Realitatea Ilustrată, 1930 (Anul 4, nr. 154-178)
1930-01-09 / nr. 154
REALITATEA ILUSTRATA S’a dedus deasemenea, că reginei îi plăceau giuvaerurile; alte descoperiri ne arată că atât ea, cât şi soţul ei, regele Mes-Kalam-Dug, iubiau muzica. Instrumentele găsite, mari şi complicate, indică existenţa unei muzici superioare, probabil premergătoarea celei din zilele noastre. Principalul instrument muzical, găsit în LIr, e lira regală, împodobită cu un măreț cap de bivol bărbos lucrat în aur masiv și reprodus în articolul nostru. Din partea lemnoasă a lirei, nu mai rămăsese nimic, când a fost desgropată, dar s’a reconstituit cu previziune, din resturile mai durabile. Mozaicul, cu care lemnul fusese încrustat din belşug, şi-a menţinut poziţia în pământ. Cea mai mare parte a mozaicului, a fost scoasă pe secţiuni mari, după ce mai întâiu s’au imobilizat, învelindu-se într’o pătură de ceară, din care au fost trecute bucată cu bucată, într’o altă ramă. Aurul şi coloritul lirei reconstruite, sunt tot atât de strălucitoare, ca şi acum 5000 de ani. Construcţia acestei lire, evidenţiază superioritatea artei muzicale a anticei Chaldee. Cutia de rezonanţă, era decorată cu benzi late de mozaic, cele două braţe perpendiculare, încrustate cu sidef,apis lazuri şi pietre roşii, între benzi de aur, bara superioară, iar îmbrăcămintea în plăci de argint. Avea în faţă măreţul cap de bivol bărbos, descris mai sus şi sub acesta, plăci de sidef colorate în roşu şi negru. Un alt obiect, care rivalizează cu lira în frumuseţe, e pumnalul de aur. Cama e din aur călit, iar mânerul este în întregime din lapis lazuli, împodobit cu aur. Teaca e din aur masiv şi lucrătura ei ar face cinste oricărei epoci. Alte obiecte găsite, fac mărturia luxului cât şi a cruzimei ce domiia la curtea din Ur. In mormântul regelui, s’au găsit nouă dame de onoare,— omorîte la funeraliile sale, — purtând diademe de aur şi pietre preţioase. In mormântul reginei, s’au găsit 34 de diademe isimilare. Două din cele mai remarcabile opere de artă, sunt statuile gemene, reprezentând un berbec surprins în frunziş. Animalul se iveşte printre ramurile unui pom de aur, pe un suport decorat cu argint şi cu mozaic alb şi trandafiriu. Berbecul are faţa aurită, coarne lungi din lapis-lazuli, urechile blegi, lucrate din aramă verde şi lână albastră. Aceste statui îngropate în ţărână şi uitate de 5.000 ani, au fost readuse cu răbdare la aparenţa lor originală prin manipulaţiuni de o extraordinară delicateţă. Caracterul înaintat al civilizaţiei Urului, e evidenţiat de bogatele şi delicatele obiecte, găsite în mormintele regelui şi reginei. Domnitoarea obicinuia farduri. In mormântul ei, s’au găsit scoici de aur, conţinând culori de toaletă, zece inele, cercei, vase de argint, prevăzute cu ţevi pentru băut, din aur, şi lapis-lazuri, lămpi de argint, vaze de alabastru — în total 150 de obiecte. Sub cimitir, săpătorii au găsit urmele unui mare deluviu, ce a avut loc în anul 2100 a. Chr., iar numeroase inscripţii, vorbesc despre un om, care împreună cu familia sa, ar fi scăpat din această catastrofă, în aparenţă, originala poveste a lui Noe şi potopul. Cea mai frumoasă operă de artă, găsită in anticular: statuia unui „berbec în frunziş”, cu faţa de aur şi coarne de lapis lazuli, răsărind dintre ramurile unui arbust de aur. 9 IANUARIE 1930 3 E.POBIEZKF) îr'jrux balmna. a Opener # > W 3/t <z£/e ah e, i, U< tit !í, IM* tciS ß-t. &t/l e rvi* a a a. PicJht Î'-C rirr 11 c >e eYr% CT Contra Tusei CEREŢI Bomboane „EGGER“ în ambalaje originale la farmacii şi drogherii Citiţi „L E C T V R A“