Renaşterea Bănăţeană, aprilie 1990 (Anul 2, nr. 70-88)
1990-04-03 / nr. 70
COTIDIAN INDEPENDENT Nil. 70 TIMIȘOARA Marți, 3 aprilie 1990 8 pagini, 1 leu PRIM» JUDEȚULUI, 0 ULIȚIE CD UȘILE DESCRISE Convorbire cu dl. Decebal Anastasescu, prefectul județului Timiș Domnule prefect, trecind de la specialitatea pe care cărțile dvs. de căpătîi ne-o prezintă atît de frumos, la alta mult mai complexă, am dori să ne spuneți care sînt problemele Primăriei județului și cum le rezolvați ? Plecînd de la ideea pe care ați enunțat-o, referitor la specialitatea mea , inginer constructor în materie de structuri de rezistență — pot să spun în primul rînd că mi-a fost foarte greu să mă decid în a prelua această funcție, care este mult diferită de ceea ce am făcut 40 de ani Din punct de vedere rațional, am avut momente de ezitare, care s-au prelungit pînă la aproape o săptămînă. Din punct de vedere sentimental, am fost totuși, pînă la urmă, avins să mă introduc în aceste ocupări noi, pentru a participa felul acesta la eforturile care se fac de a obține o îmbunătățire a condițiilor de viață ale populației județului nostru. Și în primul rînd, m-am gîndit la condițiile de alimentație ale populației. Trebuie să remarc faptul că față de situația anterioară revoluției, aprovizionarea populației s-a îmbunătățit în mod substanțial. Am avut ocazia să verific chiar și la fața locului. Spunînd acest lucru, multă lume ar putea să vă contrazică, uzînd de exemple concrete. Sigur, ele nu trebuie generalizate, dar inconvenientele se mențin. Au apărut chiar și altele noi. — Este adevărat, în anumite domenii persistă unele deficiențe, dar, dacă mă refer la principalele alimente necesare populației, putem spune că există o preocupare, și, în același timp, reușind să ajungem la o creștere continuă a produselor. Mă refer la pîine, carne, lapte, ouă. — E drept, ouă sînt, le vedem, chiar stau în magazine, dar, în același timp, există și imense la alte produse deficite. Remarcăm încă bișnițari care vînd produse pe care nici la coadă nu le găsim. — Da, aveți dreptate. Recent am fost în piața „1 Mai“, unde am remarcat o aglomerare mare, negustori de genul celor amintiți, pe care, pentru a-i putea contracara, ne-am gîndit la niște măsuri de a realiza niște schimburi, sub formă de troc eventual, intre produsele noastre și produsele din țările vecine. Anume, produse care se cer în mod expres de către populație și care, pentru că nu se găsesc pe măsura solicitărilor, sunt manevrate în mod foarte ușor de cei care cer niște prețuri exagerate. Sperăm să rezolvăm această problemă. — Există ceva concret întreprins pînă acum ? — Deocamdată, știu că se lucrează în acest sens, în special cu autoritățile iugoslave. — în afara problemei alimentației, congelatoare, televizoare, lumea vrea frigidere, adică doar cîteva elemente necesare civilizației. Or, resursele, nici în acest domeniu, nu sînt suficiente. — La tv. color într-adevăr, situația e mai dificilă, dar la celelalte — frigidere, tv. alb-negru, avem cantități care considerăm că sunt deocamdată acceptabile. — In afara acestor probleme, cu ce vă mai confruntați ? — Alte probleme ar fi, de pildă, legate tot de îmbunătățirea nivelului de trai al populației. Concret, locuințele, în acest domeniu, căutăm să reducem numărul de apartamente în blocuri de tip panouri mari, cunoscînd avantajele altor structuri, de pildă, în cadru și diafragme, care sînt superioare sub mai multe aspecte. Mă gîndesc la flexibilitatea funcțională, la izolarea termică, la aspectul acelor clădiri, care, totuși, sînt mult diferite de cele din panouri mari, a căror proliferare a dus la o uniformizare a cartierelor noastre. Cu toate acestea, cererea de case e cu mult mai mare decît oferta. In această idee, cum reușiți să mulțumiți cetățenii ? — Pot spune că față de solicitările care se fac în prezent, ceea ce poate oferi T.C.M.T. este într-adevăr insuficient. Trustul se luptă cu problemele legate de aprovizionarea bazei materiale, dar și cu lipsa mîinii de lucru calificate. Noi încercăm în discuțiile cu trustul să ajungem la un echilibru între ceea ce vrem să facem, pentru a realiza un salt calitativ în această producție de case. — Cam greu dintr-o dată și mai mult, și mai bine și mai frumos... — Așa-i. Cred că ar trebui să se meargă foarte mult și pe ideea de a se vinde către populație clădiri, imobile ale statului, care, practic, din cauza unei proaste gospodăriri sau chiar părăsiri, riscă să se deterioreze. Așteptăm în acest sens niște reglementări. — Vă propunem să ne oprim aici, deocamdată, promițîndu-vă să continuăm această discuție. * GEORGE BOIIRE VAUTIADE ȘTEFAN O DECLARAȚIE A DOMNULUI ANDREI PLEȘU S intern într-o situație de criză absolută cu hîrtia și cu spațiul tipografic. în România există la această oră aproape 900 de ziare, adică mai mult decit și-ar fi putut imagina cineva că e posibil. Dintre acestea, 500 sunt numai în București. Hîrtia care ni s-a alocat pentru trimestrul II a fost de 19.000 tone, ceea ce înseamnă mult mai mult decit se aloca pînă acum, dar necesarul este de 28.000 tone și cererea crește. Cu alte cuvinte, totul este blocat în această situație, deși nu este de competența directă a Ministerului Culturii, am fost constrîns, pentru că a picat în ograda mea această problemă, să iau niște hotărîri care să facă posibilă o supraviețuire onorabilă. Mi s-a părut normal ca în campania electorală, deci pînă la 20 mai, să aibă prioritate absolută publicațiile de partid. Pentru aceasta trebuie să se facă niște sacrificii. Toate tipografiile din țară vor acorda prioritate ziarelor de partid. Alte manifestații în Capitală Confederația sindicatelor independente „Frăția“, precum și alte organizații, inclusiv comitetul cetățenesc pentru independența Televiziunii, inițiat de Grupul pentru dialog social, s-au adunat duminică în Piața Unirii din Capitală. Numeroși vorbitori s-au referit, printre altele, la necesitatea reorganizării învățămîntului pe baze democratice, exprimîndu-se totodată adeziunea față de Proclamația de la Timișoara, care trebuie să devină o proclamație a întregii țări. De asemenea, cei care au luat cuvîntul s-au referit la cerința instaurării unei democrații reale în țara noastră, abolirea imediată a Decretului 473/1977, precum și la necesitatea adoptării unei noi legi de organizare și funcționare a Radioteleviziunii Române. Participanții s-au adunat apoi în Piața Victoriei, unde s-au scandat lozinci împotriva nomenclaturii de partid rămasă în noile structuri guvernamentale, în procuratură, armată și justiție, a conducerii F.S.N., a neocomunismului, a faptului că nu au fost arestați și judecați teroriștii etc. Tot duminică, în fața Televiziunii Române Libere a avut loc un miting, la care au participat reprezentanți ai „Alianței Poporului“, „Grupului Independent pentru democrație“, „Forumului Antitotalitar Român“, „Grupului pentru dialog social“, „Comitetului cetățenesc pentru independența Televiziunii“, „Asociația pentru apărarea drepturilor omului în România“, „Forumului Român pentru Libertate“, „Asociației 16—21 Decembrie“. O delegație s-a întîlnit cu președintele Radioteleviziunii Române Libere, dl. Răzvan Teodorescu și a cerut următoarele : Proclamația de la Timișoara să fie adoptată ca proclamație a întregii țări și să fie citită din nou la radio și televiziune ; eliminarea din funcții și viața politică a foștilor demnitari comuniști ; epurarea nomenclaturii de partid, securitate, procuratură, justiție, armată, poliție, ministere și instituții centrale ; descentralizarea economiei prin desființarea centralelor, direcțiilor și a celorlalte organisme intermediare, împroprietărirea țăranilor cu pămînt și acordarea de credite; rezolvarea de urgență a situației create în Transilvania și informarea cetățenilor despre evenimentele de la Tg. Mureș, de îndată ce comisia mixtă își va publica concluziile ; abrogarea imediată a Decretului 473/1977 și reglementarea printro nouă lege a organizării și funcționării Radioteleviziunii Române ; confirmarea revizuirii structurilor din Televiziune și îndepărtarea elementelor compromise ; continuarea dialogului cu „Comitetul cetățenesc pentru independența televiziunii“ ; organizarea de mese rotunde la radio și televiziune care să trateze despre democrație, libertate, învățămînt, respectarea drepturilor omului în conformitate cu tratatele internaționale și a Declarației internaționale a drepturilor omului ; transmiterea mitingurilor din Capitală pentru ca țara să cunoască poziția bucureștenilor ; să fie în mod real demascați și judecați cei care au tras în popor începînd din 16 Decembrie și pînă s-a terminat cu așa-zisele bande teroriste ; sindicatele înființate în întreprinderi să fie cu adevărat libere și independente, desființînduse U.G.S.R.-ul. 0 mm ilLĂ PRIN IDEALURI CE IZVORĂSC DIN CULTURA ȘI CIVILIZAȚIA FIECĂRUI POPOR • J Convorbire în serial cu dl. Iosif Constantin Drăgan — Facturez în Italia circa 200 de miliarde de lire, cu activitățile din celelalte țări ajung la 500 miliarde, din care 48—50 miliarde plătesc lefuri. — Ce ar însemna in dolari ? — Păi socotiți și dumneavoastră ... vreo 400 de milioane de dolari ! — Vă pun acum o întrebare la modă : cine sînteți și ce ați făcut in ultimii ani ? — Uitați, să ne lămurim de la început Eu nu sunt unul fugit în străinătate. Glumind, pot spune că am mers încet, cu documente. Am avut o bursă la Institutul de cultură în 1940. Mi-am luat doctoratul acolo, în Italia, și am intrat în economie, am creat o serie de întreprinderi. Lăsînd însă la o parte aceste preocupări, care nu aduc avere, am intrat în business, creînd întreprinderi în domeniul petrolului și al gazelor lichefiate în mai multe țări. Am diversificat, treptat, aceste preocupări. Am intrat în domeniul materna- GEORGE BOIERU (Continuare in pag. a 3-a1 DIN PARTEA PROCURATURII MILITARE TIMIȘOARA în vederea stabilirii drepturilor bănești și a altor ajutoare ce se cuvin persoanelor participante la Revoluție, rugăm ca toți cei care au fost răniți în fața Catedralei în după amiaza zilei de 18 decembrie 1989, precum și aparținătorii celor decedați la aceeași dată, să se prezinte de urgență la Procuratura Militară Timișoara, str. Popa Șapcă nr. 7, cpt. DIACONEASA VLADIMIR