Ramuri, 1978 (Anul 15, nr. 1-12)
1978-01-15 / nr. 1
Clipele de neuitat îmi amintesc cu emoţie şi mîndrie de momentul in care tovarăşul Nicolae Ceauşescu mi-a înmînat personal înalta distincţie de Erou al Muncii Socialiste. In acele clipe imposibil de uitat, m-am angajat faţă de mine însumi să fac tot ce-mi va sta in putere pentru a dovedi pe deplin că merit onoarea ce mi s-a făcut. Din acea zi de înaltă efuziune pentru mine, am mai avut prilejul, în mai multe situaţii, să-l revăd, de aproape, pe secretarul general al partidului nostru, să-i admir şi mai mult deosebitele calităţi de om şi conducător politic, de comunist întreprinzător, permanent preocupat de bunul mers al treburilor ţării, de continua afirmare a României, a politicii partidului şi statului nostru în lume. L-am revăzut la noi în întreprindere interesîndu-se de problemele producţiei, de modul în care se îndeplinesc sarcinile ce revin colectivuluinostru de muncă. L-am revăzut dînd indicaţii preţioase cu privire la diversificarea şi modernizarea producţiei, creşterea eficienţei şi economicităţii, asimilarea de transformatoare pentru metalurgie şi a ■ unor tipuri speciale de motoare electrice îndeosebi pentru industria ■ minieră şi metalurgie, trecerea la producerea de staţii de tracţiune pentru metrou, tramvaie şi altele. Neobosit, ca un adevărat comunist conducător de stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu acţionează pilduitor, cu exigenţă comunistă, cu clarviziune ştiinţifică, realistă. Ca pretutindeni unde a fost prezent, şi în întreprinderea noastră tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transformat intiinifire''cu hitîVibîtorii‘Şi specialiştii, cu întregul colectiv de muncă de la Electroputere în remarcabile dialoguri constructive, exigente, pline de învăţăminte, dînd preţioase indicaţii pentru o mai bună valorificare a potenţialului material şi uman, pentru continua diversificare şi modernizare a producţiei, creşterea gradului de integrare a fabricaţiei, scăderea importurilor, îmbunătăţirea calităţii produselor. In aceste zile cind întreaga noastră ţară se pregăteşte pentru măreaţa aniversare a şase decenii de viaţă a secretarului general al partidului, ca om al muncii din puternicul colectiv al întreprinderii Electroputere îmi amintesc de fiecare din vizitele de lucru făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Craiova, de indicaţiile date constructorilor craioveni de locomotive, transformatoare, aparataj şi motoare electrice. Această rememorare îmi aduce în prim plan rezultatele obţinute în ultimii ani, ascensiunea producţiei întreprinderii avînd ca geneză indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. în acest fel a fost posibilă, printre altele, asimilarea transformatoarelor pentru metalurgie şi pentru cuptoare de inducţie, gama de cuptoare cu arc de la 3 la 10 tone fiind şi ea în faza de asimilare. In perioada de la vizita de lucru din septembrie 1976, au mai fost asimilate în fabricaţie gama de motoare antiexplozive pentru industria minieră, s-a diversificat considerabilgama de motoare pentru pompe îndeosebi pentru exploatare in aer liber. Tot în urma indicaţiilor secretarului general al partidului a fost asimilată şi este produsă staţia de tracţiune pentru metrou şi tramvaie, iar in producţia de aparataj s-a trecut la realizarea de aparataj şi transformatoare pentru exploatare subterană, in prezent primele transformatoare de acest fel fiind livrate, iar prima celulă antigrizutoasă — concepută şi realizată la Electroputere — este pregătită pentru a intra in subteran. Prin eforturile întregului colectiv, prin puterea de mobilizare şi acţiune a comuniştilor, la nivelul întreprinderii se va ajunge, în acest an, ca din volumul producţiei globale 21,7 la sută să reprezinte produse noi şi modernizate incepînd cu anul 1976, iar în anul 1978 acest procent va reprezenta peste 70 la sută din producţia globală. Colectivul constructorilor de transformatoare, în rîndurile căruia îmi desfăşor activitatea profesională, puternic racordat la imperativele unei producţii încontinuă dezvoltare şi modernizare, întîmpină, alături de toţi oamenii muncii din întreprindere, de întreaga ţară, aniversarea a 60 deani de viaţă, din care 45 de ani de activitate revoluţionară, a celui mai iubit fiu" al poporului, cu rezultate deosebite în muncă, dovedindu-şi prin aceasta înalta preţuire, stimă şi încredere faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, personalitate marcantă a vieţii politice interne şi internaţionale, exponent strălucit al partidului, al clasei muncitoare, al poporului român. . Paul Dinu Erou al Muncii Socialiste, maistru la Electroputere Exemplaritatea unui destin Pentru oamenii muncii, pentru întregul nostru popor, numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu este scump şi apropiat. Viaţa sa a fost şi este consacrată integral luptei pentru fericirea poporului român, pentru triumful socialismului. întreaga sa activitate şi personalitate întruchipează aspiraţiile şi năzuinţele poporului muncitor, călăuzit în permanenţă de teoria revoluţionară marxist-leninistă, încă de tînăr, de la vîrsta de 15 ani, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a păşit pe drumul spinos al revoluţionarului comunist, a fost arestat şi condamnat de mai multe ori de către autorităţile burghezo-moşiereşti. Craiova, Oltenia, reprezintă locuri fierbinţi pe harta tinereţii sale. în iunie 1934, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat în faţa Consiliului de război al corpului I de armată din Craiova, care judeca procesul ceferiştilor şi petroliştilor, protestul tineretului muncitor revoluţionar. A vorbit atunci principial, cu hotărîre şi curaj, trăsături permanente ale personalităţii sale. Una din problemele căreia P.C.R. i-a acordat cea mai mare importanţă la sfirşitul anului 1945 şi în cursul anului 1946, a fost problema alegerilor pentru Adunarea Naţională. După constituirea R.P.D.in mai 1946, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit din partea C.C. al P.C.R. sarcina de a conduce activitatea organizaţiei regionale P.C.R. din Oltenia. Prezenţa sa dinamică, în fruntea Regionalei P.C.R. Oltenia, experienţa şi spiritul său de abnegaţie, devotamentul faţă de cauza poporului muncitor, faţă de principiile marxism leninismului, au fost dovedite în toate împrejurările complexe ale acestei perioade, in întreaga sa activitate, in realizările obţinute in Oltenia, in prima etapă a revoluţiei populare. Drept urmare, a crescut de la o zi la alta influenţa şi autoritatea organizaţiilor de partid din regiune care, urmînd indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, întăreau legăturile cu masele, rezolvind din mers complicatele probleme economice ale acelei etape istorice. Caracterizind rolul alegerilor în contextul luptei generale a forţelor progresiste din România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — secretarul Regionalei Oltenia a P.C.R. — spunea în iulie 1946 : „Alegerile generale parlamentare care vor avea loc in curind au o importanţă, istorică în viaţa poporului român. Pentru prima dată poporul român va alege liber şi în mod democratic, pe baza dreptului de vot universal, egal, direct şi secret reprezentanţii săi în parlamentul ţării... în aceste alegeri se hotărăşte viitorul poporului“... (27 iulie 1946). Referindu-se la scopurile urmărite de P.C.R. pentru realizarea prevederilor Platformei-Program a B.P.D., tovarăşul Nicolae Ceauşescu adăuga : „Noi vrem ca bogăţiile ţării să le folosim pentru bunăstarea întregului popor, nu ca pînă acum pentru îmbogăţirea unui grup restrins de profitori hrăpăreţi. Noi vrem ca România să nu mai fie o ţară înapoiată... Noi vrem să ne vedem ţara în rîndul ţărilor înaintate ale lumii. Realizarea platformei-program va fi un pas hotăritor pe acest drum“ (27 iulie 1946). Ca activist al Regionalei P.C.R. Oltenia în acel timp, îmi amintesc cu emoţie de acele memorabile adevăruri rostite atunci şi care azi au devenit realitate , de încrederea nestrămutată a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în mase, în forţele poporului, încredere care constituie una din trăsăturile dominante ale activităţii sale , de grija şi atenţia pe care o arăta muncitorilor de la C.F.R., , Brătăşanu, Semănătoarea etc., sau ţăranilor din Cetate, Mîrşani, Dobreşti etc. Victoria repurtată in alegerile de la 10 noiembrie 1946 a contribuit la intensificarea procesului de dezvoltare democratică a României. Printre revendicările formulate de oamenii muncii din Oltenia în anii 1946—1947 revendicări care reînviau o veche dorinţă a revoluţionarilor de la 1848, se afla şi aceea cu privire la înfiinţarea unei Universităţi la Craiova. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul Regionalei P.C.R. Oltenia din acea vreme a militat cu toată hotărîrea pentru realizarea acestui vis secular. Mai tîrziu, ctitor al Universităţii oltene, a continuat să se ocupe permanent de dezvoltarea învăţămintului superior în Craiova. A sprijinit invăţămintul superior agronomic, s-a ocupat direct de consolidarea bazei materiale a acestuia. A vizitat de mai multe ori instituţiile de invăţămint superior din Craiova, s-a îngrijit îndeaproape de bunul lor mers. Vizita la Craiova în anul 1965 a însemnat concretizarea ideii de înfiinţare a actualei Universităţi. Recunoştinţa noastră faţă de Partidul Comunist, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nu-şi poate găsi expresia decit în realizările pe care le obţinem, în roadele muncii noastre instructiv-educative, in felul in care formăm tinăra generaţie pentru muncă şi pentru viaţă. prof. univ. Neculce Popescu Imbold în realizarea unor performanţe artistice deosebite De o deosebită importanţă pentru dezvoltarea culturii şi artei, pentru orientarea activităţii de creaţie, au fost întîlnirile tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu creatorii de artă. Programul de măsuri adoptat la primul Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste, la a cărui concepere un rol deosebit l-a avut secretarul general al partidului nostru, constituie pentru toţi activiştii culturali o cerinţă şi în acelaşi timp un exemplu de concepere şi realizare a muncii politico-educative realizate de organele şi organizaţiile de partid, de unităţile culturale. îndeplinirea acestui program de măsuri este pentru activul cultural al judeţului Dolj o preocupare majoră care s-a materializat deja în realizări notabile. Viaţa cultural-artistică a Doljului, ca şi a întregii ţări, a primit un puternic impuls în urma iniţiativei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de declanşare a Festivalului naţional „Cîntarea României“ însufleţită şi grandioasă manifestare colectivă, desfăşurată la scara unei întregi naţiuni. Trecerea în revistă a formaţiilor artistice de amatori şi profesioniste, in special în etapa de masă, a scos în evidenţă marile posibilităţi cultural-educative pe care le are judeţul nostru, parte din ele încă nevalorificate. Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi-a propus iniţierea unor acţiuni care să permită în continuare depistarea talentelor sau afirmarea deplină a celor consacrate, crearea cadrului organizat de manifestare a formaţiilor artistice şi a soliştilor, a tuturor creatorilor de artă. Buna experienţă acumulată în organizarea Festivalului muzicii corale, ajuns la ediţia a IV-a, Festivalul cintecului şi dansului popular, aflat la ediţia a VI-a şi mai ales Concursul şi festivalul cintecului românesc Maria Tănase, manifestare de interes naţional, care va înregistra in acest an cea de-a V-a ediţie, ne permite să punem în valoare potenţialul artistic al judeţului in etapa de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“, ediţia a II-a. In prezent, putem afirma că neaflăm intr-un moment deosebit de important pentru organizarea şi desfăşurarea acestei ample manifestări cultural-artistice, moment în care instituţiile de cultură, toate formaţiile de amatori, şi-au stabilit potenţialul de care dispun, angajîndu-se cu responsabilitate în pregătirea unor spectacole cu un bogat conţinut politico-educativ, în măsură să reflecte realităţile complexe ale etapei edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Prin grija conducerii superioare de partid, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Teatrul Naţional din Craiova beneficiază în prezent de un local modern, cu o sală cu 600 de locuri, cu o arhitectură adecvată zonei centrale a oraşului. Pentru a valorifica ştiinţific patrimoniul muzeistic s-a reorganizat secţia de istorie a Muzeului Olteniei, cu prilejul aniversării Craiovei, reuşindu-se prezentarea, într-o ţinută plastică deosebită, a principalelor momente din istoria patriei, poporului şi partidului, pe aceste străvechi meleaguri româneşti. Pentru a cinsti memoria celor care au luptat aici pentru independenţa ţării, pentru o viaţă mai bună şi mai dreaptă, patrioţi înflăcăraţi ai vremii lor, judeţul nostru a realizat citeva opere de artă monumentală de o deosebită valoare artistică : Obeliscul „1907“, la Băileşti, operă a cunoscutului sculptor Ion Vlasiu, grupul statuar „Fraţii Buzeşti“ de Boris Caragea, statuia ecvestră „Mihai Viteazul“ de Panait Tudor şi compoziţiile dedicate Independenţei la Craiova (autor Mereanu Emanoil) şi Calafat (Bucur Pavel). In prezent, prin strădania continuă de a realiza performanţe artistice deosebite, demne de grija cu care partidul şi statul nostru, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu sprijină arta şi cultura, activul cultural al judeţului Dolj se angajează să facă totul pentru a răspunde în continuare, prin fapte, chemării secretarului general al partidului care ne cerea : „In noile condiţii ale dezvoltării patriei noastre socialiste, arta şi literatura sunt chemate să dea expresie activităţii tumultoase desfăşurate de poporul român în toate domeniile de activitate, să înfăţişeze noile realizări, entuziasmul, optimismul şi hotărirea de a merge neabătut înainte“. Radu Popovici vicepreşedinte al Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă — Dolj Pag. 2—3 , în faţa machetei viitoarei întreprinderi OLTCIT; în mijlocul colectivului de la „Electroputere" ; la întreprinderea de prefabricate din beton ; la Adunarea populară prilejuită de deschiderea anului universitar 1975—76 ; în pag. 4—5 : la întreprinderea de tractoare şi maşini agricole ; pe Şantierul sistemului de irigaţii Sadova-Corabia , semnind în cartea de onoare a municipiului Craiova ; la întreprinderea de confecţii ; pag. 6 : imagini din Scorniceşti, satul natal al Preşedintelui , pag. 16 , primind Medalia de aur a Păcii „Frederic Joliot Curie“. Ramuri nr. 1 (163) • 15 ianuarie 1978 • pagina 2