Ramuri, 1982 (Anul 19, nr. 1-12)
1982-01-15 / nr. 1
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Revistă lunară editată de Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Dolj • 15 ianuarie 1982 • 3 lei Redactor şef: MARIN SORESCU I (211) 1982 înaltă preţuire Cu satisfacţia împlinirilor de anul trecut, cu hotărîrea fermă de a se mobiliza exemplar pentru înfăptuirea neabătută a obiectivelor celui de-al doilea an al cincinalului, întreaga ţară a şi înscris în această lună a începutului de an fapte strălucite pe agenda de lucru a fiecărei zile. Ne aflăm încă sub puternica impresie a Mesajului Urare adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu întregului nostru popor, tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România, mesaj din care răzbate cu claritate deplina afirmare a vocaţiei constructive, a voinţei de pace şi linişte creatoare a naţiunii noastre, îndemnurile adresate de secretarul general al partidului au constituit un imbold de o excepţională valoare pentru toţi oamenii muncii, un îndreptar cu trainice semnificaţii pentru înaintarea rapidă pe calea progresului şi civilizaţiei. „Să aşezăm întreaga activitate de dezvoltare economico-socială a patriei — se spune în Mesaj — pe cele mai înaintate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, să ridicăm tot mai mult rolul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii în făurirea noii orînduiri sociale“. In acest context, în care se pune un deosebit accent pe rolul ştiinţei în dezvoltarea societăţii, întregul nostru popor a aniversat ziua de naştere a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, eminent om de ştiinţă, savant de renume mondial. O nouă şi strălucită confirmare a remarcabilei contribuţii la cuceririle ştiinţei şi tehnicii puse în slujba păcii, progresului şi civilizaţiei popoarelor au constituit-o recentele distincţii conferite tovarăşei Elena Ceauşescu , Diploma de membru titular al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere, şi alegerea ca membru titular al Comitetului de Onoare al Academiei precum şi alegerea ca preşedinte al Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“ şi preşedinte al Biroului Executiv al Comitetului, în Scrisoarea adresată de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. tovarăşei Elena Ceauşescu, la aniversarea zilei de naştere, se subliniază: „Este unanim apreciată contribuţia de seamă pe care o aduceţi, ca membru al Comitetului Politic Executiv şi ca primvice-prim-ministru al guvernului la elaborarea şi înfăptuirea în viaţă a politicii de construcţie socialistă, de dezvoltare economico-socială a patriei şi ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor.“ Tot în această lună, ianuarie, lună de An Nou, s-a născut tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cel mai iubit fiu al poporului nostru, revoluţionar dîrz şi patriot desăvîrşit, om politic cu un imens prestigiu internaţional, a cărui venire în fruntea partidului şi a ţării a deschis perioada cea mai strălucitoare în realizări din îndelungata şi zbuciumata istorie a patriei. Inţiativele de pace lansate de conducătorul partidului şi statului nostru s-au bucurat de adeziunea vibrantă a întregului popor şi, totodată, au avut un puternic răsunet peste hotare. Cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la adunarea populară din luna decembrie a anului trecut, consacrată dezarmării generale, securităţii, colaborării şi păcii a fost urmărită cu mare interes şi deplină aprobare de toţi cei prezenţi şi, prin intermediul radioteleviziunii, de întregul nostru popor, ca expresie a dragostei fierbinţi, a profundei recunoştinţe pe care toţi cetăţenii României socialiste le nutresc faţă de secretarul general al partidului, pentru activitatea neobosită pe care o desfăşoară în scopul lichidării factorilor de încordare, tensiune şi conflict din viaţa internaţională, pentru soluţionarea problemelor complexe ale lumii de azi, în concordanţă cu interesele şi năzuinţele vitale ale popoarelor. O deosebită valoare teoretică şi practică prezintă concepţia secretarului general cu privire la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In analiza procesului de trecere a României socialiste de la stadiul de ţară în curs de dezvoltare la stadiul de ţară cu nivel mediu şi, apoi, de ţară avansată din punct de vedere economic, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a elucidat problematica deosebit de complexă a progresului economico-social al statelor pe care imperialismul le-a condamnat în trecut la subdezvoltare, subliniind rolul fundamental al efortului propriu, al consolidării suveranităţii naţionale asupra resurselor şi al realizării unor strategii corespunzătoare intereselor fiecărei ţări — condiţii de bază pentru folosirea eficientă a colaborării internaţionale. Combătînd teoriile neştiinţifice care neagă rolul naţiunii în socialism şi în lumea contemporană, tovarăşul Nicolae Ceauşescu relevă adevărul potrivit căruia întărirea naţiunii şi a statelor naţionale independente constituie o necesitate logică, un factor primordial al făuririi socialismului şi comunismului. întreaga operă teoretică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu analizează problemele făuririi noii orînduiri sociale ţinind seama de raportul dialectic dintre general şi particular, naţional şi internaţional în dezvoltarea economico-socială. Profunzimea ştiinţifică a concepţiei tovarăşului Nicolae Ceauşescu este exprimată în evaluarea reală a rolului determinant al factorilor interni, al efortului propriu în edificarea noii ordini sociale în condiţiile dezvoltării relaţiilor de colaborare şi cooperare cu toate ţările lumii, indiferent de sistemul lor social-politic. Remarcabilele succese înregistrate de poporul nostru în toate sectoarele de activitate în ultimul deceniu şi jumătate, ilustrează gîndirea profund ştiinţifică a secretarului general al partidului, vocaţia sa de admirabil conducător, de ctitor autentic de viaţă nouă. „Cîntec pentru pace“ (Foto : Corneliu Dorin Gelep) Fîntînile Din ianuarie începe vremea strînsă-n calendare Şi-o rotire de Luceafăr peste cerul înstelat, Strălucind precum zăpada lungă tîmplă de izvoare, Veşnicind precum sămînţa griului, prin semănat. Din ianuarie începe oglindirea noastră vie In fîntîna Eminescu de la care s-au rostit, Cu statornică iubire, cele cite sînt să fie Sărbători în casa ţării, sub tavanul neclintit. Din ianuarie începe drumul altui fiu spre ţară Rînduit prin gîndul nostru braţ cu sceptru şi Cîrmaci — însemnat cu darul păcii dintr-un ceas cînd se-nălţară Intr-o flamură de visuri comuniştii jertfei maci. Din ianuarie începe vreme petrecută-n vreme Şi-n fîntîna Ceauşescu, vie ca un vers de dor, Ţara-ntreagă-şi oglindeşte veşnicia unei stele Sprijinită-n curcubeul sevelor din tricolor. George Ţărnea _________ nip ■maia DIN CUPRINS ■ Un nou „Brâncuşi", de Constantin Noica ■ Debutul românesc al lui Victor Brauner, de Marin Bucur ■ Clipa şi timp, eseu de Mihai Sora ■ Semnalizări de Şerban Cioculescu ■ Lecturi din contemporani de Edgar Papu ■ Marin Sorescu în dialog cu Tadeusz Rozewicz ■ Literatura şi gloria primei zile de Eugen Simion ■ Anatol Vieru : Hundertwasser.