Ramuri, 1965 (Anul 2, nr. 3-12)
1965-03-23 / nr. 3
I GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ | Scrisoarea tovarăşului adresată St aici în ziua de 18 martie a. c., tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a adresat Marii Adunări Naţionale — abia aleasă — un mesaj de o însemnătate istorică. Adevărat testament al unui mare conducător, al unui înflăcărat patriot, scrisoarea trasează cu profunzime şi claritate drumul nostru spre viitor, exprimind o neţărmurită încredere în capacitatea şi hotărîrea poporului nostru de a înfăptui, sub steagul partidului, marile sarcini ale desăvîrşirii construcţiei socialiste în Republica Populară Romînă. Tovarăşi deputaţi, Sînt convins că împărtăşesc gîndurile şi sentimentele dvs. adresînd în primul rînd călduroase mulţumiri celor care ne-au încredinţat mandatul de cinste de a-i reprezenta în cel mai înalt for politic al ţării , milioanelor de alegători, tuturor cetăţenilor patriei noastre. (Aplauze). Permiteţi-mi totodată ca, în numele meu personal şi al celorlalţi membri ai Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, să asigur Marea Adunare Naţională că ne vom strădui să răspundem încrederii acordate, punînd şi în viitor întreaga noastră activitate în slujba poporului, pentru înflorirea Republicii Populare Române, în slujba cauzei nobile a socialismului şi păcii. (Aplauze). Prin întreaga lor pregătire şi desfăşurare, prin avântul politic şi intensa activitate creatoare în toate domeniile vieţii economice, politice şi sociale cu care au fost întîmpinate, prin masiva participare la vot cît şi prin rezultatele acestuia , alegerile de la 7 martie au prilejuit o puternică manifestare a conştiinţei patriotice, socialiste a oamenilor muncii. (Aplauze). întregul popor, într-o impresionantă unanimitate şi coeziune, şi-a exprimat aprobarea deplină faţă de politica internă şi externă a partidului şi guvernului, înalta apreciere pe care o acordă rezultatelor acestei politici, satisfacţia pentru marile sale realizări şi hotărîrea nestrămutată de a merge mereu înainte, sub conducerea partidului, pe drumul socialismului. (Aplauze). Mîndriei legitime a oamenilor muncii pentru tot ce au clădit prin eforturile lor fără preget i se adaugă încrederea că noi succese vor urma celor obținute pînă acum, convingerea că înaintea României socialiste se deschid perspectivele unui viitor strălucit. Acest viitor stă în mîinile harnice şi încercate ale minunatului nostru popor, care, liber de orice exploatare şi asuprire, stăpîn deplin al ţării, munceşte cu elan pentru fericirea sa. (Aplauze). Nu au fost zadarnice jertfele date în îndelungata luptă revoluţionară condusă de partid, nu au fost zadarnice sacrificiile şi eforturile pline de abnegaţie depuse pentru învingerea greutăţilor inerente vastei opere de construcţie socialistă. Realizarea marilor sarcini ale desăvîrşirii construcţiei socialiste va cere noi eforturi. Sîntem convinşi că eroica noastră clasă muncitoare, clasa conducătoare a societăţii, ţărănimea, aliata ei de nădejde, intelectualitatea, oamenii muncii de toate naţionalităţile, întregul nostru popor, strîns unit sub steagul partidului, nu-şi vor precupeţi nici în viitor forţele, spre a asigura ridicarea Republicii Populare Române pe noi culmi ale progresului economic şi social. (Aplauze). Votul exprimat la 7 martie este un mandat al întregului popor pentru aplicarea în continuare a liniei generale a partidului în construcţia socialistă, pentru înfăptuirea consecventă a politicii de industrializare socialistă, de maximă valorificare a resurselor ţării, de dezvoltare intensivă a producţiei agricole, în interesul ridicării bunăstării tuturor celor ce muncesc. Această politică a asigurat mersul înainte sigur şi în ritm rapid al construcţiei socialiste în ţara noastră — şi ea va fi urmată în mod neabătut. (Aplauze furtunoase). Tovarăşi, Corespunzător intereselor fundamentale ale poporului român, ale cauzei socialismului şi păcii în lumea întreagă, Republica Populară Română va înfăptui şi în viitor o politică externă de prietenie şi alianţă frăţească cu ţările socialiste, de sprijinire a dreptului popoarelor de a dispune libere de soarta lor, de contribuţie activă la consolidarea păcii şi micşorarea încordării, o politică de dezvoltare a colaborării internaţionale şi de lărgire a relaţiilor cu toate ţările, pe baza principiilor coexistenţei paşnice a statelor cu orînduiri social-politice diferite. (Aplauze). La baza relaţiilor sale internaţionale ţara noastră aşază ca principii de neclintit respectarea egalităţii, suveranităţii şi independenţei popoarelor, neamestecul în treburile lor interne şi militează pentru promovarea acestor principii pe arena internaţională ca o cerinţă a dezvoltării colaborării şi apropierii între popoare. (Aplauze). Uriaşele forţe ale păcii şi progresului — sistemul mondial socialist, mişcarea muncitorească şi democratică internaţională, noile state independente, popoarele care luptă pentru pace şi libertate — au capacitatea de a bara calea unei noi conflagraţii mondiale, condiţia hotărîtoare fiind acţiunea lor comună, lupta lor unită. întărirea acestei unităţi este cu atît mai imperios necesară cu cît, după cum arată evenimentele vieţii internaţionale, cercurile imperialiste agresive recurg la noi atentate împotriva păcii şi libertăţii popoarelor. Cu perseverenţă neslăbită, partidul şi guvernul nostru vor depune în continuare eforturi pentru unitatea şi coeziunea forţelor mondiale ale socialismului şi păcii, pentru înfăptuirea aspiraţiilor supreme de pace şi progres ale întregii omeniri. (Aplauze). Tovarăşi deputaţi, Noua legislatură, inaugurată de actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale, va cuprinde o perioadă de o însemnătate deosebită în dezvoltarea Republicii Populare Române — perioada viitorului plan cincinal 1966—1970, în faţa poporului nostru stau ani de noi realizări, ani de muncă bogată în roade. Vă urez, tovarăşi deputaţi, spor la muncă şi succese în activitatea dvs ! (Aplauze puternice). Să înzecim eforturile în lupta pentru prosperitatea patriei şi făurirea unei vieţi fericite celor ce muncesc, pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru măreaţa cauză a socialismului ! Trăiască Republica Populară Română ! (Deputaţii şi invitaţii în picioare aplaudă îndelung, puternic). GH. GHEORGHIU-DEJ Gheorghe Gheorghiu-Dej Adunări Naţionale Tudor Arghezi Ado ... Condeiule al meu de mîngîieri, de consolări şi reverie, fă-te om, fă-te ţară, fă-te popor, pune-ţi sarbcă de spini şi plîngi la porţile lumii. Cel mai teafăr dintre noi a trecut pe ele în nu ştii unde haosul începe, cu o poartă mută, cu lacăte grele. Gheorghiu-Dej, căruia îi scriam din cînd în cînd, numinau-l Iubite Tovarăşe Dej, a pierit dintre noi, cu tinereţea, cu puterile şi voiniciile lui — adică pe totdeauna, mă-nțelegi condeiule al meu, fratele meu, părintele meu. Nu m-aş fi gîndit odată cu capul, că tu ai să-i bîlbîi la căpătîi un necrolog. Un asemenea gînd m-ar fi ofensat. Tăvăliţi ca pentru o expiere în cenuşe, că nu am isbutit să-l scăpăm pe acest biruitor al tuturor vrăşmăşiilor dinlăuntru şi din afară, aclamat de toate amintirile marelui Panteon al trecuturilor omeneşti. Stau şi plîng condeiule al meu, pe un mormînt, revoltat, că ziua s-a stins şi că pămîntul, care a primit în el unul după altul pe Domnitorii noştri, a cutezat să primească şi ţărîna scumpului general al neamului românesc, scufundat în cea mai cumplită jale. N-aş cuteza să-mi închipui ce are să fie timpul care începe cu ziua de azi, acoperită cu zăbranicul negru pe care îl ducem toţi Românii, fiecare, ţinut de margini şi pe dedesubtul căruia trecem cu toţii lăcrămînd. Dar ţara noastră norocoasă şi în ceasurile ei de dezastru, purtată în apogeul ei, va fi dusă înainte de fraţii, tovarăşii şi ucenicii noului descălecător al ţării pierit pînă la culmi. Nu sînt în stare să cred că Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a isprăvit... 2 • ramuri L. OMAGIUL Acad. Ştefan Milcu O inima nemuritoare Ne este foarte greu să ne împăcăm cu gîndul că inima comunistului, conducătorului iubit al partidului şi statului, inima tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej a încetat să mai bată. Această inimă care a bătut puternic pentru întreg poporul, pentru fiecare dintre noi, pentru înaltele noastre aspiraţii. Şi simţim bătăile inimii sale în inimile noastre, şi vom continua să le simţim, nemuritoare, întreaga viaţă. Pentru că întreaga noastră viaţă de astăzi şi de mîine, în mersul ei rapid spre socialism, este legată prin mii de fibre de viaţa acestui mare om, care, cu clarviziune comunistă, cu înţelepciune de conducător al maselor, ne-a îndrumat paşii, a vegheat ca munca noastră, a fiecăruia, revărsată în munca întregului popor, să slujească fericirii patriei, viitorului ei socialist. În aceste clipe grele, îmi plec îndurerat fruntea, dar, ca fiecare om din această ţară, simt puterea de a învinge durerea. Izvorul acestei puteri sunt înseşi tăria şi unitatea de monolit a întregului popor în jurul Partidului Muncitoresc Român. Făgăduinţa comunistă de a păşi cu şi mai multă hotărîre pe drumul ce ni l-a indicat şi ni l-a deschis partidul, în fruntea căruia a vegheat marele fiu al poporului nostru, îmi va călăuzi întreaga viaţă, munca pusă în slujba ştiinţei româneşti, a formării tinerelor generaţii de specialişti. CULTURII Acad. Gh. Ionescu-Şişeşti Cutremurâtoarea zi Primul cetăţean al României ne-a părăsit pentru totdeauna. Ne-a părăsit omul care prin lupta lui de o viaţă întreagă, prin eroismul, prin înţelepciunea, prin clarviziunea sa, s-a făcut iubit de întregul nostru popor, ascultat pretutindeni, apreciat nu numai înlăuntrul ţării, dar şi peste hotare ca un mare om de stat. Dezvoltarea uimitoare a tuturor ramurilor economiei, culturii şi ştiinţei în ţara noastră e opera trainică a Partidului Muncitoresc Român, condus de Comitetul său Central în frunte cu marele dispărut, Gheorghiu-Dej. Mintea, înţelepciunea, ochiul său erau pretutindeni, stimulînd, îndreptînd, trezind entuziasmul. Prezent la toate creaţiile patriei noastre, el urmărea cu bucurie marile uzine ale construcţiei socialiste, înflorirea ştiinţei şi artelor, progresul agriculturii. În primăvara aceasta lanurile de grîu vor undui pe întinsele ogoare ale cooperativelor agricole şi gospodăriilor de stat, dealurile altădată sterpe vor da rod bogat, întinderea arabilă a ţării creşte prin lucrări grandioase. Toate acestea se datoresc străduinţelor Partidului Muncitoresc Român în frunte cu Gheorghiu-Dej. Dispariţia fruntaşului între fruntaşi face să crească şi mai mult simţul datoriei noastre. În frunte cu Partidul Muncitoresc Român, vom continua cu acelaşi patriotism şi acelaşi entuziasm munca pentru înflorirea patriei noastre. Geo Bogza Dimensiuni Tovarăşul Gheorghiu-Dej a intrat în istoria poporului nostru ca organizator şi conducător al marii greve de la Grivița, cea mai mare bătălie de clasă a muncitorimii române. Pe atunci, cunoscut doar de eroicii ceferişti, era un tînăr în vîrstă de treizeci şi doi de ani. Acum ne dăm seama că a luat parte la marea bătălie de la Griviţa pe cînd se găsea la jumătatea vieţii sale. După alţi treizeci şi doi de ani, tovarăşul Gheorghiu-Dej pleacă dintre noi cunoscut şi iubit de întregul popor, plîns din adîncul inimii şi regretat din adîncul inimii de întregul popor. Istoria — de oricine va fi scrisă şi după oricît timp, fie că va fi istoria acestor pămînturi sau istoria generală a lumii în veacul pe care îl trăim — va trebui să consemneze că în ultimii douăzeci de ani poporul român a avut în fiinţa tovarăşului Gheorghiu-Dej pe unul dintre cei mai înţelepţi şi fermi conducători din toată durata existenţei sale. Ceea ce, după secole de robie, Nicolae Bălcescu abia începea să cuteze a visa — o republică a celor ce muncesc — poporul nostru, călăuzit de marele şi puternicul partid al comuniştilor, a înfăptuit în aceşti ani, în mod temeinic şi ireversibil. În istoria acestor pămînturi, în care s-au succedat atîtea orînduiri sociale şi atîtea forme de guvernămînt, tovarăşul Gheorghiu-Dej păşeşte cu fruntea în soare drept cel dintîi conducător al României socialiste. Cu cît va trece timpul, cu atît înţelepciunea sa ne va apărea mai profundă, cu atît chipul său ne va apărea mai luminos. Temeliile pe care partidul, în frunte cu el, a pus ţara, sînt de nezdruncinat iar drumul imprimat în aceşti ani istoriei noastre va fi continuat generaţie după generaţie.