Realitatea Ilustrată, 1941 (Anul 15, nr. 753-777)
1941-07-02 / nr. 753
R PROVINCIILE NOASTRE SCUMPE, ASBDIUL de eliberare a acestor două vechi şi autentice provincii româneşti, a început sub egida înfrăţire a armatei germane şi romane în focul luptei. Destinul a vrut ca din nou să-i revină României, nobila misiune de apărătoare a civilizaţiei şi culturei creştine din Europa şi din lume. Vă aduceţi de sigur aminte de faptul că un vechiu document veneţian şi altul pontifical acordă lui Ştefan cel Mare titlul de ,,atlet al Creştinităţii“. Iată că din nou un glorios soldat, generalul Antonescu, îşi asumă nobila misiune a lui Ştefan Vodă, de apărător al umanismului creştin împotriva bolşevismului dărâmător de credinţă. * 4 ) Din 1812 când pentru prima oară Basarabia a fost smulsă de brutala stăpânire rusească şi până in anul isbăvitor 1918, ruşii au făcut pe pământul cuprins intre Prut şi Nistru eforturi uriaşe de desnaţionalizare. Poporul de moldoveni ce-şi trăgea originea din plăeşii lui Ştefan cel Mare, care în continuarea tradiţiei celorlalţi domni moldoveni veghea la Nistru pentru a opri hoardele năvălitoare de tătari şi muscali, poporul acesta dârz, peste care au frecat ca lăcustelevaluril şr de cuceritori vremelnici a rezistat menţinându - şi credinţa, datina, şi limba. Cetăţile basarabene : Cetatea Albă, Soroca şi Hotinul au fost in decursul istoriei bastioane înaintate, posturi de observaţie peste şesurile ukrainiene de unde aveau obiceiul să năvălească hoardele păgâne ale tătarilor şi mongolilor. Dreptul istoric şi dreptul natural se imbina pentru a constitui titlul de proprietate românească asupra acestui teritoriu în care cetăţile, după mărturia lui Antioh Cantemir au fost zidite de mână domnească. Din vechi documente rezultă că 86 la sută din populaţia Basarabiei era de origină pur românească. Acest procent ridicat îl dă şi harta etnografică a Rusiei, editată de „Societatea Imperială Geografică din Petersburg“ in anul 1855. Prinţul Ursev, guvernator al Basarabiei, mărturisea în „Însemnările“ sale că în Basarabia nu se simţea pe teritoriul rusesc, deoarece majoritatea populaţiei nu cunoştea altă arabă decât cea românească. Dovezile în privinţa caracterului românesc al Basarabiei, le putem număra la infinit şi ele ne sunt furnizate chiar de documentele ruseşti. In cealaltă provincie românească care ne-a fost răpită acum un an de imperialismul sovietic, în Bucovina, se află cea mai curată populaţie românească, elita naţiunii române. Pentru etnografi, tipul ţăranului bucovinean este cea mai pură întrupare a tipului român. Dar nu numai în privinţa populaţiei, Bucovina este un colţ de autentică şi străveche viaţă românească, ci şi din punct de vedere cultural în această provincie s’au manifestat in mod fecund valorile creatoare ale spiritualităţii noastre. Mănăstirile de la Putna, Voroneţ, Suceviţa, Humor, Rădăuţi au biserici care din punct de vedere arhitectonic şi plastic sunt comori preţioase chiar pentru arta europeană, nu numai pentru arta creştină a Răsăritului. Unul dintre cele mai vechi texte de limbă românească, „Codicel Voroneţian” ne-a fost păstrat tot pe pământul Bucovinei, iar lim una s’au păstra „Analele din veacul a XV-lea“ care cuprin vechi dovezi despr permanenţa românească pe acest teritorii Osemintele celui ma mare dintre domnii români, Ştefan Vodă, s odihnesc sub lespezii înegrite de vremuri a mânăstirei Putna. La Suceava, in cettea bucovineană, a băut inima Moldovei vremea când ace Voevodat a cunosc gloria cea mai ma dăruită unei naţiui De aici, din această certe care a fost şi scau domnesc, porneau oile domnilor moldoveni în luptele grei de isbăvire a naţiei , sub valurile cotrop mare ale duşmanilo Un veac şi jumătate stăpânire austriac n’au putut schimba nmic din firea şi rostrile populaţiei bucovene. Toate au , rămas înainte : portul, bmn credinţa, datina. Intelectuali şi luptori politici ca Hunizachi, Flondor, Ion Gradă şi Ion Sbie şi-au închinat între lor activitate păstră conştiinţei române în Bucovina. Istori Dimitrie Onciul a cut în Vechiul Re unde a luptat atăt de pleiada marilorrani de stat care au făptuit visul unei mânii libere şi pendente. Astfel se explică ■ în clipa alipirei 1918, populaţia Butnei a revenit în cnitatea naţională acelaş suflet iitac profund românesc Astăzi, aceste provincii scumpe mânismului, orn cu explozii de bu marşul eliberator, pelor germano-roi care au istorica tine de a stârpi di me buruianarea munismului destr Palatul Mitropoliei m.Cervâuti. Sus, stânga : Bucovineni in costume naţionale. Jos, stânga : Ruinele istorice ale Cetăţii Albe care străjuesc de veacuri flacăra românismului şi a civilizaţiei creştine dincolo de Prut. Dreapta, Palatul ,,Sfatul Ţării1* din Chişinău, în care s'a proclamat unirea Basarabiei la patria-mumă.