Ramuri, 1973 (Anul 10, nr. 1-12)

1973-01-15 / nr. 1

2 • RAMURI l­a [I J GEHDA decembrie 1972 ianuarie 1973 ■ în colaborare cu Editura „Ion Creangă“, la Librăria „Ramuri“ s-a deschis Decada cărţii pentru copii, or­ganizată de Centrul de difuzare a cărţii în cadrul „Anului internaţional al cărţii“. ■ La Casa studenţilor din Craiova a fost organizată o masă rotundă cu tema : „Activitatea politico-ideologică şi cultural-educativă, preocupare fun­damentală a Asociaţiei studenţeşti“. ■ La festivalul „Cîntec nou în Me­hedinţi“, organizat pe scena Casei de cultură a municipiului Drobeta Turnu Severin, C. Stănescu de la Uzina „7 Noiembrie“ a fost distins cu premiul special al juriului, iar Marcel Nicolici (Fabrica de confecţii) a primit o men­ţiune. ■ Stevan Gaber, rectorul Universi­tăţii din Skoplje, R.S.F. Iugoslavia, a făcut o vizită la Craiova ca răspuns la invitaţia forurilor universitare loca­le. Cu acest prilej au fost abordate relaţiile dintre cele două centre de în­­văţămînt superior, precum şi aspecte legate de relaţiile dintre şcoală şi pro­ducţie. După vizitarea celor mai im­portante obiective economice şi cultu­rale ale oraşului şi întîlnirea cu mem­brii senatului oaspetele iugoslav a con­ferenţiat în faţa cadrelor didactice şi studenţilor. A fost semnat un acord de colaborare directă între Universită­ţile din Craiova şi Skoplje. ■ „Sarcinile învăţământului matema­tic în lumina documentelor Conferin­ţei Naţionale a P.C.R.“, a fost tema unei mese rotunde organizată în sala Centrului de ştiinţe sociale şi politice la care au colaborat : Casa judeţeană a corpului didactic, Filiala Societăţii de ştiinţe matematice şi Comitetul sin­dicatului învăţămînt. ■ Cu prilejul centenarului Gh. Pe­­traşcu, în cadrul Serilor de la Mu­zeul de artă, dr. Mircea Iliescu a vorbit despre personalitatea artistului, inclus de UNESCO printre acţiunile sale co­memorative consacrate marilor perso­nalităţi ale artelor plastice.­­ A. H. Roti­val, reprezentantul per­manent al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în România, a făcut, în aula Universităţii din Cra­iova, un amplu expozeu privind sis­temul de organizare a acestui organism internaţional şi funcţiile sale in ca­drul O.N.U. ■ La invitaţia Consiliului General A.R.L.U.S., a vizitat Craiova o delega­ţie de cadre didactice din Uniunea So­vietică, activişti ai Asociaţiei de prie­tenie sovieto-române, condusă de L. A. Borisov, directorul Şcolii medii nr. 201 „Zoia şi Alexandr Kosmodemianski“ din Moscova. ■ Din iniţiativa secţiei de propa­gandă a Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., în holul Universităţii a fost organizată o expoziţie privind dezvol­tarea economică a judeţului Dolj între anii 1967—1972. Mari panouri ilustrea­ză dinamica principalilor indicatori economici; machetele, fotografiile, gra­ficele, hărţile prezintă progresele în­registrate de principalele unităţi indus­triale . Electroputere, Combinatul chi­mic, U.M.M.R., Fabrica de confecţii, întreprinderea de prefabricate din be­ton, U.R.A., Trustul de construcţii in­dustriale, întreprinderea de industrie locală, trusturilor din domeniul agri­culturii, sistematizării localităţilor ru­rale. S-a rezervat un spaţiu la fel de generos comerţului, ocrotirii sănătăţii publice, mişcării sportive etc. Iarnă olteană : Faringul sub zăpadă, (imagine de excepţie dintr-o iarnă capricioasă). CURIERI Tradem LIQUICURIERI Spre deosebire de alte oraşe, Craiova se poate mîndri că are două busturi ale lui Traian Demetrescu. Avem, deci, doi poeţi Traian Demetrescu. Unul, cioplit în piatră de sculptorul Ion Jalea, se odihneşte pe un soclu în strada Karl Marx, încă din anul 1925. Altul a fost descoperit, mai recent, undeva, într-un loc mai dosnic, în Parcul Trandafi­rilor. Soclul granitic al celui dintîi pare tăiat cu dalta de numai cîteva zile. So­clul celui de al doilea a fost placat cu fîşii prismoidale din marmură de Ruş­­chiţa, închipuind nişte aplice de faianţă dispuse asimetric şi fără noimă într-o bucătărie. Meşterul le-a lipit cu un ma­terial deficitar, ploile şi îngheţurile şi-au făcut rostul şi cîteva dintre aceste plăci sunt risipite, acum, prin locurile de joacă ale copiilor. Tradem stă resemnat pe soclul lui devastat, frunzele moarte au presărat melancolie în parc şi vîntul suspină printre ramurile arborilor... Piţurea Daniela, elevă Acorduri din Brahms Ne-am obişnuit ca în preajma lăcaşu­rilor de cultură să găsim instituţii sau unităţi comerciale care să creeze un cadru ambiant. De pildă, lingă o filar­monică îi stă bine unei librării, unei florării, unui magazin de articole muzi­cale sau, mă rog, unei cafenele unde să se întîlnească melomanii. Peste drum de filarmonica din Cra­iova a funcţionat, mulţi ani, un maga­zin de desfacerea băuturilor alcoolice. Pînă într-o zi. Pînă într-o zi, cînd edilii oraşului au tras obloanele şi au început să renoveze localul cu intenţia să-i dea o altă întrebuinţare. Şi aşa s-a şi pe­trecut, noul local a fost inaugurat şi acum pune la dispoziţia noastră peşte oceanic, scrumbii afumate, heringi cu ceapă şi alte preparate din peşte. Aşa da, mai merge, ni s-a creat şi nouă un cadru ambiant înainte de a intra într-o sală de concert să ascultăm acorduri din Brahms. Ing. G. Goga Ipostaze Ce am avea de spus dacă ne-am referi la activitatea caselor de cultură sau la cea a brigăzilor artistice de agitaţie ? Vorbind despre casele de cultură, am putea spune că cea din Calafat desfă­şoară o activitate rodnică şi că, de curînd, datorită metodistului Victor Belciug, a reuşit să încînte publicul calafetean ofe­­rindu-i montajul literar-muzical „File de aur din istoria patriei“. La polul opus însă e Casa de cultură din Segarcea. Iată că brigăzile artistice de agitaţie, datorită unor intervenţii salutare, sunt din nou la ordinea zilei. Cunoscutul artist amator Savel Pătuleanu ne-a demonstrat, de curînd, cît de sugestiv poate prezenta scenic brigada artistică de care se ocupă, aspecte din viața Uzinelor Electroputere. Pînă aici toate bune. Dar există, din păcate, numeroase brigăzi artistice, în special în mediul rural, care ne oferă spectacole în faţa cărora punem capul în pămînt pentru a nu da ochi cu in­terpreţii. Textele (în majoritatea cazu­rilor ele sînt de vină) nu reuşesc să producă decît ilaritate. Cîteva versuri schingiuite de un textier neinspirat, agă­ţate de melodia unui tango, o „înţepă­tură“ vulgară la adresa unuia care a greşit, subliniată de cîteva bătăi într-o tobă şi cam atît. Dacă cineva are sarcina să îndrume şi să controleze activitatea brigăzilor artis­tice de agitaţie, s-o facă în mod califi­cat. Fiindcă, mai ştii, s-ar putea ca, într-o bună zi, unui textier să-i dea prin gînd să scrie tocmai despre această sarcină neîndeplinită și să se bucure de adeziunea spectatorilor. L. Talaz CENACLU Anonimele nu se iau în conside­rare. Ion Alex. Angheluş. Huşi. Ne-ai trimis 14 poezii. Versifici prea facil şi mult. Fără concentrare, nu ajungi decît la... femeia aparentă. L. D. Baroma. Neamţ. Compui ca pe vremea lui Bolintineanu, ceea ce astăzi nu mai merge. Valeriu Bârgău. Din Arcade o imagine : „Sufletul gol mai petrece o zi în umbrar sub maldăre de crini.“ Bumbu Emil. Bistriţa-Năsăud. „Eram ca bou-n jug bătut cu bi­ciul...“ Mărturisire prea directă. Gh. Cat. Versificaţie goală. Marius Ciufu. Oraviţa. Versuri puerile, banale, cu floricele şi li­belule. Anca Digă. Craiova. în versuri nu merg neologisme ca bovaric, pene­trant, pitoresc, insuportabil. Ge­nunchii mei, să nu vă fie teamă e o pastişă după Maria Banuş. Vasile Dumitru. Săbăoani. Onora­bilă doar ca intenţie. Fain Vasile. Craiova. Ai greşeli de ortografie („din­tîi“), deci, ce să mai vorbim ? Emil Gavriliu. Versuri agreabile, tonegariene : „Nu pot să ies din cercul bolnav / Să rup odgonul ce mă ţine legat. / Trăiesc fără suflet, că sufletu-mi umblă/Sus, pe-un tă­­rîm imaculat“. Mai trimiteţi. Otto Gwiazdomorschi, Vaslui. No­taţiile sînt prea sumare şi nesem­nificative. Andrei Hossu. Cluj. Am reţinut ce se putea. Mitică Lăcătuşu. Săbăoani. Am ad­mirat entuziasmul. Mai puţin, din nefericire, arta. M. Marinescu. Tinereţea nu se împrumută. Ilariu Ilie. Craiova. Aţi mai tri­mis odată respectiva epistolă în versuri şi v-am răspuns că e proastă, jalnic epigonică. Mircea Mureşan: „Nu poţi merge fără să ştii, unde mergi“. Dacă ai respecta acest slogan, te-ai gîndi mai mult decît cînd scrii : „Cîntăm în aceeaşi tulpină / tu dinafară / eu dinăuntru / tu seara / cu dimi­neaţa / tu toamna / cu primăvara / pe urmă cîntăm viceversa / aşa ne iubim“. Adina Pani. Timişoara. E greu să alegem din tot ce aţi trimis, mai ales corespunzător cu profilul unei reviste de cultură (nu numai de literatură). Aşteptăm apariţia volu­melor la „Cartea românească“ şi „Facla“. Vă urăm succes. Eugen Pelin. Piteşti. Nimic con­sistent. Scrii mult, fără şir şi fără sens. Pîrvu Ion Savu. Documentele ne­interesante în copii, iar versurile de o tehnică primitivă. Ion Popescu Gorj. Bucureşti. Or­tografia în suferinţă (unu-i ?). Schiţa banală, neverosimilă şi trivială. A. N. Raic. Ca exerciţii ale unui elev merg, îndeosebi Omagiu Re­publicii, fireşte, fără imaginea cori­dei. Potrivită e invocarea lui Pro­­meteu. Petru Rezuş. Ar fi nevoie de în­noire atît în formă cît şi în con­ţinut. Alexandru Şişu. Versuri prozaice, greoaie. Eugenia Vasilescu. Craiova. Nu are rost să continuaţi. Lucraţi mai bine în specialitatea pentru care v-aţi pregătit. D. Vînătorul. Craiova. Dacă trăiaţi pe vremea lui Vasile Alecsandri, aţi fi avut ecou. Red. ____________LJ

Next