Ramuri, 1973 (Anul 10, nr. 1-12)
1973-01-15 / nr. 1
2 • RAMURI la [I J GEHDA decembrie 1972 ianuarie 1973 ■ în colaborare cu Editura „Ion Creangă“, la Librăria „Ramuri“ s-a deschis Decada cărţii pentru copii, organizată de Centrul de difuzare a cărţii în cadrul „Anului internaţional al cărţii“. ■ La Casa studenţilor din Craiova a fost organizată o masă rotundă cu tema : „Activitatea politico-ideologică şi cultural-educativă, preocupare fundamentală a Asociaţiei studenţeşti“. ■ La festivalul „Cîntec nou în Mehedinţi“, organizat pe scena Casei de cultură a municipiului Drobeta Turnu Severin, C. Stănescu de la Uzina „7 Noiembrie“ a fost distins cu premiul special al juriului, iar Marcel Nicolici (Fabrica de confecţii) a primit o menţiune. ■ Stevan Gaber, rectorul Universităţii din Skoplje, R.S.F. Iugoslavia, a făcut o vizită la Craiova ca răspuns la invitaţia forurilor universitare locale. Cu acest prilej au fost abordate relaţiile dintre cele două centre de învăţămînt superior, precum şi aspecte legate de relaţiile dintre şcoală şi producţie. După vizitarea celor mai importante obiective economice şi culturale ale oraşului şi întîlnirea cu membrii senatului oaspetele iugoslav a conferenţiat în faţa cadrelor didactice şi studenţilor. A fost semnat un acord de colaborare directă între Universităţile din Craiova şi Skoplje. ■ „Sarcinile învăţământului matematic în lumina documentelor Conferinţei Naţionale a P.C.R.“, a fost tema unei mese rotunde organizată în sala Centrului de ştiinţe sociale şi politice la care au colaborat : Casa judeţeană a corpului didactic, Filiala Societăţii de ştiinţe matematice şi Comitetul sindicatului învăţămînt. ■ Cu prilejul centenarului Gh. Petraşcu, în cadrul Serilor de la Muzeul de artă, dr. Mircea Iliescu a vorbit despre personalitatea artistului, inclus de UNESCO printre acţiunile sale comemorative consacrate marilor personalităţi ale artelor plastice. A. H. Rotival, reprezentantul permanent al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în România, a făcut, în aula Universităţii din Craiova, un amplu expozeu privind sistemul de organizare a acestui organism internaţional şi funcţiile sale in cadrul O.N.U. ■ La invitaţia Consiliului General A.R.L.U.S., a vizitat Craiova o delegaţie de cadre didactice din Uniunea Sovietică, activişti ai Asociaţiei de prietenie sovieto-române, condusă de L. A. Borisov, directorul Şcolii medii nr. 201 „Zoia şi Alexandr Kosmodemianski“ din Moscova. ■ Din iniţiativa secţiei de propagandă a Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., în holul Universităţii a fost organizată o expoziţie privind dezvoltarea economică a judeţului Dolj între anii 1967—1972. Mari panouri ilustrează dinamica principalilor indicatori economici; machetele, fotografiile, graficele, hărţile prezintă progresele înregistrate de principalele unităţi industriale . Electroputere, Combinatul chimic, U.M.M.R., Fabrica de confecţii, întreprinderea de prefabricate din beton, U.R.A., Trustul de construcţii industriale, întreprinderea de industrie locală, trusturilor din domeniul agriculturii, sistematizării localităţilor rurale. S-a rezervat un spaţiu la fel de generos comerţului, ocrotirii sănătăţii publice, mişcării sportive etc. Iarnă olteană : Faringul sub zăpadă, (imagine de excepţie dintr-o iarnă capricioasă). CURIERI Tradem LIQUICURIERI Spre deosebire de alte oraşe, Craiova se poate mîndri că are două busturi ale lui Traian Demetrescu. Avem, deci, doi poeţi Traian Demetrescu. Unul, cioplit în piatră de sculptorul Ion Jalea, se odihneşte pe un soclu în strada Karl Marx, încă din anul 1925. Altul a fost descoperit, mai recent, undeva, într-un loc mai dosnic, în Parcul Trandafirilor. Soclul granitic al celui dintîi pare tăiat cu dalta de numai cîteva zile. Soclul celui de al doilea a fost placat cu fîşii prismoidale din marmură de Ruşchiţa, închipuind nişte aplice de faianţă dispuse asimetric şi fără noimă într-o bucătărie. Meşterul le-a lipit cu un material deficitar, ploile şi îngheţurile şi-au făcut rostul şi cîteva dintre aceste plăci sunt risipite, acum, prin locurile de joacă ale copiilor. Tradem stă resemnat pe soclul lui devastat, frunzele moarte au presărat melancolie în parc şi vîntul suspină printre ramurile arborilor... Piţurea Daniela, elevă Acorduri din Brahms Ne-am obişnuit ca în preajma lăcaşurilor de cultură să găsim instituţii sau unităţi comerciale care să creeze un cadru ambiant. De pildă, lingă o filarmonică îi stă bine unei librării, unei florării, unui magazin de articole muzicale sau, mă rog, unei cafenele unde să se întîlnească melomanii. Peste drum de filarmonica din Craiova a funcţionat, mulţi ani, un magazin de desfacerea băuturilor alcoolice. Pînă într-o zi. Pînă într-o zi, cînd edilii oraşului au tras obloanele şi au început să renoveze localul cu intenţia să-i dea o altă întrebuinţare. Şi aşa s-a şi petrecut, noul local a fost inaugurat şi acum pune la dispoziţia noastră peşte oceanic, scrumbii afumate, heringi cu ceapă şi alte preparate din peşte. Aşa da, mai merge, ni s-a creat şi nouă un cadru ambiant înainte de a intra într-o sală de concert să ascultăm acorduri din Brahms. Ing. G. Goga Ipostaze Ce am avea de spus dacă ne-am referi la activitatea caselor de cultură sau la cea a brigăzilor artistice de agitaţie ? Vorbind despre casele de cultură, am putea spune că cea din Calafat desfăşoară o activitate rodnică şi că, de curînd, datorită metodistului Victor Belciug, a reuşit să încînte publicul calafetean oferindu-i montajul literar-muzical „File de aur din istoria patriei“. La polul opus însă e Casa de cultură din Segarcea. Iată că brigăzile artistice de agitaţie, datorită unor intervenţii salutare, sunt din nou la ordinea zilei. Cunoscutul artist amator Savel Pătuleanu ne-a demonstrat, de curînd, cît de sugestiv poate prezenta scenic brigada artistică de care se ocupă, aspecte din viața Uzinelor Electroputere. Pînă aici toate bune. Dar există, din păcate, numeroase brigăzi artistice, în special în mediul rural, care ne oferă spectacole în faţa cărora punem capul în pămînt pentru a nu da ochi cu interpreţii. Textele (în majoritatea cazurilor ele sînt de vină) nu reuşesc să producă decît ilaritate. Cîteva versuri schingiuite de un textier neinspirat, agăţate de melodia unui tango, o „înţepătură“ vulgară la adresa unuia care a greşit, subliniată de cîteva bătăi într-o tobă şi cam atît. Dacă cineva are sarcina să îndrume şi să controleze activitatea brigăzilor artistice de agitaţie, s-o facă în mod calificat. Fiindcă, mai ştii, s-ar putea ca, într-o bună zi, unui textier să-i dea prin gînd să scrie tocmai despre această sarcină neîndeplinită și să se bucure de adeziunea spectatorilor. L. Talaz CENACLU Anonimele nu se iau în considerare. Ion Alex. Angheluş. Huşi. Ne-ai trimis 14 poezii. Versifici prea facil şi mult. Fără concentrare, nu ajungi decît la... femeia aparentă. L. D. Baroma. Neamţ. Compui ca pe vremea lui Bolintineanu, ceea ce astăzi nu mai merge. Valeriu Bârgău. Din Arcade o imagine : „Sufletul gol mai petrece o zi în umbrar sub maldăre de crini.“ Bumbu Emil. Bistriţa-Năsăud. „Eram ca bou-n jug bătut cu biciul...“ Mărturisire prea directă. Gh. Cat. Versificaţie goală. Marius Ciufu. Oraviţa. Versuri puerile, banale, cu floricele şi libelule. Anca Digă. Craiova. în versuri nu merg neologisme ca bovaric, penetrant, pitoresc, insuportabil. Genunchii mei, să nu vă fie teamă e o pastişă după Maria Banuş. Vasile Dumitru. Săbăoani. Onorabilă doar ca intenţie. Fain Vasile. Craiova. Ai greşeli de ortografie („dintîi“), deci, ce să mai vorbim ? Emil Gavriliu. Versuri agreabile, tonegariene : „Nu pot să ies din cercul bolnav / Să rup odgonul ce mă ţine legat. / Trăiesc fără suflet, că sufletu-mi umblă/Sus, pe-un tărîm imaculat“. Mai trimiteţi. Otto Gwiazdomorschi, Vaslui. Notaţiile sînt prea sumare şi nesemnificative. Andrei Hossu. Cluj. Am reţinut ce se putea. Mitică Lăcătuşu. Săbăoani. Am admirat entuziasmul. Mai puţin, din nefericire, arta. M. Marinescu. Tinereţea nu se împrumută. Ilariu Ilie. Craiova. Aţi mai trimis odată respectiva epistolă în versuri şi v-am răspuns că e proastă, jalnic epigonică. Mircea Mureşan: „Nu poţi merge fără să ştii, unde mergi“. Dacă ai respecta acest slogan, te-ai gîndi mai mult decît cînd scrii : „Cîntăm în aceeaşi tulpină / tu dinafară / eu dinăuntru / tu seara / cu dimineaţa / tu toamna / cu primăvara / pe urmă cîntăm viceversa / aşa ne iubim“. Adina Pani. Timişoara. E greu să alegem din tot ce aţi trimis, mai ales corespunzător cu profilul unei reviste de cultură (nu numai de literatură). Aşteptăm apariţia volumelor la „Cartea românească“ şi „Facla“. Vă urăm succes. Eugen Pelin. Piteşti. Nimic consistent. Scrii mult, fără şir şi fără sens. Pîrvu Ion Savu. Documentele neinteresante în copii, iar versurile de o tehnică primitivă. Ion Popescu Gorj. Bucureşti. Ortografia în suferinţă (unu-i ?). Schiţa banală, neverosimilă şi trivială. A. N. Raic. Ca exerciţii ale unui elev merg, îndeosebi Omagiu Republicii, fireşte, fără imaginea coridei. Potrivită e invocarea lui Prometeu. Petru Rezuş. Ar fi nevoie de înnoire atît în formă cît şi în conţinut. Alexandru Şişu. Versuri prozaice, greoaie. Eugenia Vasilescu. Craiova. Nu are rost să continuaţi. Lucraţi mai bine în specialitatea pentru care v-aţi pregătit. D. Vînătorul. Craiova. Dacă trăiaţi pe vremea lui Vasile Alecsandri, aţi fi avut ecou. Red. ____________LJ