Ramuri, 1980 (Anul 17, nr. 1-12)

1980-01-15 / nr. 1

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Revistă lunara editată de Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Dolj • 15 ianuarie 1980, 16 pagini, 3 lei Drumul certitudinilor Am păşit într-un nou an cu bucuria marilor împliniri şi cu încrederea deplină in realizările viitoare. Am păşit în ultimul an al cincinalului, dar putem afirma că încă de pe acum ne aflăm în posesia unor bilanţuri ale căror semnificaţii deosebite marchează un drum presărat cu înfăptuiri re­marcabile. Un bilanţ edificator a fost făcut la Congresul al XII-lea al P.C.R. şi tot atunci, prin magistralul Raport prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu au fost trasate, în chip strălucit, într-o manieră profund şti­inţifică, direcţiile de dezvoltare, in continuare, ale societăţii socialiste pe cuprinsul patriei. Cele patru programe-directivă, celelalte documente ale Congresului al XII-lea şi, în primul rînd, Programul-directivă de cercetare ştiinţifică pe următoarele două decenii reprezintă o contribuţie originală, de o mare însemnătate a partidului nostru, a secretarului său general, la teoria şi practica socialismului în epoca revoluţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane, o reafirmare novatoare şi realistă a ideologiei noastre re­voluţionare, cu implicaţii deosebit de pozitive pentru avîntul permanent al patriei noastre. Congresul al XII-lea a confirmat, încă o dată, prin ansamblul documentelor sale, cunoaşterea profund ştiinţifică de către partid a realităţilor, a imperativelor timpului prezent şi ale perspectivei, conducînd poporul, într-o unitate de granit, pe calea neabătută a prospe­rităţii şi fericirii. Lucrările marelui forum al comuniştilor au ilustrat, din nou, capacitatea extraordinară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secreta­rul general al partidului, de a îmbina in mod armonios teoria revoluţio­nară cu practica, de a aplica adecvat învăţătura marxist-leninistă la con­diţiile specifice de dezvoltare ale ţării noastre. Şi intr-adevăr, putem afirma cu deplină mindrie că perioada ce s-a scurs de la cel de-al XI-lea Con­gres a fost una dintre cele mai bogate în realizări din existenţa noii noastre orînduiri. De această etapă, ca de altfel de ultimii cincisprezece ani — cei mai înfloritori din istoria ţării — este legat strălucit numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, revoluţionar înflăcărat, patriot desăvîrşit, conducător încercat şi înţelept, militant neobosit pentru pace şi destindere în lume, om politic cu imens prestigiu pe arena vieţii internaţionale con­temporane. Dintr-o ţară înapoiată, „eminamente agricolă“, cu o economie rudimentară, cu un grad mare de analfabetism, România socialistă este, la ora actuală, o naţiune puternică şi prosperă, cu una din cele mai dina­mice economii al cărei ritm de creştere impune stimă şi admiraţie pe toate meridianele lumii. Modelul românesc de dezvoltare este astăzi tot mai des citat ca exemplar, în diverse reuniuni internaţionale şi recomandat ca atare de numeroşi experţi de notorietate. Toate acestea se datoresc tova­răşului Nicolae Ceauşescu, conducătorul înţelept, care a ştiut, la momentul oportun, să traseze căile realiste de înaintare vertiginoasă a României socialiste pe calea progresului şi civilizaţiei, să confere poporului nostru, tenace şi harnic, locul demn în concertul naţiunilor lumii. Dacă scrutăm de pe treapta de început a anului 1980 realizările obţinute de ţară în cei cincisprezece ani de cînd în fruntea partidului şi a statului se află tova­răşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al poporului nostru, vom observa cu uşurinţă că tabloul succeselor este impresionant în toate domeniile. Industria şi-a presărat ctitoriile semeţe pe toată întinderea ţării ; o politică de industrializare impetuoasă a scos din anonimat zeci de localităţi, înscri­­indu-le in circuitul dinamic al realităţilor socialiste. Agricultura s-a mo­dernizat rapid, chimizarea, irigarea şi mecanizarea aşezînd pe cîntarul comparaţiilor sporuri de recoltă nevisate cîndva. Ştiinţa, învăţămîntul, cul­tura au înregistrat progrese remarcabile fiind astăzi sectoare de primă im­portanţă în angrenajul complex al ţării. Ca rezultat firesc şi logic, nivelul de viaţă al tuturor oamenilor muncii a crescut necontenit, aşezările patriei şi-au sporit gradul de confort şi civilizaţie. Am realizat enorm, într-un timp relativ scurt, partidul comunist demonstrîndu-şi în chip strălucit vir­tuţile de adevărat conducător. Păşim, aşadar, în 1980 cu adînca satisfacţie a unor realizări de seamă şi cu convingerea fermă că vom îndeplini tot ceea ce ne-am propus. „Să facem totul — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu in Mesajul de Anul Nou adresat întregului nostru popor la posturile de radio şi televiziune — pentru a realiza cu deplin succes pla­nul pe anul 1980 şi pe întregul cincinal, pregătind, totodată, temenic tre­cerea la cincinalul viitor, asigurînd traducerea în viaţă a istoricelor hotă­­rîri ale Congresului al XII-lea al partidului, a măreţului Program de edi­ficare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism“. Este îndemnul celui mai de seamă fiu al ţării şi întregul popor este hotărît să-l înfăptuiască în mod exemplar. „Ape vor seca în albie, şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate,­­ cite o stea va veşteji pe cer în depărtări, pînă cînd acest pămînt să-şi strîngă toate sevei şi să le ridice în ţeava subţire la altul crin de tăria parfumurilor sale“ (G. Călinescu). Mih­ai Celarianu Noaptea simfonică Dintre atîtea torţe-n vrăji spre această lume Tot Selena-mprăştie un fior şi-o taină anume, Nu-n reverberaţia-ntunecind chiar nimbul Zveltului Luceafăr ce-nstrunează Olimpul Cînd şi-nalţă al Vieţii apei din moarte-n moarte, Ci-n celesta-i graţie-n zbor printr-a mea carte ; Ea-şi dezlănţuie-n flăcări dansu-i fantomatic Şi-orbitor ca un trandafir sălbatic, - Iar prin zodia albastră-n slăvi cutremurate . Creşte un sacru acord spre eternitate. _________________ DIN CUPRINS 9 Eminescu vie # Cronica literară Marin Sorescu # Semi­lizări de Șerban Ciocule­ # Versuri de Mihai Ur­chi • Proză de Paul Eve # Un interviu cu Ho Damian # Recviem pen Sonia Delaunay # eseu despre Gh. Ion Sisești est

Next