Rampa, mai 1948 (Anul 37, nr. 128-132)
1948-05-02 / nr. 128
N ANCHETA NOASTRA DESPRE: .CI CREDEŢI DESPER PROCESUL DE CREARE IN ARTA SI CARE SUNT DATELE DVS. PERSONALE IN ACEST PROCES?" RĂSPUNSURILE DIFERIŢILOR ARTIŞTI, ACTORI, COMPOZITORI, PICTORI, SCULPTORI, REGIZORI Şl CRITICI roblema procesului de creaţie adică a complexului de stări care nasc opera de artă pe anumite determinante în anumite condiţii exterioare, e o problemă tot atât de veche cât şi arta. Rând pe rând dealungul secolelor artiştii au fost împărţiţi în păreri; unii susţineau primatul inspiraţiei, al „harului al intuiţiei, adică al elementelor extraterestre, inefabile, în timp ce alţii acordau întâetatea raţiunii, actului conştient făcut în mod deliberat. Timpurile mai apropiate de noi au adus unele clarificări în sensul că au depşit antinomia strictă a termenilor, arătând în ce măsură procesul de creaţie consideră inspiraţia ca o simplă fază mai mult sau mai puţin importantă, complectată apoi de actul raţional al compunerii şi execuţiei materiale. Estetica secolului XIX a analizat procesul de creaţie în datele lui constitutive, rămânând totuşi încă în planul ori de VALENTIN SILVESTRU hologic; gândirea modernă a ultimelor două decenii a relevat însăşi implicaţiile sociale considerând individul-artist creator în cadrul său de viaţă, examinând condiţiile care nasc opera de artă cu o anume structură, legând deci creaţia atât în peroada ei subiectivă cât şi în aceia de fenomen obiectiv, de determinările ei exterioare omului-artist. a făcut deci un mare pas înainte, trecându-se de la examenul psihologic mai restrâns la relaţionarea complexelor intime cu faptele de viaţă so cială. Astfel se lămureşte nu numai actul creaţiei ci şi succesiunea unor epoci artistice, punându-se premisele unei noi istorii a artei şi literaturei. Mulţi dintre aceia care au răspuns la ancheta noastră au găsit aceste date noi în propria lor frământare, unii au rămas însă la un aspect mai de suprafaţă probabil din cauza meditaţiei mai rapide şi deci mai puţin adâncite. In orice caz pentru caracterizarea noii mentalităţi artistice care domneşte la noi, răspunsurile sunt în marea lor majoritate semnificative şi configurează într-o foarte mare măsură momentul românesc actual in artă. Punând accentul pe evoluţia artei în cadrul desvoltări societăţii umane, d. MIHAI NOVICOV membru în Comitetul Executiv al U. S. A. S. Z. şi critic literar - ce s-a dat următorul răspuns : (Continuare în pagina 7-a) rimăvara nu s’a avut niciodată bine cu teatrul, sau mai bine spus cu munca din teatre. De îndată ce prindea să înflorească liliacul in Cişmigiu, teatrele bucureştene începeau să tânjească. Mai întâi se goleau sălile de repetiţie. Ultimele premiere treceau repede, aproape nebăgate în seamă, actorii începeau să-şi facă iluzii planuri pentru vari, iar directorii conturile de profit şi pierdere. Cu alte cuvinte teatrul ajunsese un fel de preocupare de sezon, eşalonată pe câteva luni de toamnă şi de iarnă, dincolo de care totul nu mai era decât improvizaţie şi goană după cât mai mai încasări, cu cât mai mici eforturi. Rupând şi cu această ,,tradiţie" găunoasă, după cum a mai rupt şi cu alte „tradiţii“, dăunătoare teatrului românesc, d. Zaharia Stancu, directorul general al Teatrului Naţional din Bucureşti a luat recent o serie de hotărâri de natură să transforme cele patru scene oficiale din Capitală, în şantiere artistice pe care munca să nu înceteze nici măcar o singură zi, în tot cursul anului. DOUA PREMIERE ŞI DOUA TURNEE După ce au fost reprezentate, în cursul acestei săptămâni piesele „Paharul cu apă“ de Scribe şi „Fundatura“ de Sidney Kingsley, teatrul Naţional mai pregăteşte încă două premiere, care vor vedea lumina rampei în cursul lunei Mai. Astfel la Studio se va prezenta „Copita de argint“ de P. Bojov şi Evghenie permeac, piesă pentru copii cu muzică şi balet, care va prilejui debitul unui tânăr director de scenă, crescut la şcoala Teatrului Naţional d. N. DinescuIinirea. A doua premieră va fi la Teatrul Comoedia, pe aegrul scenă se va reprezenta pentru închiderea stagiunii, „Romeo şi Julietta“ de W. Shakespeare, în direcţia de scenă a Maria Botta, Sad lui Gheberter. Piesa se repetă încă din ianuarie, având în rolurile principale pe d-na Iah Manu şi d. Mihai Popescu. Decorurile şi constumele acestei piese sunt executate după schiţele d-nei Elena Pătrăşcanu şi ale d-lui Brătăşanu. Paralel cu pregătirea acestor piese se lucrează intens pentru organizarea celor două mari turnee ale Teatrului Naţional, careI vor porni din Bucureşti în cursul acestei veri. Vor fi două turnee de mari proporţii, de natură să înfăţişeze maniera în care înţelege Teatrul Naţional să prezinte D. spectacole în provincie. Primul turneu va p°rni la ÎS Mal crt. cu piesa „Tânăra Gardă“ de A. Fadeev. Turneul va dura 40 de zile. Al doilea turneu va porni în primele die ale lunei iunie, cu un ansamblu numeros care va reprezenta donă pie_ ZAHARIA STANCU se. „M’am născut ieri“ de Garson Kanin şi „Inspectorul de poliţie“ de J. B. Priestley. Pregătirea stagiunii viitoare a început încă din ianuarie, stabilindu- sa detailat atât planul de activitate al ansamblului cât şi repertoriul. Astfel pentru a stimula atât pe actori cât şi pe directorii de scenă s-au alcătuit patru ansambluri artistice distincte, afectate fiecăreia dintre scenele existente. De asemenea, la fiecare teatru, s’a dat răspunderea pregătirii spectacolelor unui grup de regizori care vor organiza întreceri între ansambluri, în scopul de a o C. PANAIŢESCUiferi publicului spectacole cât mi bune. Iată noua repartiţie a personalului artistic al Teatrului Naţional cele patru scene din Capitală. TEATRUL SF. SAVA Directori de scenă responsabili Fernando de Cruciatti şi N. Masir Personalul artistic: g. Storin, I Polizu, Emil Botta, Al. Giugaru, A Marius, Cezar Bovinţescu, I. Ulmer Al. Finii, N. Făgădaru, Stroe Atanasiu, Ionescu Gion, Al. Ciprian, Ianculescu, Emil Iencec, H. Boroş, Focşeneanu, G. Gamă, Agepsir Macri, Eftimiu, Marietta Anca, Maria Voluntaru, Sylvia Fulda, Victoria Mierlescu, Irina Răchiţeanu, Emilia Cozakievici, Lya Şahighian, Maria Burbea, Didi Theodorescu, Ana Barcan şi Raluca Zamfirescu. TEATRUL COMOEDIA Directori de scenă responsabili: 1. Şahighian şi Sică Alexandrescu. Personaj artistic: n. Bălţăţeanu, Al. Critico, I. Finteşteanu, Mihai Popescu, Iîiky Atanasiu, Al. Ghibericon, N. Brancomir, M. Gingulescu, Marcel Anghelescu, Jenică Constantinescu, Al. Alexandrescu, N. Pereanu, Al. Demetriad, I. Horaţiu, P. Dragoman, P. Pătraşcu, Panait Stoian, Armand Gurian, I. Focşa, Sonia Cluceru, Elvira Godeanu, Fifi Mihailovici, Eliza Petrăchescu, Kitty Gheorghiu-Muşatescu, Victoria Corciov, Anca Şahighian, Carmen Stănescu, Doina Tuţescu, Carmen Tăutu şi Margareta Dumitrescu. TEATRUL STUDIO Directori de scenă responsabili: M. Ghelerter şi George Dem. Loghin. Personal artistic: G. Calboreanu, V. Valentineanu, C. Antoniu, Titus Lapteş, Vasile Lăzărescu, N. Dimitriu, Chirii Economu, N. Motoc, Iulian Necşulescu, Al. Clonaru, V. Amigdalis, G. Dănciulescu, I. Henter, Mircea Constantinescu, Ion Omescu, Virgil Popovici, Eugen Stoiceanu, Aura Buzescu, Nataşa Alexandra, Tantzi Cocea, Maria Botta, Nelly Dordea, Aglae Metaxa, Margueritte Romaine, Irina Nădejde, Marcela Demetriad, Eugenia Voinescu, Tantzi Economu, Elena Negreanu, Elena Sereda, Iarodara Nigrim, Maia Isaia și Margareta Papagoga. TEATRUL MODERN Dhect°r de scenă responsabil: Sică Alexandrescu, personaj artistic: G. Timică, Aurel Munteanu, Ionel Ţăranu, Radu Beligan, C. Morţun, I. Anastasiad, (continuare în pag. 5-a) Citiţi in pag. 5-a MAI APROAPE DE TEMELE CONTEMPORANEITĂŢII In pag. 4-a O PIESA DE TEATRU „RAPSODIA ŢIGANILOR DE MIRCEA ŞTEFANESCU In pag. 5-a • INTERVIEW CU D. CAMIL PETRESCU. O TEATRUL ROMANESC SI OAMENII LUI IN 1848. DE ION MARIN SADOVEANU In pag. 6-a DUPĂ 3 ANI DE ARTA MUNCITOREASCA In pag. 10-a • AUTORUL PIESEI „RĂDĂCINI ADÂNCI" ARNAUD D'AUSSEAU DESPRE CHAPLIN ÎMPOTRIVA IMPERIALISMULUI In pag 12-1i MASCA RADE 1 9 O PAGINA DE HUMOR ' 7SATRÂL CU OBIECTIVUL 3*2 ŞANTIERUL NATIONAL „ANA PAUKER« ocumentarul, pentru multe tari chiar când e foarte îngrijit sau lucrat pe scară mare, e doar un mijloc de a verifica în ce măsură face ţara respe-ivă propagandă. Ceea ce a început să se realizeze însă la noi sub auspiciile ONC.-ului subliniază caracterul de consemnatoare a realităţilor pe care-l are cinematografia. Obiectivul urmăreşte îndeaproape nu retorica, ci desfăşurarea muncii de pe şantierele naţionale aşa cum se petrece ea, fără nici un „aranjament artistic“, fără nici un truc profesional. In cadrul acestui program de realizări, care va cuprinde şi tablouri ale muncii duse pe Valea Jiului, la APACA şi în zona petroliferă, cel mai■ variat documentar este filmat în momentul de faţă în lunca prutului Inferior Regia şi scenarul acestui film a fost încredinţată d-lui Luiu Constănntinescu. D-sa a studiat amănunţit întreaga lucrare şi e documentat asupra tuturor aspectelor lucrului de pe şantier. Punând in lumină atât toate ele(Continuare în ?) Trei scene din timpul ii. De sus în jos : Sosirea unei echipe de brigadieri din UTM, la sectorul Posteşti .D. Puiu Constantinescu realizatorul filmului îin funcţie, cu aparatul: D. V. Gociu offeratorul filmului. peRsoNALUL Artistic a fost împărţit in 4 Ansambluri. REPETITIILE VOR CONTINUA IN TOT TIMPUL VERII. REPERTORIUL STAGIUNII VIITOARE. NUMEROASE TURNEE IN PROVINCIE „ O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale într’o distribuție excepțională tom I " ~ - Angaja întâmpinare Oamenii artei, laolaltă cu toţi oamenii muncii din ţara noastră, întâmpină cu însufleţire ziua de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. La sărbătorirea acestei zile de trecere în revistă a forţelor muncitoreşti, de luptă şi de încredere a lor în izbânda asupra forţelor întunericului, ale exploatării şi ale războiului, oamenii artei sunt prezenţi nu numai cu sufletul dar cu înseşi faptele lor, cu înseşi dovezile lor de participare activă şi neprecupeţită la frământările, durerile, bucuriile, năzuinţele şi drumul clasei muncitoare. Ei au recunoscut de mult, în cauza clasei muncitoare propria lor cauză, că rolul istoric pe care clasa muncitoare îl are de îndeplinit pentru binele şi pentru progresul omenirii este un rol de la promovarea căruia ei nu trebuie să fie străini. Odată cu întreaga numcitorime din ţară, artiştii îşi amintesc azi de trecutul greu de luptă, de prigoana, de temniţele şi jertfele la care au fost siliţi muncitorii, învremea cârmuirilor sălbatice capitalisto-moşiereşti. Ei îşi amintesc şi de faptul că în ciuda tuturor grelelor condiţiuni în care erau ţinuţi muncitorii, ziua de 1 Mai n’a trecut niciodată nesărbătorită, n’a trecut niciodată fără a prilejui o şi mai dârză încleştare în lupta cu exploatarea. Ei îşi amintesc de clipa ruperii cătuşelor, de clipa în care muncitorimea a frânt asuprirea şi pentru ea şi pentru întreg poporul, dornic de libertate, de viaţă senină şi prosperă. Şi azi, ei sărbătoresc laolaltă cu muncitorimea, cu forţele democratice din ţară — primul 1 Mai în Republica Populară Română, primul 1 Mai în care urmele vechilor cârmuiri exploatatoare s’au şters, când poporul îşi simte soarta în propriile lui mâini, şi se vede din propria lui osârdie crescând înspre lumină, înspre putere, înspre belşug, zidindu-şi pe temelii trainice, ţara care-i aparţine şi în care este stăpân. Oamenii artei simt tresăltând şi în ei, aşa cum tresaltă în toată clasa muncitorească, mândria în faţa marilor izbânzi câştigate în lupta cu reprezentanţii, agenţii şi vătafii interni şi externi ai exploatării, ai imperialismului războinic şi ai reacţiunii retrogade, simt şi adresează, odată cu întreaga clasă muncitoare, semnul dragostei şi recunoştinţei, partidului care a condus muncitorimea şi întreg poporul la victoriile de azi, care-l îndrumă şi-l poartă spre noi victorii. Oamenii artei sunt pătrunşi, în această zi, de acelaş elan constructiv care animă marile masse de muncitori ce se întrec în uzine pentru mărirea şi îmbunătăţirea producţiei, ce se întrec pe şantierele naţionale, în munci voluntare, pentru grăbirea procesului de reconstrucţie, de întărire şi îmbelşugare a ţării şi a poporului. Ei văd cum, după îndrumarea partidului clasei muncitoare şi cum la măsurile guvernului tinerii noastre Republici Populare, RAMPA (Continuare în pag. 5-a) ent *n Duminică 2 Mai 1946 ContCEC Nr. 26371 Anul 57 (seria 4-a) Taxa poștală plătită conf. aprob. Dir. Gen. P. T. T. Nr. 221.618/946. Birourile: BUCUREȘTI Str. Otetelesanu Nr. 3 TELEFOANE : Red. responsabil 3.74.35 Secret. de red. 6.34.78 Revistă săptămânali de teatru, muzici, plastică și cinema Trăiască 1 Mai, ziua Solidaritat!! Internationale a celor ce muncesc 1 MAI de M. H. MAXY u keate owtou&i