Ramuri, 1985 (Anul 22, nr. 1-12)

1985-01-15 / nr. 1

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! t (247) 1985 Revista lunară editată de Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Dolj 9 15 ianuarie 1985 • 16 pagini • 5 lei Redactor şef : MARIN SORESCU Ctitorul României moderne Cu sentimente de înaltă stimă şi mîndrie patriotică, de neţărmurită dragoste şi­­recunoştinţă, comuniştii, toţi oa­menii muncii din judeţul Dolj, laolaltă cu ţara, se pregă­tesc să omagieze, prin pilduitoare fapte de muncă, pe to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste Româ­nia, cu prilejul împlinirii a cincizeci şi doi de ani de acti­vitate revoluţionară şi al zilei de naştere, încă din fragedă copilărie, s-a angajat cu mult spirit de dă­ruire si curaj in lupta revoluţionară, împotriva exploatării, pentru apărarea intereselor clasei muncitoare şi ale popo­rului român, pentru libertate şi dreptate socială, şi naţio­nală, împotriva fascismului şi a războiului, pentru cauza independenţei şi suveranităţii patriei. Minunatele calităţi de revoluţionar şi patriot desăvârşit au fost în permanenţă dez­voltate în condiţiile noi create în ţara noastră, în urma vic­toriei revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă de la 23 August 1944, în luptele purtate de masele muncitoare conduse de partid, pentru înfrîngerea forţelor reacţiunii şi cucerirea puterii politice şi economice, de democratizare a ţării, de organizare a societăţii româneşti pe baze socialiste. Cele aproape două decenii de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se află în fruntea partidului se constituie in pe­rioada cea mai fertilă în realizări din îndelungata istorie a poporului nostru. Datorită marilor ctitorii presărate pe în­treg cuprinsul ţării, datorită ritmurilor nemaiîntîlnite de pro­gres şi civilizaţie această epocă a fost numită pe drept cuvînt „Epoca Ceauşescu". Intemeindu-se pe magistralele analize ştiinţifice pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a făcut în legătură cu realităţile şi cerinţele obiective ale dezvoltării societăţii socialiste româneşti în fiecare etapă istorică, con­gresele şi conferinţele naţionale ale partidului, plenarele Comitetului Central, desfăşurate în această perioadă sub directa conducere şi îndrumare a secretarului general al partidului, au adoptat hotărîri şi orientări care au mobilizat puternic energiile şi capacităţile de creaţie ale întregului popor în înfăptuirea programelor de dezvoltare economică, socială şi culturală a ţării. Uriaşa activitate organizatorică şi politică, desfăşurată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rea­lismul şi spiritul profund ştiinţific pe care le-a manifestat cu strălucire, înnoirile structurale promovate în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului în toate sectoarele vieţii materiale şi spirituale au imprimat un profund dinamism operei de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, angajînd tot mai puternic energiile şi capacitatea creatoare ale poporului nostru în lupta pentru o nouă calitate. Aceşti douăzeci de ani de evoluţie neconte­nită, ani care reflectă fidel şi convingător geniul politic al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au dat ţării un nou curs de ascensiune, au modificat structural viaţa sa social-economică, au conferit un conţinut nou, profund umanist, democraţiei socialiste, aducînd în centrul politicii partidului omul, feri­cirea şi bunăstarea sa generală. Asemenea tuturor judeţelor ţării, Doljul a cunoscut în aceşti ani o dezvoltare fără precedent în toate domeniile avînd astăzi o industrie complexă şi puternică, o agricultură in plină înflorire şi o viaţă cultural-educativă efervescentă. Repetatele vizite de lucru întreprinse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe aceste meleaguri, dialogurile purtate cu făuri­torii bunurilor materiale, ajutorul substanţial, orientările şi sarcinile date au constituit pentru comunişti, pentru toţi oamenii muncii un preţios sprijin, un îndreptar de acţiune de o inestimabilă valoare, un imbold de a munci mai mult, mai bine şi mai eficient. Astăzi, constituie o adevărată mîndrie pentru locuitorii Doljului unităţi industriale de interes naţional precum „Elec-Gheorghe Stoica prim-secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R. (Continuare în ,pa­g. 2) „Ctitorul României moderne“ (Desen de Florin Măceşanu)r ( pro| li . Urare Din ţara mea de doine, de muncă şi de dor Urăm cu toţi din inimi : copii, femei, bărbaţi, Să ne trăiţi prin vremuri, viteaz conducător, Cu­ brazii şi stejarii aceştia din Carpaţi. Pornim cu tine-n frunte să dăltuim Columna Coloană infinită să fii prin timp şi spaţii Izbinzi de fapte-nalte să povestească struna Să dăinuim de-a pururi prin brave generaţii. Iar noi, făuritorii de ctitorii supreme Mineri, sondori, constructori, ţărani ori cărturari Uniţi prin veşnicia neîntinatei steme Cu-naltă demnitate, mai mulţi, mai dîrji, mai tari. LIA Din legendare plaiuri rostim in cor urarea : ,,Ani mulţi, cu sănătate, iubit conducător !“ Prin fapte îndrăzneţe îţi vom urma chemarea : ,,Să urce naţiunea spre comunism în zbor". Ion Sanda y Eminescu — poetul naţional In Prefaţa la Eminescu Opere, vol. I, cu subtitlul Poezii tipărite în timpul vieţii, cel mai de seamă editor al marelui poet, D. Pa­­naitescu-Perpessicius, scria, cu multă în­dreptăţire, că ediţia lui Titu Maiorescu este „o operă­­cu totul personală a criticului şi se cuvine înregistrată ca atare“. Şi intr-ade­văr, la aşezarea poeziilor în volum, Maio­rescu nu va ţine seama de nici o cronologie, comcapînd ediţia — cum s-a remarcat de că­tre D. Vatamaniuc — „ca un poem dra­matic, cu prolog, desfăşurare largă, punct culminant şi epilog“. In această viziune, vo­lumul se deschide cu poezia Singurătate, urmează apoi poemul Luceafărul ca punct culminant, şi se încheie cu Criticilor mei. în general, ordinea poeziilor în ediţia Maiorescu urmăreşte o biografie interioară şi treptele devenirii poetului, drumul de la evocarea dramei personale a poetului spre critica vehementă a societăţii burghezo-mo­­şiereşti, strîmb orîndui­te, cu care poetul şi ziaristul Eminescu s-a confruntat deosebit de aprig. Astfel Sonetele simt grupate intr-o suită care realizează un complex portret in­terior, iar Scrisorile după Epigonii, Călin şi Strigoii, şi înain­te de Luceafărul. Ediţia aceasta a­ conturat, de fapt, primul portret moral şi intelectual al lui Eminescu şi schema ei va fi urmată mulţi ani de toţi editorii. Ea reprezintă o dată de răscruce (Continuare în pag. 10)

Next