Realitatea Ilustrată, 1930 (Anul 4, nr. 154-178)

1930-01-09 / nr. 154

REALITATEA ILUSTRATA S’a dedus deaseme­­nea, că reginei îi plă­ceau giuvaerurile; alte descoperiri ne arată că atât ea, cât şi soţul ei, regele Mes-Kalam-Dug, iubi­au muzica. Instru­mentele găsite, mari şi complicate, indică exi­stenţa unei muzici su­perioare, probabil pre­­mergătoarea celei din zilele noastre. Principalul instru­ment muzical, găsit în LIr, e lira regală, împo­dobită cu un măreț cap de bivol bărbos lucrat în aur masiv și repro­dus în articolul nostru. Din partea lemnoasă a lirei, nu mai rămăsese nimic, când a fost des­­gropată, dar s’a recon­stituit cu previziune, din resturile mai dura­bile. Mozaicul, cu care lemnul fusese încrus­tat din belşug, şi-a men­ţinut poziţia în pământ. Cea mai mare parte a mozaicului, a fost scoa­să pe secţiuni mari, după ce mai întâiu s’au imobilizat, învelindu-se într’o pătură de ceară, din care au fost trecute bucată cu bucată, în­tr’o altă ramă. Aurul şi coloritul lirei recon­struite, sunt tot atât de strălucitoare, ca şi a­­cum 5000 de ani. Construcţia acestei lire, evidenţiază supe­rioritatea artei muzica­le a anticei Chaldee. Cutia de rezonanţă, era decorată cu benzi late­­ de mozaic, cele­ două braţe perpendiculare, încrustate cu sidef,­­a­­pis lazuri şi pietre ro­şii, între benzi de aur, bara superioară, iar îmbrăcămintea în plăci de argint. Avea în faţă măreţul cap de bivol bărbos, descris mai sus şi sub acesta, plăci de sidef colorate în roşu şi negru. Un alt obiect, care rivalizează cu lira în frumuseţe, e pumnalul de aur. Cama e din aur călit, iar mânerul este în în­tregime din lapis lazuli, împodobit cu aur. Teaca e din aur masiv şi lucrătura ei ar face cinste oricărei epoci. Alte obiecte găsite, fac mărturia luxului cât şi a cruzimei ce domiia la curtea din Ur. In mormântul rege­lui, s’au găsit nouă da­me de onoare,­­— om­o­­rîte la funeraliile sale, — purtând diademe de aur şi pietre preţioase. In mormântul reginei, s’au găsit 34 de diade­me isimilare. Două din cele mai remarcabile opere de artă, sunt statuile ge­mene, reprezentând un berbec surprins în frun­ziş. Animalul se iveşte printre ramurile unui pom de aur, pe un su­port decorat cu argint şi cu mozaic alb şi tran­dafiriu. Berbecul are fa­ţa aurită, coarne lungi din lapis-lazuli, urechi­le blegi, lucrate din a­ramă verde şi lână al­bastră. Aceste statui în­gropate în ţărână şi ui­tate de 5.000 ani, au fost readuse cu răbda­re la aparenţa lor ori­ginală prin manipulaţi­­uni de o extraordinară delicateţă. Caracterul înaintat al civilizaţiei Ur­ului, e e­­videnţiat de bogatele şi delicatele obiecte, găsi­te în mormintele rege­lui şi reginei. Domnitoarea obici­­nuia farduri. In mor­mântul ei, s’au găsit scoici de aur, conţi­nând culori de toaletă, zece inele, cercei, vase de argint, prevăzute cu ţevi pentru băut, din aur, şi lapis-lazuri, lămpi de argint, vaze de alabastru — în to­tal 150 de obiecte. Sub cimitir, săpăto­rii au găsit urmele u­­nui mare deluviu, ce a avut loc în anul 2100 a. Chr., iar numeroase inscripţii, vorbesc des­pre un om, care împreună cu familia sa, ar fi scăpat din a­­ceastă catastrofă,­­­ în aparenţă, originala poveste a lui Noe şi potopul. Cea mai frumoasă operă de artă, găsită in anticul­ar: statuia unui „berbec în frunziş”, cu faţa de aur şi coarne de lapis lazuli, răsărind dintre ramurile unui arbust de aur. 9 IANUARIE 1930 3 E.POBIEZKF) îr'jrux balmna. a Opener # > W 3/t <z£/e ah e, i, U< tit !í, IM* tciS ß-t. &t/l e rvi* a a a. PicJht Î'-C rirr 11 c >e eYr% CT Contra Tusei CEREŢI Bomboane „EGGER“ în ambalaje originale la farmacii şi drogherii Citiţi „L E C T V R A“

Next