Rampa, iunie 1948 (Anul 37, nr. 133-136)
1948-06-06 / nr. 133
Pag. 4,6.Rampa JC LISTA ACTORILOR Rezultatul celui de - al doilea examen de revizuire al Sindicatului Artiştilor din Bucureşti CA R E S A în Siihpotul Artiştilor şi al tuturor nalvaiajilor dun Interprinderile de spectacole, aduc© ia cunoştinţa membrilor săi următoarele: Comisia de revizuire a caUfi-cări profesionale instituită în conformitate' cu dispozi|iunile legii Nr. 26.Î/ I87 a Ministerului Artelor, în urma examenelor ținute la 19—22 Aprilie 1918, în sala Teatrului „Alhambra’, declară valabili în câmpul maureii, pe următorii membri: DRAMA ȘI COMEDIE Dumitrescu Silvia, Godeanu Tivilă, Sifion Constantin, Giuganu Alecxandru, Eterla Forry, Frimu Ifia, Cross Sabin Marian, Glăjaru Rauza, Nove Petre, Stănculescu Mia, Zarafirescu Raluca, Moşneanu Ismailova ’ Ira, Mau,Ialom, Moruzani Constantin, Vlasm Paraschiva Vivi, S1afian Dumitru, Brezeanu Conetoiitinţ, Todorescu Mari, Assan Petre, Kii-.iwho N. Nicolae, Scărlătescu Pionii, »Pereanu Nicolae, Pătraşcu Petre, Baitaly Maria, Colda Ana, Toader Aurel, Bela Ion, Copăceanu Iolanda, Brebu Suwon, Motoc Nicolae1, Niculescu Cristian, Almajani Adin, Has«» C. Alexandru, Caffetty Ana, elev ansamblu, Blum Angliei piorescu, revistă, Hanga Radu, Stoica» Agvipi- Ma, elevă, Mihatcea Alexandrina, Cut'my Allied, elev ansamblu, Pauliai» Olga, elev antamblu, Mii.de.eu Olg.» Teodor Pantelimon, l'eo.lor ftmu, Hibai Alexandru Mihailescu, (Jibobug Georgeta, Negreanu Corado, elv ansamblu, Constantinescu George eiev ansamblu, Margareta Papagoga, Melescu Alexandru, elev ansamblu, (Bâi’bu Gheorghe, Marcovici George, (Qoanga Eugenia, Negrea Ionel, Rotenberg Ionas, elev ansamblu, Sa- Budarescu Ludea, Georgescu Adrian M, Gurdichian Armand Gunan, Tbăaescu Luci», Durutri Alfred Mircea, Arunouteaim Marcela, Ploieeu Angi Zara, elev ansamblu, Plen Leajau Pilofteia, Ciulei Liviu, Stănfieeu Mana Puica, Captarenco Angela, elevă ansamblu, Stângacul Vahy Gica, elevă ansamblu, Milaiu Angela, Branmue Constanţa, Mazarini Nicola», Pătraşcu Neofita, Tabacu Silvia, Arsenie Tadeu, Teodorescu Gabriela, Duda Constantin, Aurelia Mitru, Fră- Bmeanu Elena, Emnovici Senilia, Klepper Mihai, Bălan Harro, Seci- Jeann Angliel, Rădulescu Aurelia, ifaitejeanu Constantin, Amina Eminovna, Dumitrescu Margareta, Zamfirescu Constantin, elev ansamblu, Deculescu Marietta, Apostol An- Brotei, Bratu Anghel, Tunsorii Aulei, elev ansamblu, Fifit Milutilovici L'initestsimi, Guigulescu Marcel, Demetru Georgescu, Stoian Panait, IleldombuehVictoria iloldun, ger ban Comana, BuciumeanuVirginiia, George,seu Virginia, Nadoleolu Vladimír, Lili Marian Marian, Dunopol Adriana, Beza Polixenia, berila Boldur, absolventă, Severinean,u ’Mana, Dorobanţ» banda. Victoria Dinu, Opregou Mariana, Paitisch Teo- Carabin- George, Han, Mai ia, Chirii Bloca, Abibnla Perat, Paraschiv«lcu Ploua», Sava N. Paul, Matilda Ionescu, Băla»,eseu Nicolae, Stamu Nolly, Mu»teanu îanţi Beaes- Wu, Eremia Domnica, elevă ansamblu, Vasiu Pompilia, Georgescu Ai** (ilroiana, Vafiades Constanli», elev aiţ«amblu, Niculescu Simona, Abramovici Reginna, Uorea Constantin, Mircea Constantinescu, Ionescu Horaţiu, Stânescu Carmen, Teodorescu Emil, Ortofan Piorea Piorescu, Piorescu Elena Piorea, Tanţi Săndulescu Paruitescu, Tomescu Eugenia, Sidoreanu Doina, Tanţi Economu, Fornescu Eugenia, Gheluc Ionica, elevă ansamblu, Piorescu Ioana, Câmpeanu Gheorghe, dom Dumitrescu Pârâu, Verbiţeiu Viorica, Omescu C- Ion, Herford Alexandru, Dumitrescu Bănceanu, Negrescu, Constanţa, elevă ansamblu, Atanasiade Eufrosin» Anda, Sabirgian Anca, Iluluboj Vasile, Codiesju Elena, Manoliu Tamara, elevă auhsamblu, Botez Rodica, elevă ansamblu, Aurel Rogalschi, Ligi Ion, elev ansamblu, Migil Avram Nicolau, Nigrea Henriette, Lucian Vasile, elev ansamblu, Petrescu Beatrice, Ioan Gl. Ștefan, Mănescu Ioana, Moraru Dumitru, Săndulescu Valeria, MugatPBCu Cezara, Vasilescu Eleonora, Pastor Sevila, membră, Bonic Dina, Beltzer Jeni, Engler Clara, Sădit gurschi Bemamin, Morison Max, J’opliker Benno, Seller Mons, Fischler Samuil, Goldmer Avram, Alperin hímen, probist, Casvani I. Isac, membru, liirrovici Elias, probist, Schwartz Iulian, probist, Rigel Mann, membru, GIohman Salomeea, membră, Riber Willy, probist, Kronenfedd Imiid), probistă, Leibis Amita, Ghemaru .Mai eu, uiembr.n. Gli'.in.m Malvina, membru, Wolfensohm Schmil, membru,Wolfensohr» Manea, membru, Sigfor Morse, membru primar» Solomoni, membru, Fridman Frida, membră, Behrmlovici Schmil, membru, Ghetier Lazăr, membru, lulius Mișu, membru, Bercovici Inon, membru, Schechter Berta, probistă, Leger Branca, probistă, Gurman, Sonia, membra, Sadigurschy Jetty, membră, Scherman Maron, ad-tiv, Lazăr lancu, probist, Marcu, ad-tiv, Lazár lancu, probiert, Kdiapira Izo, membra, Meidenberg Liuba, membra, Nelly Săculeț, membră, Heller Racheta, membră, Itivoliei Erna, membră, Teni,erlusta, membră, Marcus Ana, membră, Ernovschi Lilly, probistă, Teller Carol, membru, Bărnu Moise, probist, David Leibovici, memjtru, Margalies Iosif, membru, Blecherovici Avram, membru, Ruvinschi Rafael, membru, Havrs Isao, membru, Gutesman Gusta, probistă, Ivan Tamara, membră, Wechsler Carola, elevă ansamblu, Kota Mana, membră, COR, LIRICI, C0NCERT1STI REVISTA Buga Eufrosina, membră, Atanasiu Paul, Antoniu Constantin, Boelu Ion, Bărbulescu Mihai], Doica Boris, Bricov Victor, Coropciuc Mihai, Cucoş’ Mihai, Crişu Matei, Dr . Iescu Vasile, Dragomirescu A, Dumutrofceu Spiridon, Gologan Iancu elev ansamblu, Găpişanu Mihai, Humezescu Dinu, Ionescu Relu, Ilie Ion, Lupu Ilie, Matei Dumitru, Mihăilascu Nicolae, Nicutescu Cmorono, Naim Dumitru, Osiescu Ion, Paveliu Vaierul, Paveliu Alexandru, Popescu Bujor, Pătrașcu Tibeau, Popescu Traian, Ruse Ovidiu, Rozaru Ion, Sârbu Gheorghe, Popescu Gh. Pioni, Teohari Mircea, Tănăsescu Ion, Vâlcu Cezar, Rădulescu Ion, Fruntiu Victor, Ionescu Mihail, Popescu M. Teodor, Cientea Constantn, Popa Valeriu, Trandafirescu I., Dumbravă Conetasim, Popescu Nicolae, Anghel Tecu, Nmplescu Alexandru, Colonia ti Frantz, A rtnîstantiniescu lache, Chiriță Mihai, Popescu T- Gheorghe, Sm» Sadao, Tigler Marc, Toma Constantin, Minculescu Gheorghe, Stegărescu Boris, Brigindău Petrei Tisescu Constantin, Rădogcu Angela, Sârbu Silvia, Sachelano Laura, Madam Claudia, Suţeanu Dora, Adam Mioara, Capri Afrodita, Sava Mana, Maraachidis Ecatericr, Neauitu Lucia, Stănculescu Salena, Dumitrescu Jenica, Mannescu Ion, Ilie Traiara, Măzărinteanu Mihail, Bocan Ovidiu, Rusu Gheorghe, Gina Victor, Ionescu Nicolae, Costache Marin, Lupescu Mihai, Savin Aurel, Dumitrescu Ioan, Răcuţiu Virgil, Moldoveicu Ilie, Torja Tiberi, Ionescu Cezar, Stoenecu Gh., Atanasiu Irina, Aron Ioana, Atanasiu Gheorghe, Anastasu Teodor, Albu Mari, Alexandrescu Mona, Balul»»» Maneta, Bârsan Constantin, Rădulescu Cornelia, Bani Viorel, Rădulescu Gheorghe, Bumbaru Ilita, Bulgaru Ilie, Besedeschi Vladi», Bran Silvia, Bonom Eugenia, Batarda Elena, Boga Margareta, Botz Vasilica, Bolea Virginia, Carabiber Teodor, Constnntineschu Aurel, (Crăsnaru Aneta, Constantin A vaji Tereza, Crăsnaru Ton, Cârtiş Teodor, Ciobănescu Mihail, Cojocaru Aurel, Chiuţ Teodor, Carabiber Ileana, Cârlan Elvira, Cosmi Ana, Dudău Giga, Diacu Augusta, Dumitrul Paul, Dobreţcu Margareta, Diacone-scu Vasile, Dascălu EvghelTine, Dimu Clementina, Dumitrescu Dalila, Tănătom Maia, Drăgăniscu Zom, Dobrescu Victoria, Dumitrescu Nicolae, Gogorescu Constantin, Giuşcă Constantin, Huhurescu Contstantin, Kaius Florina,Hîrtea Niţă, Iliescu Georgeta, Ionescu Constantin, Ioiriţa Dumitru, Ionescu Matei, IonescuMana, Ionescu George, Iliescu George,Ranu Sofia, Jianu Zoe Maria, Cavasi liviu, Lăzărescu Ştefan, Roland Tadana, Lucreţeania Raul, Leu Virginia, Lo Canu Ion, Luca Nicolae, Lazăr Mircea, Mărculescu Iolanda, Moldoveanu Elisabeta, Mărgăritescu Ioana, Mihăilescu Ninota, Mihalcea Constantin, Mihăilescu Elisabeta, Moisescu Elisabeta, Moisescu Mihai, Moldoveanu Gabriela, Mulgeanui Valeria, Nicolau Ioana, Niculcea Elisabeta, Nedelcu Pompeia, Niculescu Ștefanii, Nicolau Laumin, Nemens Mircea, Niţescu _ Valeria, Nicolau Puiu, Opian Natalia, Oltea Np,nu^ Pally Z®mudu, Petrescu Ștefan, Pădurileanfu Nicolae, Pântea Vasile, Popovici Ecaterina, Popovici Cristina, Popa Elena, Petrescu Emilia, Popescu Mana, Petrovici Constantini, Perjesen Victoria, Popescu Constantin1, Popa Octavian, Palachiani Gheorghe, Petrescu Gheorghe, Popescu Cezar, Pâslaru Mani, Rădulescu Ana, Răduț Inam Savu, Scurtu Dumitru, Săvetcu Eufrosina, Stratiga Marini, Steiner Elena Basarab, Smărănelescu Petre, Stancu Dumitru, Siscimianiani Algaims, Steno Turcu, Serafim Mana, Sichitiu Constantin, Sârbu Georgeta, Stavri Ştefania, Sava Ştefan, Tăslăueanu Vanda, Taşcă Ştefan, Teofăr,eseu Eugen, Taliami Eleonora, Vanica loan, Vasilacli Teodor, Vătafu Elena, Velicu Paula, Zamfir Eprad, Cici Vasil«*)«, Luisa Vasiliu, Frankenifeld Margareta,Frankeffeld Vera, Telulascu Demetia, Davidenco Victoria, p. a. A. R. A.,, focintd Ans, probist, ZUbersteyn Natalia, probistă, Sassu Aurelii Tănase, membru, Tănase Aurică, probist, Costoli Constantin, membru, Klein Ion Ionescu Flucraș membru, Rantzky Vladimir membru, Pavelchievici Araul, membru, Mateescu Olga, Margareta, membră, Mateescu Wally, membră, Runiturescu Atanase, membru, Cristescu Hosen Klansch, membru, Pleşcov Vera, membră, Boboroadă Eleonora, probistă, Ilofosescu Teodor, membru, Stramuschi Paul, membru, Ieseu Coman, membru, Taflaa Margareta, membră, Popescu Sebastan1, membra, Ciugulea Florica, membră, Uurovschi Amelia, membră, Mihăilescu Cleo, Mihăilescu Constantin1, Milanovici Colaga Ecaterina, Nalburt Elena (Lili Dum.), Dorina Drăghici, Gold Friedenca, Salomeea Ecaterina, Loker Miţi, Goldstein Amelia, Heinek Mana, Ana, Atanasiu Constantiin, Gamberovici Remzie, Iudai Samuel, Mihai Petre, Florescu Elena, Nicu Apatitolescu, loanid loan, Duca Lucreţui, Chica Aurelia, Felicia Greller, Cojocaru Olimpia, Tomescu Ana, Măntuluță Vasilichia, Mandy I. Rosa, Niculescu Constantin, Aurelia Sava, Francosok* p* Lucia Iovn Glesmcon,po Smontichia, Faresova Galia, Arjoca Elena, Rosner Gusta, Mitea Constantin, Lázár Herling, Rădulescu Eufrosina, Elena, Lavaroni Eliza, Cristian Vasili, activ, Botez Bifide, Pavelchievici Domnița, Ionesco Ernamul, Bioloc l’acolo, n, activ, lancovici Ernest, probist, Godeanu Suzanfi, elevă, Lupu galvadormn, elevă, Voinescu Alexandru, Bojenesiu Alexandru, activ, l Bojenescu Valeria, probistă, Ciorăscu Pzitzner, activ, Herle Nicolae, Kosán Aurelia, activă, Dănescu Aurelia, Holinger Selma Maistrovici Inna, Boros Auma, activă, Alexandrescu Mana, Veto Hii, Irimescu Elena, (Iţa Puşchi), Sihor Fernanda, Sperling Reghina,activă, Fluman Colina, Luican Ion, Jivmuc Alexandru, Casculi Federico, Pascu Ionel, Weber Mana, Fedoneo, Pascu Ionel, Weber Márta, Tudoran Sofia Titinea, Perietmimi Ion, Telorescu Dinu, Duna Maria, Ionescu Ludea, Deculeacu I. Nicolae, piobist, Olari Ion, activ, Braun Bodea Eugenia, Hosentzweig Rosen, Pucerea Ion, Florea Râmniceanu, Novac Nicolae, activ, Negroiu Valeria, Perjaru Sava, Stoica Gheorghe, Teodorescu Elena Leiss, Macu Natalia, Eiriţescu Olia Solomoneanu, Duvan Tamara, Wechsler Carola, elevă, Mana Botta, Balkalscky Ștefan, chcrpoliist, Olaru Ion, activ, Braun Tony Tina, elevă ansamblu, Ismaileanu Şiman, Ştefănescu DANS Tăraru Niculae, Anexe Ion, Iordinescu Leonard, Guşa Gristu, Roşea Gheorghe, Ilie Constantini, Bivolaru Dumitru, Andoreanu Gheorghe, Camburu Dumitru, Blaziu Lorentz, Mihailovici Alexe, Gelu Matei, Dobrev Margareta. cu Alexandru, Popescu Judeţ, David Ion, Baem Gheorghe, Brviilă joi» Râdăşcanii Mureş, Burton Petlig ,Petreecu Arthur, Popa Constantin, Spira Pârvu, Tmiăitian Ulom Tănass I. Gheorghe, Preda Gheorhe, Fodor Mimi, Moiga Alexandra, Popa Lucia, Timilescu Geta, Dobrescu Eugenia, Enea Victoria, Hingheanu Veronica, Năstăsache Melaina, Petrescu Elena, Toşa Victoria, Boicu Olga, Bedean Vladimir, Popescu Gabriel, Sandu Ștefan, Munnteanu Geta, Pop Emilia, elevă ansamblu, Stani Elena, elevă ansamblu, Iordan Loreta, elevă ansamblu, Arginteanu A., Pârvulescu Lucia, Băjenara, Graţiei», Vera Stănescu, Mirea Elena,, elevă ansamblu, Paula Felmer, Paraschivescu Niculae, Mirea Dorinţa, membră activă, Teleagă Aurelia, membră activă, Nuţi Dona, membră activă, Costim Andone Sofia, membră activă, Goldenberg Izo, membrăactivă, Costache Castraa, membră activă, Sten ZeDovia, membră activă, Moseanu Any Grebel, membră activă, Iordănsscu Stanp. Stan, membră activă, Iordănescu Vintilă, membru activ, Benador Cora, elevă, Ross tivă, Horváth Octavian Eugen, membru activ, Benador (Cora, elevă, Ross Mary Ana, elevă, Malu Ionescu (Iosif Mana, Linsa) elevă ansamblu, Arghezi Mîţura (Donica Teodorescu) elevă ansamblu, Busch Ileana, elevă, Socralis Viorica, elevă, Rainier Suzans, revistă, Biriac Silvia, Ginpa Nicolle Coletta, Oliespacher Adela Ivonaio Munteanu, Ștefănescu Sultana, Alexandrescu Tzuan, Alexandrescu Amelia, elevă ansamblu, Smaranda Florian C., activ, Bamretscy Magda, probistă, Szikaschay Ana, probistă, Popescu Tatiana, activă, Jinga Gherghina, activă, Ionescu Elisabeta, activă, Kupper Sanda, elevă, Șerbescu Ana, Popescu, activă. CIRCA VARIETĂȚI Vasilef Gheorghe, membru, Donescu Bazîlvu, membru, Herciu Ilie, membru, Ghnemnescu Alexandra, membră, Grupberg Nicolae, membru, Teodorescu Tone, membru, Schein Bernard, membru, Fridman Emil, membru, Fridman Frosa, membră, Lenitzer Teodora, membră, Lentzer Carol, membru, Furtună Toni, membra, Lazăr Ion, membru, Const.'intinescu Ion, membru, Schwartz Sarah, membră, Namis Simon, membru Bar, Bare Luca Ion, membru Sind. Mixt Ploegu, Budescu Giga, membră, Greiler Francisc TTihany, membru, Ilie Dumitru, membru, Petrescu Ștefan, probist, Petrescu Charin, probist, Stoica Dobre, membru, Munteanu Gh.,Vaier Vinţi, membru, Solomon Isac, membru, Bălanu Nicolae, membru, Mihailemul Dumitra, membru, Limăşanu Constantin ,membru, Păun Gh., (Stănescu) membru, Niculae Alexandru, membru, Nemetz Vladimir, probist, Poepgcu Tony, membru, Berco-Vici Bernard, membru, Bercovici Avram, membru, Veleecu Feldman, probist, Cotifcache Domilin, probist, Trîmescu Clarica, probistă, Leibovic Iacob, membru, Leibovici Herman, membru, Sohd’tauar Willy, membru, Miron Nicolae, probist, Susa Valeria membră, Ganga Traianu probist, Rusu Elena membră, Tani Atanase membră, Mastacam Paul, probist, Hunță leopold membru, Stan Marini probist, Cristescu Marin membru, Irinica Ion membru, Gawazov Maria probistă, Petre Stelian membru, Fagot Vasilien protestă, Korosladany Gheorghe membru, Amărinței Dumitru membru, Rusu Aureliu membru, Rusu Olga membră, Gunteanu Geta membră, Denisof Irina elev ansamblu Sind. Mixt Craiova, Picio Anica membră, Vasile Dumitra, membru, Brandeg Viorica membră, Niculescu Constantin membru, Năzări Filip probist, Zamfirescu Ion membru, Calman Elza membru balet clasic, Alba Gheorghe membru, Bakanschy Ștefan probist, Olaru Ion membru. A II DREPTUL ROFESEZE ANSAMBLUL „FLĂCĂIIA“ IN IUGOSLAVIA Ansamblul muncitoresc „Flacăra“ din Banat, în turneul lui prin oraşele principale ale Iugoslaviei şi prin întreprinderi sau pe şantierele de construcţie, t izbutit să trezească interesul muncitorimii iugoslave, pentru poporul nostru. Era foarte necesară trimiterea unui ansamblu muncitoresc într'o ţară prietenă pentru a putea face legătura între popoarele noastre. Suntem, ţări cu democraţie populară, însufleţite de aceiaş ideal general de bunăstare a poporului dar şi de lupta care se duce în comun pentru pa... ce, împotriva uneltitorilor la un nou război. Era cu atât mai necesar cu cât nu suntem cunoscuţi în Iugoslavia. Şi călătoria „Flacărei“ a însemnat un mare pas înainte, necesar cunoaşterii, după cum venirea în ţară la noi a ansamblului Abraşevici, a eljutat la aceasta. In ce ne priveşte pe noi, cele 14 zile petrecute în Iugoslavia de-alungul şi dedatul, au făcut să înţe de AL. ŞAHIGHIAN legem mai bine diferenţele dintre ţările noastre. Sobrietatea, gravitatea iugoslavă, dacă îşi au rădăcina în conştiinţa fiecărui ins, că a ştiut să se elibereze singur din robie, gravitatea aceasta mai provine din convingerea că această luptă continuă pe plan economic pentru desăvârşirea drumului spre socialism, iar faptul că există acest conglomerat de popoare în Republica Federativă, care se manifestă liber pe linia lor național-culturală (la Scoplie se află acum un teatru, pentru prima oară în istoria Macedoniei — deasemenea o universitate) face ca folklorul naliomlitălilor să capete o semnificaţie deosebită. Pe fondul acestor observaţii, ansamblul „Flacăra“ şi-a desfăşurat programul la Zagreb, Liubjana, Belgrad şi Scoplie, Capitalele Republicator , Croaţia, Slovenia, Serbia şi Macedonia, de asemenea la Vârşeţ, Banat, cu majoritate română precum şi în întreprinderi sau pe şantiere. In general vorbind, ansamblul ,,Flacăra“ şi-a îndeplinit rolul de sol al Confederaţiei, trimis să facă legătura între clasa muncitoare din Republica noastră, cu clasa muncitoare din Republica vecină. Pretutindeni, în oraşe, la şantiere, sau în întreprinderi, înfrăţirea popoarelor celor două Republici, s-a nudit prin manifestaţiile făcute. Faptul pozitiv fiind, pe lângă familiariza■ rea lor cu dansurile şi cântecul românesc, ca şi ale popoarelor conlocuitoare din ţara noastră, ci şi cu realizările pe tărâm artistic ale clasei noastre muncitoare, dosrobită, «pdind această posibilitate să se manifeste intr’un domeniu din care era alungata. Dansurile ansamblului „Flacăra“ au fost primite cu mult interes, interesul curiozităţii, dansul Hgănesc plăcând mai mult datorită exotismului său. Dar interesul cel mai mare l-a stârnit dansul rusesc culminând în aplauze delirante în faţa acestei îmbinări de graţie şi acrobaţie pe care cu atâta măestre o executau simpli noştri muncitori ieşiţi din câmpul muncii numai pentru această că ■lătorie. Este o călătorie pozitivă prin rezultatele obţinute şi prin orizonturile deschise. Cunoaşterea între popoare se face cu mai multa uşurinţă pe calea aceasta a bogăţiilor folklorului şi mai cu seamă prin difuzarea cu ajutorul clasei muncitoare. Aspiraţiile ambelor ţări mergând mână în mână pe drumul socialismului, deschis de muncitorime prin lupta dusă până acum şi prin strădania pe care o depune mai departe. Este lupta pentru bunăstarea ei şi pentru pace şi democraţie. DUMINICA 6 IUNIE 1948 WCITORIMRM Pentru prima oara lo Constanţa vor apare pe scena mmmmthmmmmmmmmmmmmmmmmmmhi—iwmii mnwrMTmmmimmmm nmrmum. ..................... uimim hiii.iihiiii.iii ........ imumiw 120 actori recrutaţi dintre muncitori ,Mursca şi cântec la Nare9*, o reuşita realizare artistica a specificului muncitoresc dobrogean Până înainte de razboi, Constanţa intra în atenţiunea generală prin anunţarea sezonului balnear de la Mamaia şi deschiderea sălilor de jocuri de la Cazinou. In vara aceasta însă, când întreaga ţară este cuprinsă (ie un ritm al muncii încordate pentru, reconstrucţie, deschiderea sezonului constănţean se anunţă printr’o reuşită operă pozitivă, reprezentarea spectacolului „Muncă şi cântec la Mare”, o realizare a Consiliului sindicat judeţean, iniţiatorul ,şi creatorul colectivului artistic „Farul”. După ce muncitorii constănţeni în frunte cu cei din sindicatul „Desrobirea”, au construit prin muncă voluntară într’un timp record, pe terenul părăginit din faţa gării parcul „Maxim Gorki” şi un teatru în aer liber cu o capacitate de 2000 locuri, tot oamenii muncii pregătesc de zor, spectacolul inaugural. Cei 120 actori ai colectivului artistic „Farul” sunt cu toţii muncitori veniţi din uzinele, fabricile şiinstituţiile portuare. Acest colectiv artistic este în primul rând o şcoală de teatru pentru muncitori şi un prilej pentru marea massa muncitoreasca constănţeană să vadă altceva decât ce au văzut până acum pe scenă. „Muncă şi cântec la Mare” este un spectacol,revista în zece tablouri, o îmbinare plină de culoare şi avânt tineresc al specificului muncitoresc dobrogean, în dans, cântec şi muzică. Într'o înscenare realizată în decoruri şi costume adecivate, cele zece tablouri reprezintă: viaţa pe vapor — foclii,tiinunca în port, pescarii, claca, secerişul şi viaţa la ţară, se armonizează într’un tot unitar pentru a insufla spectatorilor optimism şi încrederea în puterea lor de muncă. Sub d directa, supraveghere a dlui N. Pârcălăboiu, responsabilul cultural al Consiliului sindical judeţean, au colaborat pentru realizarea acestui spectacol muncitoresc d-nii Pavel Marcu, regie technică şi decor; N. Sever Cărpinişeanu, direcţia de scenă, texte de proză şi poezie; prof. Ion Ciocan, jocuri naţionale şi regie ritmică; Edmond Pinelis, muzică şi aranjament muzical; şi Sorana Mogoş, coreografie şi balet. întreg colectivul artistic munceşte disciplinat şi înfrigurat aşteaptă premiera anunţată în prima jumătate a îunei lume. Fiorin Andrei Teatral în aer liber în Parcul „Maxim Gorki" construit prin muncă voluntară In diferite colţuri ale ţârii muncitorii îşi construct teatre şi case de cultură Recuare oamenilor muncii voluntare la Fagaraş, Oradea Mare şi Braşov Concomitent cu înfăptuirile de pe şantierele naţionale, unde avântul brigadierilor şi neţărmuritul 10i entuziasm face să răsară fabrici şi şosele, tuneluri, căi ferate, terenuri arabile, se cuvine a fi consemnate şi eforturile nu mai puţin lăudabile, pe cari oamenii muncii le depun pentru a înzestra ţară, cu noui lăcaşuri de artă şi cultură. Am relatat în numerele precedente ale revistei noastre, străjoaniile încununate de succes ale muncitorilor din Piteşti, Constanţa, Sibiu şi Buzău, cari prin muncă voluntară s’au pornit să-şi construiască teatre, atenee şi săli de spectacole, capabiel să satisfacă exigenţele technicii şi ale confortului. Exemplul lor nu s’a lăsat greu imitat. In mai multe colţuri ale ţării se ridică în momentul de faţă noui teatre şi atenee culturale. Unele dintre acestea, chiar în localităţile unde manifestările artistice se reduceau la folosirea, unui hodorogit cinematograf sonor care prezenta filme când şi cum putea. „PALATUL CULTURAL“ DE LA FAGARAŞ Astfel, la Făgăraş, în vechea cetate ardeleană ocolită până, şi de cele mai insignifiante trupe de turneu din cauza lipsei unei săli de spectacole s’a purces la ridicarea unei impunătoare clădiri: „Palatul Cultural1 din Făgăraş. Construcţia acestui edificiu menit să devină un izvor de lumină pentru toţi oamenii muncii se face pun muncă voluntară. Plugarii din comunele învecinate Făgăraşului au aderat cu entuziastii la realizarea Palatului Cultural şi s’au grăbit să ia parte activă, procurând de îndată primele cantităţi de materiale necesare construcţiei. Numai în câteva zile ţăranii au adus 627 căruţe piatră şi 274 căruţe cu pietriş, respectând întocmai planul programat. Pe şantierul Atenului Cultural, se înfrăţesc muncitorii, plugarii şi intelectualii în munca pentru ridicarea stării lor culturale. UN TEATRU PERMANENT PENTRU ANSAMBLUL ARTISTIC „LUMINA“ DIN ORADEA La Oradea, ansamblul artistic „Lumina”, al treilea din ţară după ansamblurile „C. G. M.“ (Bucureşti) şi „Flacăra“ (Timişoara) îşi construieşte deasemeni prin muncă voluntară un teatru propriu, în sala fostului cinematograf Aro din localitate. Artiştii ansamblului „Lumina“ recrutaţi exclusiv din rândurile muncitorimii şi-au creiat un bine meritat renume graţie frumoaselor lor realizări de până acum. Activitatea acestui ansamblu, care s-a desfăşurat într-un cadru impropriu se va consuma pe viitor înr un sediu demn de importanţa lui. Este interesant să observăm din legătură cu acest ansamblu că membrii săi satisfac cu mare pricepere atât cariera de muncitor cât şi aceea de artist. Teatrul ansamblului „Lumina“ va fi inaugurat la 23 August, până atunci acest ansamblu urmărind să dea un ciclu de spectacole pentru brigadierii şantierului naţional de la Salva-Vişeu. PRIMUL TEATRU IN AER LIBER LA BRAŞOV In sfârşit, o realizare unică pentru braşoveni este aceea iniţiată de Sindicatul Funcţionarilor particulari din localitate. Intr’adevăr, graţie muncii voluntare prestate de membrii acestui Sindicat şi concursului neprecupeţit dat de autorităţi care i-au pus la dispoziţie materialele de construcţie necesare. Sindicatul Funcţionarilor particulari din Braşov a construit ui mare teatru în aer Iber, primul de acest fel în localitate. Scena noului teatru are proporţii neobişnuite. Ea măsoară 7 metri în înălţime, 14 metri în lărgime şi 16 metri în adâncime, pretându-se astfel la montări de mare amploare, iar deschiderea scenei este de 16 metri lăţime şi patru metri înălţime. Noul teatru de vară are o capacitate de 8500 de locuri, acustica lui perfectă va îngădui ca în afara reprezentaţiilor de teatru să poată adăposti şi concerte simfonice. Muncitorii braşoveni şi-au luat angajamentul să termine lucrarea Până la 15 Iunie. DRUMUL OPERETEI (Urmare din pagina l-a Jacques Offenbach (1819—1980). Operetele lui ironizează tot ce este fals, umflat, nedrept în societatea timpului său. Iată, de pildă, ,,Orfeu în infern“, o satiră la adresa moravurilor clasei conducătoare atunci șiîn special a camarilei imperiale. Sub masca unei acţiuni care se petrece în Olimpul legendelor antice, Offenbach aduce în scenă un Jupiter afemeiat — amintind, în „mod ciudat“ de Napoleon al Ill-lea, — o Junonă chinuită de gelozie, un regiment de zei corupţi şi intriganţi. Iată „Viaţa pariziană“, o imagine fidelii a unei societăţi burgheze în putrefacţie, in care o serie de aventurieri internaţionali zvărie cu uşurinţă banii câştigaţi prin speculaţiuni financiare veroase, iată „Marea ducesă de Gerolstein“, o usturătoare satiră la adresa războinicilor imperialişti, în care primul consiilier al marei ducese porneşte un război pentru a-i procura acesteia „o mică distracţie“, iar Generalul Boum, — un fel de Moş Teacă al nostru — elaborează mereu planuri de luptă, dorind războiul numai pentru a-şi putea pune în valoare talentele sale strategice. Satira militară se unește aci cu parodia absolutismului. Marea ducesă îl avansează pe soldatul Fritz la gradul de general pentru că îl iubește, și îl degradează imediat ce constată că proaspătul general nu e dispus să cedeze farmecelor ei. Este adevărat că satira operetei era prezentată într-un înveliş de frivolitate Dar frivolitatea aceasta mergea mai adânc decât ar fi vrut-o marii profitori ai regimului. Intr-o epocă de sângeroasă opresiune, opereta a menţinut treaz un spirit critic pe care aceştia ar fi vrut să-l adoarmă. Publicul era incitat la opoziţie, deşi aparent se urmărea doar înveselirea lui. Pe măsură ce dictatura lui Napoleon al lll-lea se apropia de sfârşitul ei, ea era nevoită să facă tot mai multe concesiuni acelor forţe populare care ameninţau să devină un adversar politic incomod, şi chiar primejdios. Pe măsură ce se desvăluia irealitatea şi falsitatea unui regim al satelor lui Potemkin, în aceeaşi măsură se dovedea realitatea satirelor lui Offenbach. Dar în acelaş timp ele deveneau inutile ca instrument politic. Adevărul care eşea la suprafaţă în mod clar pentru toată lumea, izgonea instrumentul artistic care-i ţinuse locul. Opereta putea să dispară. «T* Şi totuşi opereta n‘a dispărut. Ea a continuat să trăiască, insă sub o formă cu totul deosebită de aceea creată de Offenbach. Pierzăndu-şi funcţiunea socială, opereta a devenit un fel de refugiu pentru o burghezie dezorientată care căuta în „conţii de operetă“, în glumele nesărate ale subretelor şi comicilor, în sentimentalitatea lacrimogenă unită cu vulgaritatea libretului, o evadare din realitate. Contemporanii şi urmaşii lui Offenbach, francezii Lecocq, Herve, Audran, Planquette, englezii Sullivan şi Sidney Jones, vienezii MU- becker, Ziehrer, Heuberger, Zeller scriu operete pe texte a căror notă dominantă este neverosimilitatea şi stupiditatea. Chiar marele Johann Strauss, — a cărui muzică cunoaşte o popularitate pe drept meritată ■— înfăţişează în „Liliacul“ o mare burghezie al cărei unic scop în viaţă sunt balurile şi petrecerile — şi aceasta fără umbră de satiră. Iar „Voevodul ţiganilor“, cu toată incontestabila frumuseţe a inspiraţiei melodice, prezintă o serie de scăderi, derivând atât din nefericitele sate încercări de a da anumitor fraze o turnură de operă, cât şi din lipsa de logică în desfăşurarea acţiunii, culminând în finalul Cu totul nemotivat şi tras de păr al actului al doilea, primele decenii ale secolului al 20-lea aduc o recrudescenţă a operetei vieneze. Deşi, de data aceasta, textul devine dintr’odată „verosimil totuşi găsim o serie de puerile complicaţii psihologice, care împiedecă dea lungul a trei acte căsătoria — previsibilă din prima, scenă — a celor două tradiţionale perechi de eroi: Reinhardt, Lehar, Eysler, Oskar Strauss, Fall, Kalman, Nedbal, Kollo, Gilbert, Linefce, ş. a. crează în serie operete după o reţetă unică şi neschimbată, cu o muzică antrenantă şi vioaie — uneori chiar de bună calitate —, dar pe texte cu totul inferioare, şi câteodată cu ruanţă net antisovietică (vezi „Ţareviciul“, „Orlov“, etc.). Până prin anii 1925—1930 s‘au fabricat şi consumat cantităţi enorme de operete, desvoltându-se şi un foarte interesant aspect economic al acestei activităţi pseudo-artistice. S‘au creat adevărate Posturi de teatre de operetă, în care un debutant —atât compozitor, cât şi libretist sau interpret — cu greu putea pătrunb. Odată cu apariţia modei spectacolelor ele revistă şi de music-hall şi în special a filmului sonor, opereta a decăzut brusc, — până aproape de dispariţie. Rareori se mai încumetă vreun teatru să însceneze o operetă. Doar la Operă se mai reprezintă, când şi când, „Liliacul“ sau „Voevodul ţiganilor“. - Este această dispariţie justificată ? Noi credem că nu. Să ne explicăm. Dacă clasa burgheză în descompunere a denaturat sensul unei forme de artă până la stupiditate, nu înseamnă că această formă nu este viabilă. Optica nouă, sănătoasă, pe care clasa muncitoare ştie să o aplice în atâtea domenii ale vieţii: politic, economic şi social, îşi găseşte mereu verificări în domeniul artei. Privită prin această optică, opereta ne apare ca un spectacol destinat să afirme şi să sublinieze bucuria de viaţă a muncitorului manual sau intelectual într’un regim de dreptate socială. Nu depinde decât de acei chemaţi să creeze, — scriitorul şi compozitorul —■, ca acest spectacol să se situeze la un înalt nivel ideologic şi artistic. Satira socială aplicată la avatarurile societăţii burgheze îşi poate găsi un teren de afirmare ideal în cadrul ope ■ retei. Pentru a nu mai vorbi de atâtea teme cu caracter optimist care pot fi extrase din viaţa şi activitatea de toate zilele a oamenilor muncii , precum şi de caracterul direct, de circulaţie în massă, ai acestui gen, iată de ce noi credem că opereta va mai fi chemată să cunoască o nouă viaţă, pe care scriitorii şi compozitorii cei noui vor şti să i-o insufle, iar publicul cel nou să o aprecieze. La lucru deci Edgar Bîian îndrumări pentru echipaje sindicale Cum se pregăteşte un cor Ne propunem ca acest articol să fie un îndreptar, un imbold pentru proaspetele şi viitoarele formaţiuni corale din întreprinderi. După cum ştim, corurile au luat un mare avânt, contribuind la marea operă de culturalizare a maselor. Corul este o artă colectivă din popor şi pentru popor, şi ar trebui ca în toate fabricile, chiar, în cele mici chiar şi în birouri, să se formeze echipe corale. Prima fază în acest drum este alegerea coriştilor. Aceştia, trebue să aibă o voce plăcută şi un auz oarecum sensibil. Acest lucru se poate verifica punând coristul să redea o melodie dată. După numărul sau sexul personalului se pot forma coruri bărbăteşti, coruri de femei sau coruri mixte. Dirijorul trebue să aibă grijă în proporţia corului. Nu se poate cânta cu 60 femei şi 12 bărbaţi! Atenţie deosebită pentru clasificarea glasurilor. Contează timbrul vocii şi nu întnderea sa. Astfel, unele voci depăşesc întinderea normala, trecând în registrele altor voci (Ex. un bariton poate să cânte note înaite ce aparţin normal tenorului). Pregătirea Ar fi bine ca la început să se lămureascăcâteva noţiuni elementare de muzică. Aceste noţiuni ajută şi deschid un orizont mult mai larg ansamblului. Lucrurile importante ce ar trebui învăţate sunt: cititul notelor, gama, intervalul, ritmul şi interpretarea. E necesar ca la început să se facă studii vocale individuale, dându-se o specială atenţie, ca executantul să nu cânte gamele sau bucăţile ce se studiază fals. Învăţarea bucăţilor muzicale este un lucru dificil şi necesită o tehnică de la bucată la bucată. întâi, se cântă de mai multe ori melodia, până coriştii se familiarizează cu ea. Ar fi interesant ca dirijorul să arate mersul melodiei şi felul cum ea se împleteşte cu o contra-melodie (cotra-punct). Important este şi textul.El trebue analizat, ca să se vadă ce idei sunt, ca acestea să treacă în interpretare. Bucata muzicală se învaţă separat pe voci. Mai târziu după ce s’a învăţat, sopranele vor repeta cu vocile femeeşti mai groase (artiste) şi baritonii cu başii, pentru ca coriştii să se obişnuiască cu celelalte voci care cântă adeseori alte note. Ca să se redea sensul bucăţii, trebue să se înţeleagă cuvintele în cântat. Cântăreţii I trebue să pronunţe clar cuvântul chiar în cântat. In partitura muzicală sunt trecute însemnări când melodia trebue să fie cântată mai tare (forte) sau mai încet (piano). Aceste nuanţe trebuesc respectate. Mai târziu se trece la cântatul împreună. Dirijorul va trebui să fie preocupat şi de precizia ritmică cât şi de unitatea corului. Adică, execuţia trebue să dea impresia unui tot bine încheiat, vocile trebuind să se amestece bine între ele şi să nu iasă în relief decât în cazurile indicate în partitura muzicală. Pentru acest lucru este nevoe de un studiu foarte serios şi puţine coruri reuşesc să aibă această calitate. Ca repertoriu, există un număr mare de coruri tipărite în Caetete Culturale, piese sănătoase, progresiste, populare. Dacă numărul coriştilor este mai mic nu trebue să se aleagă bucăţi corale ce necesită o sonoritate mare (Zamfira, iacaşa, etc.). Trebuesc prezentate publicului bucăţi muzicale legate de realităţile vieţei. Atunci când formaţiunea corală apare în public, trebue să se prezinte într'o disciplină perfectă. Corul trebueşte aranjat estetic, (eventual, bărbaţii puşi pe o estradă în spate) fiecare având aceiaşi poziţie. Această prezentare exterioară ajută mult pentru succes, producând un efect mare pentru public. Seregiu Comissiona