Ramuri, 1966 (Anul 3, nr. 1-12)

1966-01-15 / nr. 1

în paginile 11, 12, 13, 14 şi 2424 IANUARIE 1­7 o­n Paginile 6-7 MIRON RADU PARASCHIVESCU CORESPONDENŢA Pagina 21 ION BIBERI ECUAŢII CRITICE Pagina 5 RADU TUDORAN DESCOPERIREA Paginile 2-3 La ordinea zilei: ŞTIINŢA interviuri cu ACAD. ŞTEFAN MILCU ACAD. MIRON NICOLESCU ACAD. N. THEODORESCU ACAD. OCTAV ONICESCU ACAD. EUGEN MACOVSKI ACAD. E. RĂDULESCU ALEXANDRU BALABAN membru corespondent al Academiei PROF. EDMOND NICOLAU PROF. DR. ION SAFTA ING. MATHE BALASZ semnează : C. C. Giurescu, V. Maciu, Titus Georgescu, V. Netea, D. Berindei, A. Golimas, V. Chelaru ORIZONTCONSTRUCTIV ROMANESC Ing. Ilie Bădicuţ secreter al Comitatului regional Oltenia al P.C.R. Cincinalul — o nouă etapă, o nouă treaptă Am început să numărăm zilele unui nou an : 1966. Pe drumul istoric al desă­­vîrşirii construirii socialismului, poporul nostru, călăuzit cu înţelepciune de partid, păşeşte, o dată cu noul an, într-o nouă etapă, urcă o nouă treaptă spre civilizaţie şi progres, spre înflorirea patriei, în locurile unde se hotărăşte prosperitatea unui popor şi a unei ţări — în halele uzinelor, pe şantiere, pe ogoare şi în institutele de ştiinţă , constructorii României socialiste au şi trecut la realizarea noilor­ sarcini cuprinse în planul de stat pe anul 1966. Prevederile cuprinse în planul de stat pe anul în curs au o importanţă deose­bită, o semnificaţie mai adîncă decît ale unui plan anual obişnuit : este primul an al viitorului cincinal. în acest an, pe lîngă realizarea obiectivelor prevăzute, se va pune temelia îndeplinirii cu succes a sarcinilor întregului cincinal. Tocmai prin prizma acestei semnificaţii deosebite, cea de-a IV-a sesiune a Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, adoptînd planul de stat pe 1966 şi bugetul de stat, a analizat, dezbătut şi adoptat o serie de hotărîri importante privind dezvoltarea imediată şi de perspectivă a ţării noastre. Dintre acestea, trebuie subliniate în mod deosebit măsurile şi hotărîrile adoptate pe baza expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al C. C. al P. C. R., cu privire la îmbunătăţirea organizării şi îndrumării activităţii de cercetare ştiinţifică. Bogata ordine de zi a sesiunii Marii Adunări Naţionale, adoptarea unor hotărîri de o deosebită însemnătate în variate domenii ale verii economice, sociale şi culturale a ţării noastre, scoate încă o dată în evidenţă, cu o deosebită pregnanţă, clarviziunea, fermitatea, caracterul ştiinţific şi spiritul creator al politicii Partidului Comunist Român, în darea de seamă asupra înfăptuirii planului de stat pe anul 1965 şi cu privire la planul de stat pe anul 1966, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consi­liului de Miniştri, sublinia că „In liniile sale generale şi caracteristice, planul de stat pe 1966 preia elementele esenţiale ce s-au dovedit a fi factorii determinanţi în crearea şi susţinera dinamismului pe care l-a cunoscut dezvoltarea economiei noastre în anii construcţiei socialiste“. Prin structura şi dinamica lor, sarcinile planului pe anul 1966 asigură continuarea industrializării socialiste a ţârii şi, în cadrul acesteia, dezvoltarea mai accentuată a industriei producătoare de mijloace de producţie : sporirea producţiei globale indus­triale se situează la nivelul ritmului mediu de 10,5 la sută (industria producătoare de Prof. univ. dr. N. N. Constantinescu Caracterul ştiinţific al politicii economice româneşti Este de acum un fapt recunoscut pînă departe peste hotare acela că economia socialistă românească se distinge printr-un puternic dinamism, printr-o dezvoltare sănă­toasă, ascendentă, echilibrată şi armonioasă, intr-adevăr, în 1965 producţia industrială a fost de 9,5 ori mai mare decît în 1938, producţia agricolă a depăşit în proporţii însemnate pe cea antebelică, nivelul de trai al populaţiei a cunoscut o creştere siste­matică. La rîndul său, planul de stat pe 1966 prevede progrese însemnate în toate domeniile. La temelia succeselor noastre stă, evident, în primul rînd, faptul că sub condu­cerea P.C.R., în cursul revoluţiei, poporul nostru a înlăturat puterea claselor exploa­tatoare şi rînduielile moşiereşti şi capitaliste, făurind statul parrtenilor muncii de la oraşe şi sate şi edificînd socialismul. Ca urmare, poporul nostru dispune astăzi de o economie socialistă unitară, net superioară prin natura ei celei capitaliste. Proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie a însemnat lichidarea caracterului anarhic specific producţiei capitaliste, a însemnat lichidarea contradicţiei dintre caracterul social al producţiei şi însuşirea privat-capitalistă a rezultatelor, a lichidat inegalitatea oamenilor muncii faţă de proprietatea asupra mijloacelor de producţie existentă în capitalism. Spre deosebire de legile economice ale capitalismului, cele ale socialismului , care exprimă esenţa fenomenelor şi proceselor economice, legăturile interne, esenţiale, dependenţele cauzale ce se produc în economie pe baza proprie­tăţii socialiste — exprimă relaţii de colaborare şi ajutor reciproc între oamenii eliberaţi de exploatare. Totodată, aceşti oameni fiind într-o poziţie egală faţă de mijloacele de producţie iar producţia socialistă avînd ca scop creşterea sistematică a nivelului de trai al poporului, socialismul a dat naştere unităţii de interese a membrilor socie­tăţii în dezvoltarea economică. Ar fi simplist să se tragă concluzia că prin faptul că economia socialistă este guvernată de legi obiective ca legea economică fundamentală—care constă în satis­facerea tot mai deplină a necesităţilor materiale şi culturale mereu crescînde ale poporului, prin dezvoltarea necontenită a producţiei sociale pe baza celei mai înain­tate tehnici­­, legea dezvoltării planice, proporţionale a economiei naţionale, legea creşterii necontenite a productivităţii muncii, economia ar avea asigurată au­tomat şi în orice condiţie o evoluţie ascendentă şi armonioasă. E drept că legile economice există independent de voinţa oamenilor, dar nu trebuie uitat că ele îşi —---------------—------------------- --RO continuări In pagina 22 ►

Next