Ramuri, 1986 (Anul 23, nr. 1-11)

1986-01-15 / nr. 1

OMAGIU PREŞEDINTELUI Profund omagiu ctitorului Straie de lumină Cununa României Socialiste moderne Patria în straie de lumină (Continuare din pag. 1) nestăvilită ardoare şi patos revoluţionar în îndeplinirea importantelor sarcini încredin­ţate de partidul nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a identificat plenar cu aspira­ţiile înnoitoare ale epocii de impetuos avînt creator. Activitatea de strălucit conducător de partid şi de ţară, legătura nestrămutată cu glia străbună, spiritul dreptăţii, al libertăţii, cu­tezanţa­ revoluţionară, realismul şi lucidita­tea, spiritul creator, patriotismul ardent, înalta omenie, forţa demiurgică şi uriaşa capacitate a sintezelor şi-au găsit întruchi­pări grăitoare în marile înfăptuiri înregis­trate de poporul nostru in cei peste 20 de an­i care au trecut de la Congresul al IX-lea, la care, printr-un­ consens istoric, partidul şi naţiunea l-au ales în fruntea lor pe tova­răşul Nicolae Ceauşescu. In acest răstimp istoric, de o efervescenţă şi o incandescenţă a faptelor înnoitoare fără precedent în în­treaga istorie a patriei, Doljul, asemenea tuturor zonelor ţării, a cunoscut ample şi profunde transformări în toate sectoarele activităţii economico-sociale, Craiova deve­nind, aşa cum strălucit anticipase însuşi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în 1946, o ade­vărată cetate a industriei, ştiinţei şi culturii. Comparînd zestrea industrială a Doljului din 1986 cu insignifianta moştenire a trecu­tului din anii de început ai revoluţiei socia­liste avem imaginea tonică a uriaşului salt înregistrat. Astăzi, Doljul înscrie pe harta sa economică puternice unităţi industriale, adevărate citadele din domenii de vîrf ale tehnicii mondiale, cu performanţe care au consolidat un prestigiu internaţional indis­cutabil. Au devenit, astfel, autentice simbo­luri întreprinderi precum „Electroputere“, de tractoare şi maşini agricole, cetatea chi­miei de la Işalniţa, structural înnoite în epoca „Nicolae Ceauşescu“, „Oltcit“, una dintre cele mai moderne uzine de autotu­risme de pe continent, întreprinderile de utilaj greu şi de avioane, „Biofort“ şi de confecţii, ca şi noua platformă industrială a Calafatului sau Filiaşului, toate purtînd pecetea geniului creator, de ctitorie îndrăz­neaţă, al conducătorului nostru iubit de partid şi de ţară, în domeniul construcţiei de locuinţe şi al noilor structuri arhitecto­nice, zona centrală a Craiovei, creaţie de referinţă a ultimului cincinal, reprezintă o adevărată bornă pe drumul cutezanţei şi al împlinirilor acestui timp deschis al patriei. Agricultura, ramură de bază a economiei naţionale, cu o însemnată pondere în jude­ţul Dolj, a înregistrat de la an la an im­portanţi paşi pe linia modernizării şi creş­terii bazei materiale, ridicării necontenite a producţiei la principalele culturi, extinderii irigaţiilor. Realizările ultimului cincinal pe care l-am încheiat recent se constituie în premise deosebit de favorabile continuării hotărîte a saltului economic : volumul mare de investiţii alocate a permis punerea în funcţiune a cca 150 de obiective şi capacităţi productive în industrie, producţia marfă industrială crescînd, în 1985 faţă de 1980, cu peste 40 la sută, s-au introdus în fabricaţie şi s-au modernizat peste 3 mii tipuri de maşini şi utilaje, instalaţii, materiale şi bu­nuri de consum, iar agricultura doljeană a beneficiat de cca 5 miliarde lei investiţie alocată, în noul cincinal, 1986—1990, în economia judeţului sunt prevăzute importante mutaţii, diversificarea şi modernizarea producţiei, cu accent prioritar pe ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor. Producţia marfă industrială în 1986 va fi cu 17 la sută mai mare faţă de anul 1985, exportul va creşte cu 88,3 la sută, în sectorul investiţiilor se va aloca un volum de 6,7 miliarde lei, pentru dezvoltarea bazei energetice şi extractive, modernizarea producţiei şi efectuarea unor ample lucrări de îmbunătăţit funciare. Vor demara lucrările la trei obiective noi şi de im­portanţă majoră : întreprinderea de medica­mente din Craiova, modernizarea şi ream­­plasarea filaturii şi ţesătoriei „Independen­ţa“, precum şi introducerea tramvaiului în municipiu, cu 12,2 km cale dublă şi 7,5 k­m cale simplă. In agricultură sunt prevăzute importante amenajări de irigaţii, construcţii zootehnice, creşterea dotării în sectorul me­canizării. La toate acestea ştiinţa şi cerceta­rea sunt chemate să contribuie esenţial, în baza programelor adoptate pe plan naţional, a hotărîrilor adoptate de Congresul ştiinţei şi învăţămîntului din noiembrie 1985, punînd în valoare energiile creatoare, potenţialul şi dăruirea colectivelor de specialişti, cadrelor didactice din cadrul Universităţii craiovene, a tuturor oamenilor muncii, în această largă perspectivă, va creşte considerabil bunăsta­rea materială şi spirituală a oamenilor mun­cii, nivelul general de viaţă al populaţiei, obiectiv esenţial al politicii înţelepte şi clar­văzătoare a partidului nostru, aşa cum l-a definit secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Avem în faţă un glorios drum de împli­niri cutezătoare, genial conturat şi funda­­mentat de conducătorul iubit al patriei şi al partidului, cel care orientează destinul ţării, destinul socialist al neamului nostru. Astăzi, la ceasul scump al aniversării îndelungatei sale activităţi revoluţionare şi al zilei de naştere, locuitorii Doljului, împreună cu ţara, îi adresează ANI MULŢI ŞI FERICIŢI, sănătate şi putere de muncă pentru prosperi­tatea şi înflorirea continuă a patriei noastre, afirmării ei necontenite în lume. Ofensiva noului (Continuare din pag. 1) Sub directa îndrumare a Comitetului ju­deţean Dolj al P.C.R., a organelor care co­ordonează procesul formării, instruirii şi educării pentru muncă şi viaţă ale tinerei generaţii, învăţămîntul din Dolj asigură per­fecţionarea continuă a pregătirii forţei de muncă necesară celor mai diverse domenii ale activităţii economice şi sociale, cultiva­rea spiritului revoluţionar, formarea omului nou. Abordarea sistemică a actului instruc­­tiv-educativ, integrarea învăţămîntului cu cercetarea şi producţia au condus la va­lorificarea nebănuitelor resorturi şi ca­pacităţi de a descoperi noi şi hotărâtoare mobiluri creatoare în direcţia concretizării prin fapte de muncă a strategiei cu privire la orentarea şi stimularea eforturilor de gindire şi promovare a noului în toate sfe­rele de activitate. Ştiinţa şi învăţămîntul, ca factori hotărî­­tori ai civilizaţiei umane, sînt, de asemenea, implicate în problema cea mai arzătoare a omenirii — asigurarea păcii şi garantarea acesteia prin măsuri concrete. Deschiderea largă spre umanism şi spre umanitate a cul­turii româneşti a fost demonstrată şi de Apelul către oamenii de ştiinţă, de cultură şi cadrele didactice din întreaga lume pen­tru colaborare, dezarmare şi pace, pentru apărarea dreptului fundamental al oameni­lor — dreptul la viaţă, apel a cărui rezo­nanţă este amplificată — în cadrul Anului Internaţional pentru Pace , de multiplele iniţiative şi demersuri româneşti pentru în­ţelegere şi colaborare între naţiuni. Ideile, tezele, noile orientări formulate la Congresul Ştiinţei şi învăţămîntului vor da un puternic avînt afirmării domeniului în­­văţămîntului şi cercetării ştiinţifice, în creş­terea răspunderii şi a spiritului revoluţionar în înfăptuirea planului de dezvoltare econo­mică şi socială a patriei. viers înaltă, torţe de m­eant , amint Străbun, copiii ţării fără de hodină cu veşnicia-n hore se cuprind. Pacea curată-i ca un lăicer, Sărbătoarea este de horă şi inel, lumina-n casă-i ca un porumbel pogorînd în steme seninul cer. Lor ne cîntă în ianuar de datini munţii şi iubirea în borangicul iei, colindele înstrună flaute de paltini merii înflorind la tîmpla României ! Cetăţile curate şi triumfătoare iubiri orînduiesc pe tricoloru-nai­ — Visul ţării pururi roditoare, întru mulţi ani Intîiului Bărbat. loan Anastasia îţi însumăm chemarea în miile de astre ce îşi aduc lucirea în fluviu boreal. In încleştarea muncii să împlinim în faptă doritul ideal. Pâmînt de preţ, cum razele-nconjoară ideea de Comună, te-nconjurăm măreţ, ca spicele din stemă pe fruntea ta — cunună. Nicolae Petre Vrânceanu Temeiuri pentru zbor Peste primăvara ţării noastre Se înalţă soarele-n zenit. Şi cu fiecare zi adună Noi comori ce-n inimi au rodit. Sînt temeiuri pentru alte zboruri înspre culmi de vis adevărat, împlinit î­n noi din demnitatea Şi strădania Primului Bărbat. Anii de cînd el ne este-n frunte Se cuprind în anii ţării dragi, înflorită cum e primăvara Şi frumoasă ca un cîmp de maci. Ne-nfricat stegar al României, Ne e brav şi dîrz conducător, Cel ales în Comunistul Forum, El lumină e şi viitor. Şi de-aceea primăvara ţării Azi e mai frumoasă ca oricînd. Şi de-aceea toţi sîntem şi fi-vom Pentru EL o inimă şi-un gînd. Viorel Corma Cîntec de ţară Coboară sărbătoare adîncă în cuvinte Şi gîndul meu e şantier în schele Seminţele sub brazdă au început să cînte Imn de măreaţă slavă mîndrie muncii mele Cetatea mea e palma ţăranului trudit Şi fruntea lui boltită-n rodnicie El crede în lumină din ea îşi face scut Şi crede în sămînţa cea răstignită-n glie De pe columnă iarăşi ni Se preling străbunii Şi naşte nemurirea sub tălpile lor sfinte Ei îmi aduc hodina sub ascuţitul lunii Şi cîmp de maci îmi toarnă în cuvinte Chiriac Samoila IULIAN SEGARCEANU : Fiori Arborele vieţii Inel după inel timpul coboară In arborele nostru de lumină. E mai rotundă dragostea de ţară Cu viaţa fiecăruia se-mbină. Inel după inel tulpina-i prinde Spre veşnicie anii lui senini Şi tot mai tînăr, astăzi, îşi aprinde Coroana roditoare de lumini. Nici o furtună nu îi poate fringe Puterea românească de a fi, Nu se apleacă vîntului de sînge Prin noi se-nalţă-n fiecare zi. Şi ne cuprinde în aceeaşi fiinţă De dragoste înaltă şi de dor, Aşa cum stă lumina în conştiinţă Inel să fim în veacul următor ! Constantin Optică Sub al său steag Noi sîntem patria şi patria e-n noi o inimă ce bate tăcut în fiecare atît cît s-a pierdut în sînge de eroi renaşte-n pruncii înălţaţi în soare Noi sîntem patria şi patria e scut sub care ne uneşte întru pace înspre duşmani mai aprig se asmut peste milenii săbiile dace Noi sîntem patria şi patria e vrere de-a construi cu ştiinţă şi cu drag căci dragostea de ţară e-o avere ce leagă un popor sub al său steag Toma Grigorie Portret M-am născut din soarele tău Ca să te slujesc patrie ; M-am născut din rouă ta Ca să-ţi colind câmpiile Şi să întreb griul de sănătate. M-am născut din înălţimile tale Ca să mă joc cu stîncile Şi să-ţi descopăr căldura ; M-am născut din apele tale Ca să mă întrec cu peştii ; M-am născut din fiinţa ta Şi fiinţa mea e a ta, patrie. Sorina Sanda RAMURI nr. 1 (259) , 15 ianuarie 1986 , pag. 2

Next