Ramuri, 1978 (Anul 15, nr. 1-12)

1978-01-15 / nr. 1

Clipele de neuitat îmi amintesc cu emoţie şi mîn­­drie de momentul in care tovarăşul Nicolae Ceauşescu mi-a înmînat personal înalta distincţie de Erou al Muncii Socialiste. In acele clipe im­posibil de uitat, m-am angajat faţă de mine însumi să fac tot ce-mi va sta in putere pentru a dovedi pe deplin că merit onoarea ce mi s-a făcut. Din acea zi de înaltă efuziune pentru mine, am mai avut prilejul, în mai multe situaţii, să-l revăd, de aproape, pe secretarul ge­­­­neral al partidului nostru, să-i ad­­­­mir şi mai mult deosebitele calităţi de om şi conducător politic, de co­munist întreprinzător, permanent­­ preocupat de bunul mers al trebu­rilor ţării, de continua afirmare a României, a politicii partidului şi statului nostru în lume. L-am re­văzut la noi în întreprindere inte­­­resîndu-se de problemele produc­ţiei, de modul în care se îndepli­nesc sarcinile ce revin colectivului­­nostru de muncă. L-am revăzut dînd indicaţii preţioase cu privire la diversificarea şi modernizarea­­­ producţiei, creşterea eficienţei şi e­­­­conomicităţii, asimilarea de trans­­­­formatoare pentru metalurgie şi a ■ unor tipuri speciale de motoare e­­­­lectrice îndeosebi pentru industria ■ minieră şi metalurgie, trecerea la producerea de staţii de tracţiune­­ pentru metrou, tramvaie şi altele. Neobosit, ca un adevărat comunist conducător de stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu acţionează pil­duitor, cu exigenţă comunistă, cu clarviziune ştiinţifică, realistă. Ca pretutindeni unde a fost prezent, şi în întreprinderea noastră tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transformat intiinifire''cu hitîVibîtorii‘Şi specia­liştii, cu întregul colectiv de muncă de la Electroputere în remarcabile dialoguri constructive, exigente, pline de învăţăminte, dînd preţioa­se indicaţii pentru o mai bună va­lorificare a potenţialului material şi uman, pentru continua diversifi­care şi modernizare a producţiei, creşterea gradului de integrare a fabricaţiei, scăderea importurilor, îmbunătăţirea calităţii produselor. In aceste zile cind întreaga noas­tră ţară se pregăteşte pentru mă­reaţa aniversare a şase decenii de viaţă a secretarului general al par­tidului, ca om al muncii din puter­nicul colectiv al întreprinderii Electroputere îmi amintesc de fie­care din vizitele de lucru făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Cra­iova, de indicaţiile date construc­torilor craioveni de locomotive, transformatoare, aparataj şi mo­toare electrice. Această rememorare îmi aduce în prim plan rezultatele obţinute în ultimii ani, ascensiunea producţiei întreprinderii avînd ca geneză indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. în acest fel a fost posibilă, printre altele, asimila­rea transformatoarelor pentru me­talurgie şi pentru cuptoare de in­ducţie, gama de cuptoare cu arc de la 3 la 10 tone fiind şi ea în faza de asimilare. In perioada de la vi­zita de lucru din septembrie 1976, au mai fost asimilate în fabricaţie gama de motoare antiexplozive pen­tru industria minieră, s-a diversifi­cat considerabil­­gama de motoare pentru pompe îndeosebi pentru ex­ploatare in aer liber. Tot în urma indicaţiilor secretarului general al partidului a fost asimilată şi este produsă staţia de tracţiune pentru metrou şi tramvaie, iar in producţia de aparataj s-a trecut la realizarea de aparataj şi transfor­matoare pentru exploatare subtera­nă, in prezent primele transforma­toare de acest fel fiind livrate, iar prima celulă antigrizutoasă — con­cepută şi realizată la Electroputere — este pregătită pentru a intra in subteran. Prin eforturile întregului colectiv, prin puterea de mobilizare şi acţiune a comuniştilor, la nivelul întreprinderii se va ajunge, în acest an, ca din volumul producţiei globale 21,7 la sută să reprezinte produse noi şi modernizate incepînd cu anul 1976, iar în anul 1978 acest procent va reprezenta peste 70 la sută din producţia globală. Colectivul constructorilor de transformatoare, în rîndurile căruia îmi desfăşor activitatea profesiona­lă, puternic racordat la imperativele unei producţii în­­continuă dezvol­tare şi modernizare, întîmpină,­ ală­­turi de toţi oamenii muncii din în­treprindere, de întreaga ţară, ani­versarea a 60 de­­ani de viaţă, din care 45 de ani de activitate revolu­ţionară, a celui mai iubit fiu" al poporului, cu rezultate deosebite în muncă, dovedindu-şi prin aceasta înalta preţuire, stimă şi încredere faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Co­munist Român, personalitate mar­cantă a vieţii politice interne şi in­ternaţionale, exponent strălucit al partidului, al clasei muncitoare, al poporului român. . Paul Dinu Erou al­ Muncii Socialiste, maistru la Electroputere Exemplaritatea unui destin Pentru oamenii muncii, pentru întregul nostru popor, numele tova­răşului Nicolae Ceauşescu este scump şi apropiat. Viaţa sa a fost şi este consacrată integral luptei pentru fericirea poporului român, pentru triumful socialismului. în­treaga sa activitate şi personalitate întruchipează aspiraţiile şi năzuin­ţele poporului muncitor, călăuzit în permanenţă de teoria revoluţionară marxist-leninistă, încă de tînăr, de la vîrsta de 15 ani, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a păşit pe dru­mul spinos al revoluţionarului co­munist, a fost arestat şi condam­nat de mai multe ori de către auto­rităţile burghezo-moşiereşti. Cra­iova, Oltenia, reprezintă locuri fier­binţi pe harta tinereţii sale. în iunie 1934, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat în faţa Con­siliului de război al corpului I de armată din Craiova, care judeca procesul ceferiştilor şi petroliştilor, protestul tineretului muncitor re­voluţionar. A vorbit atunci princi­pial, cu hotărîre şi curaj, trăsături permanente ale personalităţii sale. Una din problemele căreia P.C.R. i-a acordat cea mai mare impor­tanţă la sfirşitul anului 1945 şi în c­ursul anului 1946, a fost problema alegerilor pentru Adunarea Naţio­nală. După constituirea R.P.D.­in mai 1946, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit din partea C.C. al P.C.R. sarcina de a conduce activitatea organizaţiei regionale P.C.R. din Oltenia. Prezenţa sa dinamică, în fruntea Regionalei P.C.R. Oltenia, experienţa şi spi­ritul său de abnegaţie, devotamen­tul faţă de cauza poporului mun­citor, faţă de principiile marxism leninismului, au fost dovedite în toate împrejurările complexe ale acestei perioade, in întreaga sa activitate, in realizările obţinute in Oltenia, in prima etapă a revolu­ţiei populare. Drept urmare, a crescut de la o zi la alta influenţa şi autoritatea organizaţiilor de partid din­­ regiune care, urmînd indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, întăreau legăturile cu masele, rezolvind din mers compli­catele probleme economice ale ace­lei etape istorice. Caracterizind ro­lul alegerilor în contextul luptei generale a forţelor­­ progresiste din România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — secretarul Regionalei Oltenia a P.C.R. — spunea în iulie 1946 : „Alegerile generale parla­mentare care vor avea loc in cu­­rind au o importanţă, istorică în viaţa poporului român. Pentru prima dată poporul român va alege liber şi în mod democratic, pe baza dreptului de vot universal, egal, direct şi secret reprezentanţii săi în parlamentul ţării... în aceste alegeri se hotărăşte viitorul po­porului“... (27 iulie 1946). Referin­­du-se la scopurile urmărite de P.C.R. pentru realizarea prevede­rilor Platformei-Program a B.P.D., tovarăşul Nicolae Ceauşescu adău­ga : „Noi vrem ca bogăţiile ţării să le folosim pentru bunăstarea întregului popor, nu ca pînă acum pentru îmbogăţirea unui grup res­­trins de profitori hrăpăreţi. Noi vrem ca România să nu mai fie o ţară înapoiată... Noi vrem să ne vedem ţara în rîndul ţărilor înain­tate ale lumii. Realizarea platfor­­mei-program va fi un pas hotări­­tor pe acest drum“ (27 iulie 1946). Ca activist al Regionalei P.C.R. Oltenia în acel timp, îmi amintesc cu emoţie de acele memorabile ade­văruri rostite atunci şi care azi au devenit realitate , de încrederea nestrămutată a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în mase, în forţele po­porului, încredere care constituie una din trăsăturile dominante ale activităţii sale , de grija şi atenţia pe care o arăta muncitorilor de la C.F.R., , Brătăşanu, Semănătoarea etc., sau ţăranilor din Cetate, Mîr­­şani, Dobreşti etc. Victoria repur­tată in alegerile de la 10 noiembrie 1946 a contribuit la intensificarea procesului de dezvoltare democra­tică a României. Printre revendicările formulate de oamenii muncii din Oltenia în anii 1946—1947 revendicări care reînviau o veche dorinţă a revolu­ţionarilor de la 1848, se afla şi aceea cu privire la înfiinţarea unei Uni­versităţi la Craiova. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul Re­gionalei P.C.R. Oltenia din acea vreme a militat cu toată hotărîrea pentru realizarea acestui vis secu­lar. Mai tîrziu, ctitor al Universi­tăţii oltene, a continuat să se ocupe permanent de dezvoltarea învăţă­­mintului superior în Craiova. A sprijinit invăţămintul superior agro­nomic, s-a ocupat direct de conso­lidarea bazei materiale a acestuia. A vizitat de mai multe ori insti­tuţiile de invăţămint superior din Craiova, s-a îngrijit îndeaproape de bunul lor mers. Vizita la Craiova în anul 1965 a însemnat concretizarea ideii de în­fiinţare a actualei Universităţi. Recunoştinţa noastră faţă de Partidul Comunist, faţă de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, nu-şi poate găsi expresia decit în reali­zările pe care le obţinem, în roa­dele muncii noastre instructiv-edu­­cative, in felul in care formăm tinăra generaţie pentru muncă şi pentru viaţă. prof. univ. Neculce Popescu Imbold în realizarea unor performanţe artistice deosebite De o deosebită importanţă pen­tru dezvoltarea culturii şi artei, pentru orientarea activităţii de creaţie, au fost întîlnirile tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu cu creatorii de artă. Programul de măsuri adop­tat la primul Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste, la a cărui concepere un rol deosebit l-a avut secretarul general al partidu­lui nostru, constituie pentru toţi activiştii culturali o cerinţă şi în acelaşi timp un exemplu de con­cepere şi realizare a muncii poli­tico-educative realizate de orga­nele şi organizaţiile de partid, de unităţile culturale. îndeplinirea a­­cestui program de măsuri este pentru activul cultural al judeţului Dolj o preocupare majoră care s-a materializat deja în realizări no­tabile. Viaţa cultural-artistică a Dolju­lui, ca şi a întregii ţări, a primit un puternic impuls în urma iniţia­tivei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de declanşare a Festivalului naţio­nal „Cîntarea României“ însufle­ţită şi grandioasă manifestare co­lectivă, desfăşurată la scara unei întregi naţiuni. Trecerea în revistă a formaţiilor artistice de amatori şi profesio­niste, in special în etapa de masă, a scos în evidenţă marile posibili­tăţi cultural-educative pe care le are judeţul nostru, parte din ele încă nevalorificate. Comitetul jude­ţean de cultură şi educaţie socia­listă şi-a propus iniţierea unor acţiuni care să permită în conti­nuare depistarea talentelor sau afirmarea deplină a celor consa­crate, crearea cadrului organizat de manifestare a formaţiilor artistice şi a soliştilor, a tuturor creatorilor de artă. Buna experienţă acumulată în organizarea Festivalului muzi­cii corale, ajuns la ediţia a IV-a, Festivalul cintecului şi dansului popular, aflat la ediţia a VI-a şi mai ales Concursul şi festivalul cin­tecului românesc Maria Tănase, manifestare de interes naţional, care va înregistra in acest an cea de-a V-a ediţie, ne permite să punem în valoare potenţialul ar­tistic al judeţului in etapa de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“, ediţia a II-a. In prezent, putem afirma că ne­­aflăm intr-un moment deosebit de important pentru organizarea şi desfăşurarea acestei ample mani­festări cultural-artistice, moment în care instituţiile de cultură, toate formaţiile de amatori, şi-au stabi­lit potenţialul de care dispun, an­­gajîndu-se cu responsabilitate în pregătirea unor spectacole cu un bogat conţinut politico-educativ, în măsură să reflecte realităţile com­plexe ale etapei edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Prin grija conducerii superioare de partid, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Teatrul Naţio­nal din Craiova beneficiază în pre­zent de un local modern, cu o sală cu 600 de locuri, cu o arhitectură adecvată zonei centrale a oraşului. Pentru a valorifica ştiinţific pa­trimoniul muzeistic s-a reorganizat secţia de istorie a Muzeului Olte­niei, cu prilejul aniversării Craio­­vei, reuşindu-se prezentarea, într-o ţinută plastică deosebită, a princi­palelor momente din istoria patriei, poporului şi partidului, pe aceste străvechi meleaguri româneşti. Pentru a cinsti memoria celor care au luptat aici pentru inde­pendenţa ţării, pentru o viaţă mai bună şi mai dreaptă, patrioţi înflă­căraţi ai vremii lor, judeţul nostru a realizat citeva opere de artă monumentală de o deosebită va­loare artistică : Obeliscul „1907“, la Băileşti, operă a cunoscutului sculptor Ion Vlasiu, grupul statuar „Fraţii Buzeşti“ de Boris Caragea, statuia ecvestră „Mihai Viteazul“ de Panait Tudor şi compoziţiile de­dicate Independenţei la Craiova (autor Mereanu Emanoil) şi Calafat (Bucur Pavel). In prezent, prin strădania conti­nuă de a realiza performanţe ar­tistice deosebite, demne de grija cu care partidul şi statul nostru, per­sonal tovarăşul Nicolae Ceauşescu sprijină arta şi cultura, activul cul­tural al judeţului Dolj se anga­jează să facă totul pentru a răs­punde în continuare, prin fapte, chemării secretarului general al partidului care ne cerea : „In noile condiţii ale dezvoltării patriei noas­tre socialiste, arta şi literatura­ sunt chemate să dea expresie activităţii tumultoase desfăşurate de poporul român în toate domeniile de acti­vitate, să înfăţişeze noile realizări, entuziasmul, optimismul şi hotări­­rea de a merge neabătut înainte“. Radu Popovici vicepreşedinte al Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă — Dolj Pag. 2—3 , în faţa machetei viitoa­rei întreprinderi OLTCIT; în mijlo­cul colectivului de la „Electroputere" ; la întreprinderea de prefabricate din beton ; la Adunarea populară prile­juită de deschiderea anului universi­tar 1975—76 ; în pag. 4—5 : la între­prinderea de tractoare şi maşini agri­cole ; pe Şantierul sistemului de iri­gaţii Sadova-Corabia , semnind în car­tea de onoare a municipiului Craio­va ; la întreprinderea de confecţii ; pag. 6 : imagini din Scorniceşti, satul natal al Preşedintelui , pag. 16 , pri­mind Medalia de aur a Păcii „Frederic Joliot Curie“. Ramuri nr. 1 (163) • 15 ianuarie 1978 • pagina 2

Next