Realitatea Ilustrată, 1941 (Anul 15, nr. 753-777)

1941-07-02 / nr. 753

R PROVINCIILE NOASTRE SCUMPE, ASBDIUL de eli­berare a acestor două vechi şi autentice provincii româneşti, a început sub egida înfrăţire a armatei germane şi roma­ne în focul luptei. Destinul a vrut ca din nou să-i revină României, nobila misiune de apără­toare a civilizaţiei şi culturei creştine din Europa şi din lume. Vă aduceţi de sigur aminte de fap­tul că un vechiu do­cument veneţian şi altul pontifical acordă lui Ştefan cel Mare titlul de ,,atlet al Creştinităţii“. Iată că din nou un glorios soldat, gene­ralul Antonescu, îşi asumă nobila mi­siune a lui Ştefan Vodă, de apărător al umanismului creş­tin împotriva bol­şevismului dărâmă­­tor de credinţă. * 4 ) Din 1812 când pen­tru prima oară Ba­sarabia a fost smulsă de brutala stăpânire rusească şi până in anul isbăvitor 1918, ruşii au f­ă­c­u­t pe pământul cuprins intre Prut şi Nistru eforturi uriaşe d­e desnaţionalizare. Poporul de mol­doveni ce-şi trăgea originea din plăeşii lui Ştefan cel Mare, care în continuarea tradiţiei celorlalţi domni moldoveni veghea la Nistru pentru a opri hoar­dele năvălitoare de tătari şi muscali, poporul acesta dârz, peste care au frecat ca lăcustele­­valuril şr de cuceritori v­r­e­­m­e­l­n­i­c­i a rezis­tat menţinându - şi credinţa, datina, şi limba. Cetăţile basarabene : Cetatea Albă, Soroca şi Hotinul au fost in de­cursul istoriei bastioa­ne înaintate, posturi de observaţie peste şesu­­rile ukrainiene de unde aveau obiceiul să nă­vălească hoardele pă­gâne a­l­e tătarilor şi mongolilor. Dreptul istoric şi dreptul natural se im­­­bina pentru a constitui titlul de proprietate ro­mânească asupra aces­tui teritoriu în care ce­tăţile, după mărturia lui Antioh Cantemir au fost zidite de mână domnească. Din vechi documente rezultă că 86 la sută din populaţia Basarabiei era de origină pur românească. Acest procent ridicat îl dă şi harta etnografică a Rusiei, editată de „Societatea Imperială Geografică din Peters­burg“ in anul 1855. Prinţul Ursev, guvernator al Basarabiei, mărturisea în „Însemnările“ sale că în Basarabia nu se simţea pe te­ritoriul rusesc, deoarece majoritatea populaţiei nu cu­noştea altă arabă decât cea românească. Dovezile în privinţa caracterului românesc al Basarabiei, le putem număra la infinit şi ele ne sunt furnizate chiar de documentele ruseşti. In cealaltă provincie românească care ne-a fost răpită acum un an de imperialismul sovie­tic, în Bucovina, se află cea mai curată populaţie românească, elita naţiunii române. Pentru etnografi, ti­pul ţăranului bucovi­nean este cea mai pură întrupare a tipului ro­mân. Dar nu numai în pri­vinţa populaţiei, Buco­vina este un colţ de autentică şi străveche viaţă românească, ci şi din punct de vedere cultural în această pro­vincie s’au manifestat in mod fecund valorile creatoare ale spiritua­lităţii noastre. Mănăstirile de la Put­­na, Voroneţ, Suceviţa, Humor, Rădăuţi au bi­serici care din punct de vedere arhitectonic şi plastic sunt comori preţioase chiar pentru arta europeană, nu nu­mai pentru arta creş­tină a Răsăritului. Unul dintre cele mai vechi texte de limbă românească, „Codicel Voroneţian” ne-a fost păstrat tot pe pămân­tul Bucovinei, iar li­m u­­­n­a s’au păstra „Analele din veacul a XV-lea“ care cuprin vechi dovezi despr permanenţa româneas­că pe acest teritorii Osemintele celui ma mare dintre domnii ro­mâni, Ştefan Vodă, s odihnesc sub lespezii înegrite de vremuri a­ mânăstirei Putna. La Suceava, in cet­tea bucovineană, a b­ăut inima Moldovei­­ vremea când ace Voevodat a cunosc gloria cea mai ma dăruită unei naţiui De aici, din această c­erte care a fost şi scau domnesc, porneau o­­ile domnilor moldo­veni în luptele grei de isbăvire a naţiei , sub valurile cotrop m­are ale duşmanilo Un veac şi jumăta­te stăpânire austriac n’au putut schimba n­mic din firea şi rost­rile populaţiei bucov­­ene. Toate au , rămas înainte : portul, b­mn­ credinţa, datina. Intelectuali şi lup­tori politici ca Huni­zachi, Flondor, Ion G­radă şi Ion Sbie şi-au închinat între lor activitate păstră conştiinţei române în Bucovina. Istori Dimitrie Onciul a­­ cut în Vechiul Re unde a luptat atăt de pleiada marilor­­­rani de stat care au făptuit visul unei mânii libere şi­­ pendente. Astfel se explică ■ în clipa alipirei 1918, populaţia But­nei a revenit în c­nitatea naţională a­celaş suflet iitac profund românesc Astăzi, aceste provincii scumpe mânismului, orn cu explozii de bu marşul eliberator, pelor germano-roi care au istorica tine de a stârpi di me buruiana­rea munismului destr Palatul Mitropoliei m.Cervâuti. Sus, stânga : Bu­covineni in cos­tume naţionale. Jos, stânga : Rui­nele istorice ale Cetăţii Albe care străjuesc de veacuri fla­căra românis­mului şi a civi­lizaţiei creştine dincolo de Prut. Dreapta, Palatul ,,Sfatul Ţării1* din Chişinău, în care s'a proc­lamat unirea Basarabiei la patria-mumă.

Next