Renaşterea Bănăţeană, aprilie 1990 (Anul 2, nr. 70-88)

1990-04-03 / nr. 70

COTIDIAN INDEPENDENT Nil. 70 TIMIȘOARA Marți, 3 aprilie 1990 8 pagini, 1 leu PRIM» JUDEȚULUI, 0 ULIȚIE CD UȘILE DESCRISE Convorbire cu dl. Decebal Anastasescu, prefectul județului Timiș Domnule prefect, trecind de la specialitatea pe care cărțile dvs. de căpătîi ne-o prezintă atît de frumos, la alta mult mai complexă, am dori să ne spuneți care sînt problemele Primăriei județului și cum le rezol­vați ? Plecînd de la ideea pe care ați enunțat-o, referitor la specialitatea mea , inginer constructor în materie de structuri de rezistență — pot să spun în primul rînd că mi-a fost foarte greu să mă decid în a prelua această funcție, care este mult dife­rită de ceea ce am­ făcut 40 de ani Din punct de vedere rațional, am­ avut momente de ezitare, care s-au prelungit pînă la aproape o săptă­­mînă. Din punct de vedere sentimen­tal, am fost totuși, pînă la urmă, avins să mă introduc în aceste ocupări noi, pentru a participa­­ felul acesta la eforturile care se fac de a obține o îmbunătățire a condițiilor de viață ale populației județului nostru. Și în primul rînd, m­-am gîndit la condițiile de alimen­tație ale populației. Trebuie să re­marc faptul că față de situația ante­rioară revoluției, aprovizionarea po­pulației s-a îmbunătățit în mod sub­stanțial. Am avut ocazia să verific chiar și la fața locului. Spunînd acest lucru, multă lume ar putea să vă contrazică, uzînd de exemple concre­te. Sigur, ele nu trebuie generali­zate, dar inconvenientele se men­țin. Au apărut chiar și altele noi. — Este adevărat, în anumite domenii persistă unele deficiențe, dar, dacă mă refer la principalele alimente necesare populației, putem spune că există o preocupare, și, în același timp, reușind să ajungem la o creș­tere continuă a produselor. Mă refer la pîine, carne, lapte, ouă. — E drept, ouă sînt, le vedem, chiar stau în ma­gazine, dar, în același timp, există ș­i imense la alte produse deficite­­. Remarcăm încă bișnițari care vînd produse pe care nici la coadă nu le găsim. — Da, aveți dreptate. Recent am fost în piața „1 Mai“, unde am remarcat o aglomerare ma­re, negustori de genul celor amintiți, pe care, pentru a-i putea contracara, ne-am gîndit la niște măsuri de a realiza niște schimburi, sub formă de troc eventual, intre produsele noastre și produsele din țările ve­cine. Anume, produse care se cer în mod expres de către populație și care, pentru că nu se găsesc pe mă­sura solicitărilor, sunt manevrate în mod foarte ușor de cei care cer niș­te prețuri exagerate. Sperăm să rezolvăm această problemă. — Exis­tă ceva concret întreprins pînă acum ? — Deocamdată, știu că se lucrează în acest sens, în special cu autoritățile iugoslave. — în afara problemei alimentației, congelatoare, televizoare, lumea vrea frigidere, adică doar cîteva elemente necesare civilizației. Or, resursele, nici în acest domeniu, nu sînt suficiente. — La tv. color într-adevăr, situația e mai dificilă, dar la celelalte —­ fri­gidere, tv. alb-n­egru, avem­ cantită­ți care considerăm că sunt deocam­dată acceptabile. — In afara acestor probleme, cu ce vă mai confruntați ? — Alte probleme ar fi, de pildă, le­gate tot de îmbunătățirea nivelului de trai al populației. Concret, lo­cuințele,­ în acest domeniu, căutăm să reducem numărul de apartamente în blocuri de tip panouri mari, cu­­noscînd avantajele altor structuri, de pildă, în cadru și diafragme, care sînt superioare sub mai multe as­pecte. Mă gîndesc la flexibilitatea funcțională, la izolarea termică, la aspectul acelor clădiri, care, totuși, sînt mult diferite de cele din panou­ri mari, a căror proliferare a dus la o uniform­iz­are a cartierelor noas­tre.­­ Cu toate acestea, cererea de case e cu mult mai mare decît ofer­ta. In această idee, cum reușiți să mulțumiți cetățenii ? — Pot spune că față de solicitările care se fac în prezent, ceea ce poate oferi T.C.M.T. este într-adevăr insuficient. Trustul se luptă cu problemele legate de aprovizionarea bazei materiale, dar și cu lipsa mîinii de lucru califica­te. Noi încercăm în discuțiile cu trustul să ajungem la un­­ echilibru între ceea ce vrem să facem, pentru a realiza un salt calitativ în aceas­tă producție de case. — Cam greu dintr-o dată și mai mult, și mai bine și mai frumos... — Așa-i. Cred că ar trebui să se meargă foarte mult și pe ideea de a se vinde către po­pulație clădiri, imobile ale statului, care, practic, din cauza unei proaste gospodăriri sau chiar părăsiri, ris­că să se deterioreze. Așteptăm în acest sens niște reglementări. — Vă propunem să ne oprim aici, deocam­dată, promițîndu-vă să continuăm această discuție. * GEORGE BOII­RE VAUTIADE ȘTEFAN O DECLARAȚIE A DOMNULUI ANDREI PLEȘU S intern într-o situație de criză absolută cu hîrtia și cu spațiul tipo­grafic. în România exis­tă la această oră aproa­pe 900 de ziare, adică mai mult decit și-ar fi putut imagina cineva că e posibil. Dintre acestea, 500 sunt numai în Bucu­rești. Hîrtia care ni s-a alocat pentru trimestrul II a fost de 19.000 tone, ceea ce­ înseamnă mult mai mult decit se aloca pînă acum, dar necesarul este de 28.000 tone și ce­rerea crește. Cu alte cu­vinte, totul este blocat­­­ în această situație, deși­­ nu este de competența­­ directă a­­ Ministerului Culturii, am fost cons­­trîns, pentru că a picat în ograda mea această problemă, să iau niște hotărîri care să facă po­sibilă o supraviețuire onorabilă. Mi s-a părut normal ca în campania electorală, deci pînă la 20 mai, să aibă priorita­te absolută publicațiile de partid. Pentru aceas­ta trebuie să se facă niște sacrificii. Toate ti­pografiile din țară vor acorda prioritate ziare­lor de partid. Alte manifestații în Capitală Confederația sindicatelor independente „­Frăția“, precum și alte organizații, in­clusiv comitetul cetățenesc pentru independența­ Televiziunii, inițiat de Grupul pen­tru dialog social, s-au adunat duminică în Piața Unirii din Capitală. Numeroși vor­bitori s-au referit, printre altele, la necesitatea reorganizării învățămîntului pe baze democratice, exprimîndu-se totodată adeziunea față de Proclamația de la Timișoara, care trebuie să devină o proclamație a întregii țări. De asemenea, cei care au luat cuvîntul s-au referit la cerința instaurării unei democrații reale în țara noastră, abolirea imediată a Decretului 473/1977, precum și la necesitatea adoptării unei noi legi de organizare și funcționare a Radioteleviziunii Române. Participanții s-au adunat apoi în Piața Victoriei, unde s-au scandat lozinci îm­potriva nomenclaturii de partid rămasă în noile structuri guvernamentale, în procu­ratură, armată și justiție, a conducerii F.S.N., a neocomunismul­ui, a faptului că nu au fost arestați și judecați teroriștii etc. Tot duminică, în fața Televiziunii Române Libere a avut loc un miting, la care au participat reprezentanți­­ ai „Alianței Poporului“, „Grupului Independent pentru democrație“, „Forumului Antitotalitar Român“, „Grupului pentru dialog social“, „Co­mitetului cetățenesc pentru independența Televiziunii“, „Asociația pentru apărarea drepturilor omului în România“, „Forumului Român pentru Libertate“, „Asociației 16—21 Decembrie“. O delegație s-a întîlnit cu președintele Radioteleviziunii Române Libere, dl. Răzvan Teodorescu și a cerut următoarele : Proclamația de la Timișoara să fie adoptată ca proclamație a întregii țări și să fie citită din nou la radio și televiziune ; eliminarea din funcții și viața politică a foștilor demnitari comuniști ; epurarea nomenclaturii de partid, securitate, procuratură, justiție, armată, poliție, ministere și instituții centrale ; descentralizarea economiei prin desființarea centra­lelor, direcțiilor și a celorlalte organisme intermediare, împroprietărirea țăranilor cu pămînt și acordarea de credite; rezolvarea de urgență a situației create în Transil­vania și informarea cetățenilor despre evenimentele de la Tg. Mureș, de îndată ce comisia mixtă își va publica concluziile ; abrogarea imediată a Decretului 473/1977 și reglementarea printro nouă lege a organizării și funcționării Radioteleviziunii Române ; confirmarea revizuirii structurilor din Televiziune și îndepărtarea elemen­telor compromise ; continuarea dialogului cu „Comitetul cetățenesc pentru indepen­dența televiziunii“ ; organizarea de mese rotunde la radio și televiziune care să tra­teze despre democrație, libertate, învățămînt, respectarea drepturilor omului în con­formitate cu tratatele internaționale și a Declarației internaționale a drepturilor o­­mului ; transmiterea mitingurilor din Capitală pentru ca țara să cunoască poziția bucureștenilor ; să fie în mod real demascați și judecați cei care au tras în popor începînd din 16 Decembrie și pînă s-a terminat cu așa-zisele bande teroriste ; sin­dicatele înființate în întreprinderi să fie cu adevărat libere și independente, desfiin­țîndu­se U.G.S.R.-ul. 0 mm ilLĂ PRIN IDEALURI CE IZVORĂSC DIN CULTURA ȘI CIVILIZAȚIA FIECĂRUI POPOR •­ J Convorbire în serial cu dl. Iosif Constantin Drăgan — Facturez în Italia circa 200 de miliarde de lire, cu activitățile din celelalte țări ajung la 500 miliarde, din care 48—50 miliarde plătesc lefuri. — Ce ar în­semna in dolari ? — Păi socotiți și dumneavoastră ... vreo 400 de milioane de dolari ! — Vă pun acum o întrebare la modă : cine sînteți și ce ați făcut in ulti­mii ani ? — Uitați, să ne lămurim de la început Eu nu sunt unul fugit în străinătate. Glumind, pot spune că am mers încet, cu documente. Am avut o bursă la Institutul de cultură în 1940. Mi-am luat doctoratul acolo, în Italia, și am intrat în economie, am creat o serie de întreprinderi. Lăsînd însă la o parte aceste preocupări, care nu aduc avere, am intrat în business, creînd întreprinderi în domeniul petrolului și al gaze­lor lichefiate în mai multe țări. Am diversificat, trep­tat, aceste preocupări. Am­ intrat în domeniul matern­a- GEORGE BOIERU (Continuare in pag. a 3-a1 DIN PARTEA PROCURATURII MILITARE TIMIȘOARA în vederea stabilirii drepturilor bănești și a al­tor ajutoare ce se cuvin persoanelor participante la Revoluție, rugăm ca toți cei care au fost răniți în fața Catedralei în după amiaza zilei de 18 decem­brie 1989, precum și aparținătorii celor decedați la aceeași dată, să se prezinte de urgență la Procura­tura Militară Timișoara, str. Popa Șapcă nr. 7, cpt. DIACONEASA VLADIMIR

Next