Ramuri, 1974 (Anul 11, nr. 1-12)

1974-01-15 / nr. 1

2 • RAMURI fa curier Ina Georgescu. Bucureşti. Am comunicat celor în drept impresiile dumneavoastră. Gîtan Stela. Craiova. „Aşteaptă-mă...“, ne scrii. Te aşteptăm cu versuri bune. Ioana din Caracal. Imitaţiile prea servite n-au şanse de publicare. Teodor Maricaru. Respectiva carte a fost recenzată la noi. Muha Ioan. Bucureşti. Pe vremea lui Topîrceanu ar fi mers. Ionel Oprescu. Mai citeşte înainte de a compune. Dumitru C. Pavel. Putem publica un fragment de cel mult 8 pagini dactilo, dacă dai ceva interesant. Nota obţinută nu spune mare lucru. Aleodor-Daniel Păunescu. Versuri nemature. Ionelaş Picu. Catane-Dolj. Versuri puerile. M. Popescu. Craiova. E ceva, dar mai ai mult de lucru pînă să devii postă. Valeria Sivan. Săsciori. Alba. Pentru moment, simple exerciţii. Poate mai tîrziu. Nicolae Suhăianu. Reproducem De dor... „Mi-e dor de sufletul onest —/ Ca plinea coaptă sub un ţest,/ Ca vinul ce-am sorbit în trudă/ Turnat în oală de vreo rudă“. Costel I. Ştefănescu. Albeşti-Olt. Sunt unele lucruri care reţin atenţia. Văd că ştii şi de entelehie. Vasile Tăcu. Ploieşti. Vă facem plăcerea de a vă reproduce epigrama, adaos la catrenul lui Mircea Trifu adresat criticului Al. Piru pe tema Pyrosofoc. O fi sacru, o fi lai Arde ca un arc voltaic Neofiţi şi chiar statui S-au pîrlit la pana lui. Al. Florin Ţene. Drăgăşani. „Stelele sunt peşti cu ochi roşii“, asta o spun toţi poeţii în caz că nu amintesc de păsări. Vorba dumitale : „Manole e o pasăre“. Corneliu Vasile. Dumneata eşti cu oasele, iar ca păsări foloseşti gîştele. Vierro — Craiova. în comparaţie cu toamna la care te referi, poezia dumitale e anostă. Paul Areţu. Interesantă ca versificaţie, dar în stil de parodie. Bălăci Constantin. Calafat. Exerciţii deocamdată imature. Baloş Olimpiu. Versificări facile, inconsistente. Ştefan Banciu. Craiova. Reţinem mărturisirea : „Eu sunt copac din cîmpie/ Simbolul înălţării/ Cu rădăcinile înfipte adîme/ în pământul ţării.“ Capezan Ştefan. Drobeta Tr. Severin. în polemică indignarea trebuie reţinută. Articolul e prea lung. Viorel Cristea. Constanţa. Aporiile lui Zenon aplicate la ţigară devin neserioase cînd vrem să facem umor. Sandu Dugheanu. Bucureşti. Confecţii de ocazie. Dimitrie Hanu. Glie, lună, fluier molcom,, astea nu mai merg azi. D. Hobeanu. Gorj. Sonetul e modest. Constantin Iercescu. Timişoara. „Smalţ de lînă“ ? „Tîmple îngheocate“ ? „Vulnerat de salturi“? Ce sînt toate astea ? Pitiş Dumitru. Oboga. Trebuie să citeşti şi să deprinzi ortografia. Mioara Rochianu. Drobeta-Tr. Severin. Şi la dumneata sunt „glie“, „tril de ciocîrlie“ şi alte de astea. Vasile Gh. Sega. Tg. Cărbuneşti. Versurile pe stil popular nu trebuie să fie simple imitaţii ale folclorului oral. Alexandru Stănciulescu. Bucureşti. Azi folclorul se culege cu magnetofonul, nu se fabrică. Silvia Șerban, Craiova. Sunt unele semne de lirism, mai clare în poeziile neversificate, naive în cele cu ritm și rimă. Red. V. actualitatea culturală Perspective ale muncii culturale Interviu cu profesorul Florea Firan, preşedintele Comitetului de cultura şi educaţie socialista al judeţului Dolj — Pornim, tovarăşe preşedinte, întru-un an nou, an în care întregul nostru popor s-a angajat să facă totul pentru a îndeplini sarcinile trasate de recenta plenară a Comitetului Central, să întîmpine cea de-a 30-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist şi Congresul al XI-lea al partidului cu noi şi remarcabile succese. Trăim deci o perioadă fierbinte, în care nouă, oamenilor de cultură ne revin sarcini precise, în care activitatea culturală de masă, instituţiile profesioniste şi amatoare sunt chemate să contribuie prin forţele lor la ridicarea nivelului întregii activităţi ideologice şi cultural-artistice de la oraşe şi sate. Am vrea, în consecinţă să ne vorbiţi despre anul cultural doljean 1974 ? — Ştim cu toţii, programul ideologic al etapei imediat următoare formulează cerinţa esenţială ca întregul mecanism de procese şi fenomene sociale să cunoască un continuu caracter de perfecţionare. Acest program ideologic se relevă deopotrivă ca program politic şi ca program moral dinamizînd însăşi dezvoltarea economiico-socială, întreaga structură culturală, mergînd pînă la raporturile interumane, vizînd împlinirea orînduiuirii socialiste ca nouă civilizaţie spirituală superioară. In acest context este normal ca planul nostru de perspectivă să fie un plan dinamic, activităţile cultural-educative şi de popularizarea cunoştinţelor ştiinţifice, răspîndirea cărţii, viaţa artistică a instituţiilor profesioniste şi amatoare, activitatea muzeistică, diversificarea peisajului editorial şi asigurarea bazei materiale, ca să enumerăm aici doar cîteva din preocupările noastre, să nu rămînă simple enunţuri şi tot atîtea fapte teoretice generoase, ci să se împlinească în activităţi bogate cu un viu conţinut social, capabile să oglindească un real fenomen artistic, o cultură puternică şi originală proprie acestei părţi de ţară. Iniţiativa locală va avea un cuvînt greu de spus şi nu încape nici o îndoială că vom asista la manifestări artistice ineditite, capabile prin originalitatea lor să împrospăteze activitatea culturală de masă. Pentru jubileul Eliberării, casele de cultură, universităţile populare, căminele culturale şi cluburile din întreprinderi vor fi gazdele unor cicluri periodice de conferinţe care să evidenţieze lupta maselor populare pentru înfăptuirea actului istoric de la 23 August, realizările obţinute de poporul nostru în cei 30 de ani de construcţie socialistă, şi, maiales, rolul partidului în acest proces revoluţionar; în întîmpinarea Congresului al XI-lea al P.C.R. vor avea loc simpozioane pe teme de actualitate politică şi numeroase întâlniri cu vechi militanţi ai partidului. — Cum veţi antrena specialiştii din diverse sectoare de activitate la realizarea practică a obiectivelor propuse ? — Antrenarea specialiştilor este o problemă importantă. Un public interesat de cunoştinţe noi, capabile să înţeleagă rapid pătrunderea noului în viaţa cotidiană, un astfel de public, deci, poate fi convins numai prin argumente ştiinţifice şi numai de către specialişti. Participarea cadrelor universitare, a cercetătorilor de la Filiala din Craiova a Academiei de Ştiinţe sociale şi politice, lectorilor cabinetului judeţean şi şcolii interjudeţene de partid, muzeografilor, scriitorilor, istoricilor de artă, juriştilor, specialiştilor din diverse ramuri ale economiei — industrie, agricultură, institute de cercetări şi proiectări etc. — şi, implicit a intelectualilor locali, legaţi prin natura preocupărilor lor de fenomenele specifice comunităţii în care îşi desfăşoară activitatea, este mai mult decît necesară, această participare codiţionînd de fapt realizarea programului nostru. — în planul de măsuri pe care l-aţi adoptat se remarcă foarte uşor o mare diversitate a programelor artistice destinate amatorilor şi profesioniştilor. Este un lucru bun pe care va trebui să-l păstraţi. — Este adevărat. Se ştie foarte bine că artistului — indiferent dacă acesta este de meserie sau numai amator îi convine un program bogat care îl solicită în permanenţă, menţinîndu-l în scenă şi asigurîndu-i săli pline. în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării se vor organiza concursuri şi întreceri pentru tarafuri, solişti vocalii şi instrumentali, pentru dansurile populare, coruri şi, pentru prima oară, va avea loc un festival rezervat rapsozilor. N-au fost ocolite fireşte, nici participările la confruntări cu caracter naţional sau internaţional : „Mamaia’74“,Bucureşti, Valea Prahovei. Festivalul de muzică populară şi uşoară „Primăvară băileşteană“ intră odată cu a IV-a ediţie din 1974 în rîndurile festivalurilor cu tradiţie, urmărind revitalizarea unui domeniu interpretativ mult îndrăgit în judeţul nostru : muzica uşoară. Un sprijin substanţial vor primi şi cercurile literare pentru care am programat concursuri, culegeri de versuri originale şi de folclor literar Artelor plastice le sînt rezervate saloane de vară, expoziţii judeţene de pictură, grafică şi sculptură. Cineamatorii au, începînd din acest an, o Gală a filmului cu caracter competitiv. — în sfîrşit, numiţi-ne, vă rugăm, cîteva din punctele de atracţie ale profesioniştilor. Cunoaştem repertoriile Teatrului Naţional, Filarmonicii „Oltenia“, Operetei şi Teatrului de păpuşi, repertorii analizate detaliat într-un număr recent al revistei noastre. — La Teatrul Naţional, un simpozion cu tema : „Contribuţiile teatrului craiovean la stimularea dramaturgiei româneşti“ şi, trebuie amintită, în fine condiţiile noului edificiu o permit, organizarea mult aşteptatului muzeu al teatrului a cărui inaugurareva fi făcută cu o expoziţie consacrată spectacolelor originale incluse în cele XXX de stagiuni, Filarmonica apelează la vechiletradiţii ale oraşului, anunţînd pentru programul de vară concerte de promenadă, educative, populare şi de varietăţi, susţinute în parcurile şi grădinilepublice. Opereta, cu orchestra proprie, promitespectacole cu mai puţin fast, dar, în schimb, accesibile scenelor de care dispun casele de cultură şi căminele culturale, deci pretabile la turneu . Teatrul de păpuşi sărbătoreşte anul acesta primul sfert de secol de cînd delectează micii spectatori şi, probabil, îşi va păstra în continuare frumoasa carte de vizită. Toate formaţiile profesioniste vor colabora la cea de a II-a „Săptămînă deteatru şi muzică“ şi, s-au decis, în sfîrşit, să părăsească unele prejudecăţi , vor deschide stagiuni permanente la Calafat, Băileşti, Poiana Mare şi Dăbuleni. Muzeul Olteniei şi cel de artă îşi vor reorganiza expoziţiile permanente, iar ca un frumos început de dialog al artiştilor plastici cu oraşul, va fi grupul statuar „Fraţii Buzeşti“ de Boris Caragea, grup ce va fi amplasat în perimetrul Casei Băniei. Anul 1974 este un an care trebuie să confirme. Oamenii de cultură din judeţul Dolj vor trebuie să-şi onoreze angajamentele luate, înscriindu-şi astfel muncalor într-un larg context creator, la nivelul întregii ţări, Mihai Duţescu Plenara Comitetului pentru cultură şi educaţie socialistă al judeţului Dolj Eveniment de importanţă majoră în viaţa culturală a judeţului Dolj. Plenara Comitetului de cultură şi educaţie socialistă desfăşurată la sfârşitul lunii decembrie 1973 a marcat şi de astădată un adevărat „moment“ al muncii culturale doljene, analizînd cu luciditate şi competenţă o întreagă perioadă de efort creator, oferind bilanţuri şi perspective. în cadrul lucrărilor Plenarei, prof. Florea Firan, preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă, a prezentat „Darea de seamă asupra activităţii cultural-educative şi artistice pe anul 1973“ şi „Planul de muncă pe anul 1974“, document elaborat la nivel judeţean pe baza documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971 şi a măsurilor stabilite de Plenara Comitetului judeţean de partid din 21 decembrie 1973. Din materialele prezentate a reieşit că activitatea culturală desfăşurată în aşezămintele doljene a început să-şi contureze o adevărată tradiţie,să-şi impună o continuitate, un stil de muncă original. Fie în localităţile mari, fie în cele mici problema diversificării programelor, a continuităţii şi ţinutei lor, i s-a pus cu mai mare acuitate, întreaga activitate axînduse, în principal, pe acţiunile de cunoaştere a documentelor de partid, a evenimentelor interne şi internaţionale, pe dezbaterea unor teme politico-ideologice şi economice privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Şi, în această direcţie, anul 1973 a fost deosebit de bogat în evenimente majore : Plenarele partidului nostru , vizitele tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unele ţări europene, în America Latină şi de Nord ; sesiunile M.A.N. ; relaţiile politice şi economice ale ţăriinoastre cu străinătatea ; aniversarea unor date şi personalităţi istorice. Interesul pentru aceste teme incluse în programul de activitate curentă a fost deosebit, unele localităţii solicitînd repetarea lor. Reacţia este firească din moment ce mijloacele de exprimare — lectori competenţi, filme documentare şi diapozitive, fotografii Agerpres — elimină metode perimate, improprii, bazate mai mult pe improvizaţie şi chiar diletantism. Această schimbare de atitudine rezidă şi din faptul că cei ce au fost investiţi cu responsabilitate culturală nu mai conjugă succesele muncii lor cu „îndeminirea“ cifrelor de plan — interesante statistic, dar deci, adesea — ci cu modul cum întreprind acele acţiuni dictate de necesitatea specifică a localităţilor şi publicului respectiv. Am remarca aici acţiunile referitoare la problemele economice şi de producţie vizînd formarea şi dezvoltarea atitudinii active a oamenilor faţă de rentabilitate, preţ de cost, acord global, economisirea resurselor materiale, energetice şi a combustibilului. Teme similare, ca importanţă, fac parte şi din programa analitică a celor 22 de universităţi populare rurale şi orăşeneşti, în cadrul cărora au funcţionat,, anul trecut, 115 cursuri frecventate de 6 000 cursanţi. Studiind, în colaborare cu o serie de specialişti — folclorişti, muzicieni, coregrafi — configuraţia tradiţiilor artistice păstrate în judeţ, Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă a efectuat o împărţire pe specificitate etnografică, pe vetre folclorice, dacă vreţi. Astfel s-au impus : „Întrecerea brigăzilor artistice de agitaţie“ ; „Festivalul dansului doljean“ (de la Goicea) ;„întrecerea judeţeană a formaţiilor corale“ (Poiana Mare) ; „Sărbătorile bujorului“ (Pleniţa), „teiului“(Carpen), „Independenţei“ şi „Cununa rozelor“ (Calafat) ; „Festivalul tarafurilor, soliştilor vocali şi instrumentali“ (de la Daneţi) , aflate la a IlI-a lor ediţie. Există apoi tradiţionalul „Festival de teatru I. L. Caragiale“ la care participă marea majoritate a instituţiilor culturale din judeţ. Succese reale au înregistrat spectacolele scrise, regizate și interpretate de au-