Realitatea Ilustrată, 1934 (Anul 8, nr. 388-414)
1934-09-02 / nr. 397
Oferim cititorilor noştri 20.000 lei pentru o idee ———————————— ----------------. La începutul toamnei, revista „Realitatea Ilustrata va îmbrăcă o haină nouă; va apărea într'un format mărit, aşa încât aspectul exterior să fie mai plăcut şi fotografiile să se poată aranja mai estetic. Iar odată cu schimbarea formei dorim să aducem şi îmbunătăţiri de fond, îmbunătăţiri care să satisfacă gustul unui număr cât mai mare de cititori, ne viza .,Irealităţii ilustrate” este că ea aparţine publicului şi că ea trebuie deci să se conformeze dorinţelor lui. Apelăm deci la cititorii revistei să ne spună care lipsuri ar trebui împlinite în ,,Realitatea ilustrată ce fel de articole ar dori să citească, ce fel de concursuri să instituim, ce fel de fotografii să publicăm, în afară sau în locul celor de azi. Vom supune părerile, ce se vor putea lua în consideraţie, aprecierii ciitorilor noştri şi vom premia ideile pe care le vom adopta, ideile pe care le vom considera susceptibil să mulţumească pe cititori. Acordăm cinci premii în valoare totală de 10.000 lei. Premiul I, SOOO lei Premiul II, SOOO lei Premiul III, 3000 lei Premiul IV, 2000 lei Premiul V, 2000 lei nu se vor lua în consideraţie ideile neserioase şi nici acelea care nu au un caracter de inovaţie pentru revista noastră nu au mai fost folosite de revistă până aci). Orice idee nouă pe care o vom publica va fi premiată, iar în cazul că în afară de cele cinci am mai primi şi altele, ne obligăm să recompensăm pe autor cu o sumă echitabilă. Vom primi părerile cititorilor noştri până la sfârşitul lunei Septembrie, iar decernarea premiilor se va face la 16 Octombrie. Fiecare scrisoare care ni se va trimite pentru acest concurs va trebui să poarte în colţul de jos, din stânga, citeţ scris, indicaţia: „O idee”, iar pe verso numele şi adresa expeditorului. Aoi vom înregistra scrisorile în ordinea primirei lor şi le vom deschide deabia la sfârşitul lunii Sepembrie. In modul acesta, dacă întâmplător doi inşi ne comunică aceeaș idee pe care noi am aplica-o, vâni premia pe a aceluia care a fost cel dintâi. Un nou dans face ravagii în America - uria faimosului dans cuban ,,Humba” n’a încetat încă în citadela filmului. „Rumba” se dansează în saloane, în restaurantele de lux, în taverne... In studiouri, pauzele de filmare servesc figurantelor spre a se iniţia în acest dans. Cubanele şi Mexicanele care se află în număr respectabil printre figurante dau lecţiuni camaradelor... De la vedetă până la ultima figurantă, toate dansează „Bumba”. Iată însă că de câtva timp şi-a făcut apariţia la Hollywood un nou dans sud-american: „Bolero”. Nu s’ar putea preciza cine l-a introdus în citadela filmului, dar fapt este că a început să facă serioase ravagii. „Bolero” este ultima nebunie hollywoodiană. Şi pentru că din capitala cinematografului pornesc nouile dansuri în lumea întreagă, „Bolero” va fi dansat în curând pe tot globul, întocmai ca „Rumba”. Acest fenomen s’a întâmplat întotdeauna. „Rumba” era un oarecare dans naţional din Cuba. Nimeni în lumea largă nu-l cunoştea. Din moment când a fost introdus la Hollywood şi s’au realizat filme în care se dansa „Bumba”, dansul naţional cuban a devenit internaţional, s’a răspândit în toate ţările globului. Există la Hollywood câteva stele noui care sunt entuziasmate de „Bolero”. Frances Drake şi Sally Rand, iată numele acestor vedete. Frances Drake, care trece drept cea mai bună dansatoare din America, a fost recent angajată la Hollywood de o mare companie de filme şi şi-a propus să lanseze printr-un film dansul care îi place atât de mult. Sally Rand, o altă dansatoare trecută de câtva timp în rândul „stelelor” ecranului, împărtăşeşte ideile colegei. George Raft şi Carole Lombard sprijină iniţiativa celor două dansatoare. De la vechile tangouri, până la rumba, carioca, bolero şi alte dansuri ultra-moderne, este o distanţă destul de mare. Tangourile datează încă din epoca dinaintea răsboiului, bolero este o creaţie a zilelor noastre. La drept vorbind, şi dansurile noui sunt şi ele foarte vechi. Rumba de pildă este un dans naţional cuban, ale cărui origini se pierd în timpurile depărtate când Indienii stăpâniau ţinuturile Americei Centrale şi Sudice. A evoluat însă şi din joc naţional a devenit un dans de salon. Acelaş lucru s-a întâmplat cu brazilianul „carioca”. Ambele dansuri au fost importate la Hollywood, unde au fost ciselate... Transpuse în film, au făcut ocolul pământului, popularizându-se în lumea întreagă. Fotografia noastră reprezintă pe George fiuji și Carole Lombard creatorii noului dans. Jos, figurile dansului in desen. (Foto Paramount).