Ramuri, 1965 (Anul 2, nr. 3-12)

1965-03-23 / nr. 3

I GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ | Scrisoarea tovarăşului adresată St aici în ziua de 18 martie a. c., tovarăşul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej a adresat Marii Adunări Naţionale — abia a­­leasă — un mesaj de o însemnătate istorică. Adevărat testament al unui mare conducător, al unui înflăcărat pa­triot, scrisoarea trasează cu profunzime şi claritate dru­mul nostru spre viitor, exprimind o neţărmurită încredere în capacitatea şi hotărîrea poporului nostru de a înfăptui, sub steagul partidului, marile sarcini ale desăvîrşirii con­strucţiei socialiste în Republica Populară Romînă. Tovarăşi deputaţi, Sînt convins că împărtăşesc gîndurile şi sentimen­tele dvs. adresînd în primul rînd călduroase mulţu­miri celor care ne-au încredinţat mandatul de cinste de a-i reprezenta în cel mai înalt for politic al ţării , milioanelor de alegători, tuturor cetăţenilor pa­triei noastre. (Aplauze). Permiteţi-mi totodată ca, în numele meu perso­nal şi al celorlalţi membri ai Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, să asigur Marea Adu­nare Naţională că ne vom strădui să răspundem în­crederii acordate, punînd şi în viitor întreaga noastră activitate în slujba poporului, pentru înflorirea Re­publicii Populare Române, în slujba cauzei nobile a socialismului şi păcii. (Aplauze). Prin întreaga lor pregătire şi desfăşurare, prin avântul politic şi intensa activitate creatoare în toate domeniile vieţii economice, politice şi sociale cu care au fost întîmpinate, prin masiva participare la vot cît şi prin rezultatele acestuia , alegerile de la 7 martie au prilejuit o puternică manifestare a conştiinţei patriotice, socialiste a oamenilor muncii. (Aplauze). întregul popor, într-o impresionantă unanimitate şi coeziune, şi-a exprimat aprobarea deplină faţă de politica internă şi externă a partidului şi guvernului, înalta apreciere pe care o acordă rezultatelor acestei politici, satisfacţia pentru marile sale realizări şi ho­tărîrea nestrămutată de a merge mereu înainte, sub conducerea partidului, pe drumul socialismului. (Aplauze). Mîndriei legitime a oamenilor muncii pentru tot ce au clădit prin eforturile lor fără preget i se adaugă încrederea că noi succese vor urma celor ob­ținute pînă acum, convingerea că înaintea Româ­niei socialiste se deschid perspectivele unui viitor strălucit. Acest viitor stă în mîinile harnice şi încercate ale minunatului nostru popor, care, liber de orice ex­ploatare şi asuprire, stăpîn deplin al ţării, munceşte cu elan pentru fericirea sa. (Aplauze). Nu au fost zadarnice jertfele date în îndelungata luptă revoluţionară condusă de partid, nu au fost zadarnice sacrificiile şi eforturile pline de abnegaţie depuse pentru învingerea greutăţilor inerente vastei opere de construcţie socialistă. Realizarea marilor sarcini ale desăvîrşirii construc­ţiei socialiste va cere noi eforturi. Sîntem convinşi că eroica noastră clasă muncitoare, clasa conducă­toare a societăţii, ţărănimea, aliata ei de nădejde, in­telectualitatea, oamenii muncii de toate naţionalită­ţile, întregul nostru popor, strîns unit sub steagul partidului, nu-şi vor precupeţi nici în viitor forţele, spre a asigura ridicarea Republicii Populare Române pe noi culmi ale progresului economic şi social. (Aplauze). Votul exprimat la 7 martie este un mandat al în­tregului popor pentru aplicarea în continuare a li­niei generale a partidului în construcţia socialistă, pentru înfăptuirea consecventă a politicii de indus­trializare socialistă, de maximă valorificare a resur­selor ţării, de dezvoltare intensivă a producţiei agri­cole, în interesul ridicării bunăstării tuturor celor ce muncesc. Această politică a asigurat mersul înainte sigur şi în ritm rapid al construcţiei socialiste în ţara noastră — şi ea va fi urmată în mod neabătut. (Aplauze furtunoase). Tovarăşi, Corespunzător intereselor fundamentale ale po­porului român, ale cauzei socialismului şi păcii în lumea întreagă, Republica Populară Română va în­făptui şi în viitor o politică externă de prietenie şi alianţă frăţească cu ţările socialiste, de sprijinire a dreptului popoarelor de a dispune libere de soarta lor, de contribuţie activă la consolidarea păcii şi mic­şorarea încordării, o politică de dezvoltare a colabo­rării internaţionale şi de lărgire a relaţiilor cu toate ţările, pe baza principiilor coexistenţei paşnice a sta­telor cu orînduiri social-politice diferite. (Aplauze). La baza relaţiilor sale internaţionale ţara noastră aşază ca principii de neclintit respectarea egalităţii, suveranităţii şi independenţei popoarelor, neameste­cul în treburile lor interne şi militează pentru promo­varea acestor principii pe arena internaţională ca o cerinţă a dezvoltării colaborării şi apropierii între popoare. (Aplauze). Uriaşele forţe ale păcii şi progresului — sistemul mondial socialist, mişcarea muncitorească şi demo­cratică internaţională, noile state independente, po­poarele care luptă pentru pace şi libertate — au ca­pacitatea de a bara calea unei noi conflagraţii mon­diale, condiţia hotărîtoare fiind acţiunea lor co­mună, lupta lor unită. întărirea acestei unităţi este cu atît mai imperios necesară cu cît, după cum arată evenimentele vieţii internaţionale, cercurile imperialiste agresive recurg la noi atentate împotriva păcii şi libertăţii popoa­relor. Cu perseverenţă neslăbită, partidul şi guvernul nostru vor depune în continuare eforturi pentru unitatea şi coeziunea forţelor mondiale ale socialis­mului şi păcii, pentru înfăptuirea aspiraţiilor su­preme de pace şi progres ale întregii omeniri. (Aplauze). Tovarăşi deputaţi, Noua legislatură, inaugurată de actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale, va cuprinde o perioadă de o însemnătate deosebită în dezvoltarea Republicii Populare Române — perioada viitorului plan cinci­nal 1966—1970, în faţa poporului nostru stau ani de noi realizări, ani de muncă bogată în roade. Vă urez, tovarăşi deputaţi, spor la muncă şi suc­cese în activitatea dvs ! (Aplauze puternice). Să înzecim eforturile în lupta pentru prosperita­tea patriei şi făurirea unei vieţi fericite celor ce muncesc, pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru măreaţa cauză a socialismului ! Trăiască Republica Populară Română ! (Deputaţii şi invitaţii în picioare aplaudă îndelung, puternic). GH. GHEORGHIU-DEJ Gheorghe Gheorghiu-Dej Adunări Naţionale Tudor Arghezi A­d­­­o ... Condeiule al meu de mîngîieri, de con­solări şi reverie, fă-te om, fă-te ţară, fă-te popor, pune-ţi sarbcă de spini şi plîngi la porţile lumii. Cel mai teafăr dintre noi a trecut pe ele în nu ştii unde haosul începe, cu o poartă mută, cu lacăte grele. Gheorghiu-Dej, căruia îi scriam din cînd în cînd, numinau-l Iubite Tovarăşe Dej, a pierit dintre noi, cu tinereţea, cu puterile şi voiniciile lui — adică pe totdeauna, mă-n­­țelegi condeiule al meu, fratele meu, părin­tele meu. Nu m-aş fi gîndit odată cu capul, că tu ai să-i bîlbîi la căpătîi un necrolog. Un ase­menea gînd m-ar fi ofensat. Tăvăliţi ca pentru o expiere în cenuşe, că nu am isbutit să-l scăpăm pe acest bi­ruitor al tuturor vrăşmăşiilor dinlăuntru şi din afară, aclamat de toate amintirile ma­relui Panteon al trecuturilor omeneşti. Stau şi plîng condeiule al meu, pe un mormînt, revoltat, că ziua s-a stins şi că pămîntul, care a primit în el unul după altul pe Domnitorii noştri, a cutezat să pri­mească şi ţărîna scumpului general al nea­mului românesc, scufundat în cea mai cum­plită jale. N-aş cuteza să-mi închipui ce are să fie timpul care începe cu ziua de azi, acope­rită cu zăbranicul negru pe care îl ducem toţi Românii, fiecare, ţinut de margini şi pe dedesubtul căruia trecem cu toţii lăcrămînd. Dar ţara noastră norocoasă şi în ceasu­rile ei de dezastru, purtată în apogeul ei, va fi dusă înainte de fraţii, tovarăşii şi ucenicii noului descălecător al ţării pierit pînă la culmi. Nu sînt în stare să cred că Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a isprăvit... 2 • ramuri L. OMAGIUL Acad. Ştefan Milcu O inima nemuritoare Ne este foarte greu să ne împăcăm cu gîndul că inima comunistului, conducătoru­lui iubit al partidului şi statului,­­ inima to­varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej a înce­tat să mai bată. Această inimă care a bătut puternic pentru întreg poporul, pentru fie­care dintre noi, pentru înaltele noastre as­piraţii. Şi simţim bătăile inimii sale în ini­mile noastre, şi vom continua să le simţim, nemuritoare, întreaga viaţă. Pentru că în­treaga noastră viaţă de astăzi şi de mîine, în mersul ei rapid spre socialism, este le­gată prin mii de fibre de viaţa acestui mare om, care, cu clarviziune comunistă, cu în­ţelepciune de conducător al maselor, ne-a îndrumat paşii, a vegheat ca munca noa­stră, a fiecăruia, revărsată în munca între­gului popor, să slujească fericirii patriei, viitorului ei socialist. În aceste clipe grele, îmi plec îndurerat fruntea, dar, ca fiecare om din această ţară, simt puterea de a învinge durerea. Izvorul acestei puteri sunt înseşi tăria şi uni­tatea de monolit a întregului popor în jurul Partidului Muncitoresc Român. Făgăduinţa comunistă de a păşi cu şi mai multă hotărîre pe drumul ce ni l-a in­dicat şi ni l-a deschis partidul, în fruntea căruia a vegheat marele fiu al poporului nostru, îmi va călăuzi întreaga viaţă, munca pusă în slujba ştiinţei româneşti, a formării tinerelor generaţii de specialişti. CULTURII Acad. Gh. Ionescu-Şişeşti Cutremurâtoarea zi Primul cetăţean al României ne-a părăsit pentru totdeauna. Ne-a părăsit omul care prin lupta lui de o viaţă întreagă, prin ero­ismul, prin înţelepciunea, prin clarviziunea sa, s-a făcut iubit de întregul nostru popor, ascultat pretutindeni, apreciat nu numai în­­lăuntrul ţării, dar şi peste hotare ca un mare om de stat. Dezvoltarea uimitoare a tuturor ramurilor economiei, culturii şi ştiinţei în ţara noastră e opera trainică a Partidului Muncitoresc Român, condus de Comitetul său Central în frunte cu marele dispărut, Gheorghiu-Dej. Mintea, înţelepciunea, ochiul său erau pretutindeni, stimulînd, îndreptînd, trezind entuziasmul. Prezent la toate creaţiile pa­triei noastre, el urmărea cu bucurie marile uzine ale construcţiei socialiste, înflorirea ştiinţei şi artelor, progresul agriculturii. În primăvara aceasta lanurile de grîu vor undui pe întinsele ogoare ale cooperati­velor agricole şi gospodăriilor de stat, dea­lurile altădată sterpe vor da rod bogat, întinderea arabilă a ţării creşte prin lucrări grandioase. Toate acestea se datoresc stră­duinţelor Partidului Muncitoresc Român în frunte cu Gheorghiu-Dej. Dispariţia fruntaşului între fruntaşi face să crească şi mai mult simţul datoriei noa­stre. În frunte cu Partidul Muncitoresc Ro­mân, vom continua cu acelaşi patriotism şi acelaşi entuziasm munca pentru înflorirea patriei noastre. Geo Bogza D­imensiuni Tovarăşul Gheorghiu-Dej a intrat în isto­ria poporului nostru ca organizator şi con­ducător al marii greve de la Grivița, cea mai mare bătălie de clasă a muncitorimii române. Pe atunci, cunoscut doar de eroicii ceferişti, era un tînăr în vîrstă de treizeci şi doi de ani. Acum ne dăm seama că a luat parte la marea bătălie de la Griviţa pe cînd se găsea la jumătatea vieţii sale. După alţi treizeci şi doi de ani, tova­răşul Gheorghiu-Dej pleacă dintre noi cunoscut şi iubit de întregul popor, plîns din adîncul inimii şi regretat din adîncul inimii de întregul popor. Istoria — de ori­cine va fi scrisă şi după ori­cît timp, fie că va fi istoria acestor pămînturi sau isto­ria generală a lumii în veacul pe care îl trăim — va trebui să consemneze că în ul­timii douăzeci de ani poporul român a avut în fiinţa tovarăşului Gheorghiu-Dej pe unul dintre cei mai înţelepţi şi fermi conducă­tori din toată durata existenţei sale. Ceea ce, după secole de robie, Nicolae Bălcescu abia începea să cuteze a visa — o republică a celor ce muncesc — poporul nostru, că­lăuzit de marele şi puternicul partid al co­muniştilor, a înfăptuit în aceşti ani, în mod temeinic şi ireversibil. În istoria acestor pă­mînturi, în care s-au succedat atîtea orîn­duiri sociale şi atîtea forme de guvernă­­mînt, tovarăşul Gheorghiu-Dej păşeşte cu fruntea în soare drept cel dintîi conducă­tor al României socialiste. Cu cît va trece timpul, cu atît înţelep­ciunea sa ne va apărea mai profundă, cu atît chipul său ne va apărea mai luminos. Temeliile pe care partidul, în frunte cu el, a pus ţara, sînt de nezdruncinat iar dru­mul imprimat în aceşti ani istoriei noastre va fi continuat generaţie după generaţie.

Next