scară ma­re, e doar un mij­­loc de a verifica în ce măsură face ţara respe-ivă propagandă. Ceea ce a început să se realizeze însă la noi sub auspiciile ONC.-ului subliniază caracterul de consemnatoa­­re a realităţilor pe care-l are ci­nematografia. Obiectivul urmăreşte îndeaproape­­ nu retorica, ci desfăşurarea mun­cii de pe şantierele naţionale aşa cum se petrece ea, fără nici un „aranja­ment artistic“, fără nici un truc pro­­fesional. In cadrul acestui program de rea­lizări, care va cuprinde şi tablouri ale muncii duse pe Valea Jiului, la APACA şi în zona petroliferă, cel mai■ variat documentar este filmat în momentul de faţă în lunca prutu­lui Inferior Regia şi scenarul acestui film a fost încredinţată d-lui Luiu Constănn­tinescu. D-sa a studiat amănunţit întreaga lucrare şi e documentat asupra tutu­ror aspectelor lucrului de pe şantier. Punând in lumină atât toate ele­(Continuare în ?­­) Trei scene din timpul ii. De sus în jos : Sosirea unei echipe de brigadieri din UTM, la sectorul Pos­teşti .D. Puiu Constantinescu realiza­torul filmului îin funcţie, cu aparatul: D. V. Gociu offeratorul filmului. peRsoNALUL Artistic a fost împărţit in 4 Ansambluri. REPETITIILE VOR CONTINUA IN TOT TIMPUL VERII. REPERTORIUL STAGIUNII VIITOARE. NUMEROASE TURNEE IN PROVINCIE „ O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale într’o distribuție excepțională tom I "­ ~ - Angaja întâmpinare Oamenii artei, laolaltă cu toţi oamenii muncii din ţara noastră, întâmpină cu în­sufleţire ziua de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. La săr­bătorirea acestei zile de trecere în revistă a forţelor muncitoreşti, de luptă şi de în­credere a lor în izbânda asupra forţelor întunericului, ale exploatării şi ale războiu­lui, oamenii artei sunt prezenţi nu numai cu sufletul dar cu înseşi faptele lor, cu în­seşi dovezile lor de participare activă şi neprecupeţită la frământările, durerile, bucuriile, năzuinţele şi drumul clasei muncitoare. Ei au recunos­cut de mult, în cauza clasei muncitoare propria lor cauză, că rolul istoric pe care clasa muncitoare îl are de îndeplinit pentru binele şi pentru progresul omenirii este un rol de la promovarea căruia ei nu trebuie să fie străini. Odată cu întreaga numcitorime din ţară, artiştii îşi amintesc azi de trecutul greu de luptă, de prigoana, de temniţele şi jertfele la care au fost siliţi muncitorii, în­­vremea cârmuirilor sălbatice capitalisto-moşiereşti. Ei îşi amintesc şi de faptul că în ciuda tu­turor grelelor condiţiuni în care erau ţinuţi muncitorii, ziua de 1 Mai n’a trecut niciodată nesărbătorită, n’a trecut niciodată fără a prilejui o şi mai dârză încleştare în lupta cu exploatarea. Ei îşi amintesc de clipa ruperii cătuşelor, de clipa în care muncitorimea a frânt asuprirea şi pentru ea şi pentru întreg poporul, dornic de libertate, de viaţă senină şi prosperă. Şi azi, ei sărbătoresc la­olaltă cu muncitorimea, cu forţele democratice din ţară — primul 1 Mai în Republica Populară Română, primul 1 Mai în care ur­mele vechilor cârmuiri exploatatoare s’au şters, când poporul îşi simte soarta în propriile lui mâini, şi se vede din propria lui osâr­die crescând înspre lumină, înspre putere, înspre belşug, zidindu-şi pe temelii trainice, ţara care-i aparţine şi în care este stăpân. Oamenii artei simt tresăltând şi în ei, aşa cum tresaltă în toată clasa muncitorească, mândria în faţa marilor izbânzi câşti­gate în lupta cu reprezentanţii, agenţii şi vătafii interni şi externi ai exploatării, ai imperialismului războinic şi ai reacţiunii retro­­gade, simt şi adresează, odată cu întreaga clasă muncitoare, sem­nul dragostei şi recunoştinţei, partidului care a condus muncitori­mea şi întreg poporul la victoriile de azi, care-l îndrumă şi-l poar­tă spre noi victorii. Oamenii artei sunt pătrunşi, în această zi, de acelaş elan con­structiv care animă marile masse de muncitori ce se întrec în uzine pentru mărirea şi îmbunătăţirea producţiei, ce se întrec pe şantierele naţionale, în munci voluntare, pentru grăbirea proce­sului de reconstrucţie, de întărire şi îmbelşugare a ţării şi a po­porului. Ei văd cum, după îndrumarea partidului clasei muncitoare şi cum la măsurile guvernului tinerii noastre Republici Populare, RAMPA (Continuare în pag. 5-a) ent *­n Duminică 2 Mai 1946 ­Cont­­CEC Nr. 26371 Anul 57 (seria 4-a) Taxa poștală plătită conf. aprob. Dir. Gen. P. T. T. Nr. 221.618/946. Birourile: BUCUREȘTI Str. Otetelesanu Nr. 3 TELEFOANE : Red. responsabil 3.74.35 Secret. de red. 6.34.78 Revistă săptămânali de teatru, muzici, plastică și cinema T­răiască 1 Mai, ziua Solidaritat!! Internationale a celor ce muncesc 1 MAI de M. H. MAXY u keate owtou­&i

Next