Renaşterea Bănăţeană, decembrie 1991 (Anul 3, nr. 536-558)
1991-12-02 / nr. 536
GBANATEANA (DIRECTOR ONORIFIC PROF. DR. JOSIF CONSTANTIN DRÁGÁN) NR. 536 ♦ LUNI 2 DECEMBRIE 1991 ♦ 8 PAGINI + SUPLIMENT ♦ 10 LEI Președintele Bush ne felicită de 1 Decembrie! Postul de radio “Vocea Americii” a difuzat ieri un mesaj al președintelui Statelor Unite, George Bush, adresat președintelui României, dl. Ion Iliescu: “Cu ocazia zilei Naționale a României, împreună cu poporul american, ne exprimăm caldele noastre felicitări. Trimitem cele mai bune urări poporului român, care continuă să edifice o societate pe deplin democratică, ca parte a noii Europe. Speranța noastră sinceră, domnule președinte, este ca legăturile dintre popoare și țările noastre să fie mai strînse. Sperăm, de asemenea, că întregul popor român va avea parte de pace și securitate”. Cui i-e dor de “Daciada”? Față de programul sărbătoresc de 1 Decembrie, conceput de Prefectura Timiș, Primăria a mai venit cu un “punct”, care a fost botezat “Crosul tuturor vîrstelor” și pus să prefațeze toate celelalte manifestări locale. Timișorenii, avînd ținere de minte, s-au cam gîndit la “Daciada” și n-au prea dat buzna să alerge pe bulevardele Timișoarei. Nici măcar din snobism s-a spus, la un moment dat, că americanii marchează orice moment important din viața lor politică prin cîte un cros. E drept, dar ei nu au avut parte (norocul lor!) de Daciada”. Și nici de cel care au inventat-o’’..._____________| Nu mai jucăm Hora Unirii? Poate singurul component al protocolului care nu s-a prins în joc, ieri la prînz, cînd s-a jucat Hora Unirii în fața Operei din Timișoara a fost dl. prof. dr. Virgil Feier, președintele P.A.C. Timiș. Interpelat - pașnic! - de gazetarii aflați în preajmă asupra motivelor, domnul doctor a spus că prea îi amintește de dorele în care dănțuia cu atîta plăcere, defunctul dictator Ceaușescu. Răspunsul a fost amendat pe loc de o doamnă ceva mai în vîrstă, dar cu auzul impecabil, care l-a acuzat pe dl. Feier de... lipsă de patriotism._________ Profanarea Cimitirului Eroilor Sîmbătă dimineața, Cimitirul Eroilor din Timișoara a fost locul de desfășurare a unor acte absolut incalificabile. în termeni juridici, ceea ce s-a produs se numește profanare de morminte, dar, avînd în vedere cine sunt cei care se odihnesc în mormintele din cimitirul amintit, profanarea, din păcate, depășește limitele stricte, pămîntești, ale unui loc de veci. Sesizată, Poliția l-a reținut deocamdată, pentru că cercetările continuă pe BALACIU VIOREL, născut în comuna Uivar, domiciliat în Arad, str. Pescăruș nr. 82, anterior internat, în diverse clinici, pentru tulburări de comportament. Vom reveni cu amănunte. _________________________/ Un nobil legămînt de Ziua Națională "România, pururi liberă și demnă!" Sărbătorind, pentru a doua oară, la 1 Decembrie, Ziua Națională a României, Timișoara a știut să dea cuvenita aură de trăire și emoție momentelor aniversare gîndite a da relief și coloratură festivă (nu festivistă) acestei zile cu atît de profunde semnificații pentru istoria neamului. Cu sobrietate și adîncă interiorizare, cu pioasă aducere aminte pentru întreg noianul de jertfe și sacrificii, pentru tributul de sînge plătit, peste timp și istorie, pentru neatîrnare, pentru izbînda idealurilor izvorîte dintr-o neasemuită dragoste de țară și de libertate, programul zilei de sărbătoare a prilejuit tot atîtea trăiri cîte repere i-au definit desfășurarea. O primă, aleasă și simbolică punte spre ceea ce avea să urmeze, pe parcurs, sub cupola Catedralei Mitropolitane, cu evlavie, un "Te Deum" rostit pios, întru ocrotirea acestui popor atît de greu încercat de vicisitudinile vremilor care ne-au fost în atîtea rînduri potrivnice, întru slava sutelor de mii de români care și-au dat viața pentru patrie și popor, pentru libertate și demnitate. Apoi, deopotrivă, oficialități și un numeros public venit nu să admire un moment de spectacol, ci să-și aducă prinosul de recunoștință semnificației aniversare a zilei, tuturor celor care, în perimetrul de acum legendar al Pieții Victoriei din Timișoara, au cutezat să înfrunte dictatura, în zilele lui decembrie 1989 și, cu un curaj și o credință admirabile, au izbutit să nu se dea bătuți nici în fața gloanțelor, nici în fața morții - au Continuare în pag. 2 la Alba Iulia 1 Decembrie 1991, a doua sărbătorire în libertate, după decembrie 1989, a mărețului act al Marii Uniri de la 1918. Au sosit aici, să cinstească această sfintă zi, reprezentanți ai prefecturilor din întreaga țară, români din Basarabia și Bucovina, oameni de toate vîrstele de pe cuprinsul legendar al județului, a cărui reședință a devenit, cu 73 de ani în urmă, cetatea de suflet și de conștiință a tuturor românilor, oameni din Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Banat, Moldova, Maramureș, din toate plaiurile străbune. La ceremonie a fost prezent domnul Theodor Stolojan, primul ministru al României. Au luat parte, de asemenea, reprezentanți ai Parlamentului, instituției prezidențiale, cultelor și armatei, ai unor formațiuni politice, în fața statuii voievodului Mihai Viteazul de lîngă Sala Unirii, după întonare Imnului de Stat al României, au fost depuse I coroane din partea Președinției, Parlamentului, Guvernului, Ministerului Apărării Naționale, armatei de Transilvania, administrației locale, veteranilor de război, cultelor, instituțiilor de cultură și știință, unități economice și sociale. Coroane de flori au mai fost depuse la statuia lui Mihai Viteazul din partea Liceului Militar ce poartă numele marelui voievod, precum și la Cimitirul eroilor. In fața pridvorului Catedralei reîntregirii neamului din Alba Iulia, Mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală, împreună cu episcopii Andrei de Alba și Irineu al Vadului, Feleacului și Clujului, asistați de un sobor de preoți, au oficiat un Te Deum, la care au luat parte, cu smerenie și speranță, miile de români veniți aici să cinstească măreața zi a României Mari.____________ _Miceau ® 11.. . din cuprinzătorul piatoroir^ajar acestui edificiu simbol al orarului martir Timișoara erau adunați Sute de Sectimeni ai orașului, dornici să trăiască, la slafiă, momentele cu puternică încătejume aoțională de 1 Decembrie, fiind Srega setîscă, în acest loc al reculegerii. acșiktsi ,gîp j înălțător, aceeași solidarâtb care re-a înfrățit, ca niciodată, în zilele lui decembrie 1989. Ca un mare fluviu de tinerețe s-au revărsat, spre zona Catedrală-Operă, nenumărați studenți sosiți dinspre orășelul lor. Ei au fost urmați, la scurtă vreme, de coloane și coloane de pastași purtînd torțe. Un spectacol magnific, copleșitor! Apoi, numeroși dansatori s-au prins alături de timișorenii care încinseseră, iar, "Hora Unirii", expresie a unei voințe unanime, a unui gînd curat și pașnic. La ceas de seară, în acordurile fanfarei, purtătorii de torțe și sute de cetățeni ai Timișoarei au pornit, laolaltă, pe un traseu care a cuprins Catedrala, Primăria, Mitropolia Banatului, Prefectura, Piața Libertății. Festivitățile organizate, la Timișoara, cu prilejul zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, au luat sfârșit în fața Garnizoanei, sub semnul aceluiași adînc ftor emoțional, al dragostei de glia străbună, al cinstirii eroilor și idealurilor de dreptate, libertate și demnitate care ne-au definit, dintotdeauna și vor defini de-a pururi existența noastră ca națiune.___________ 73 de ani de la întrunirea Marelui Sfat Național al Transilvaniei Astăzi, 2 decembrie, se împlinesc 73 de ani de la întrunirea Marelui Sfat Național al Transilvaniei în Sala Tribunalului din Alba Iulia. Comisia de candidare l-a propus atunci ca președinte al Marelui Sfat Național pe Gh. Pop de Băsești, iar ca vicepreședinți pe episcopii Miron Cristea și Iuliu Hossu și pe Teodor Mihali și Andrei Bîrseanu. Comisia propune guvernul provizoriu, care va numi Consiliul Dirigent, alcătuit din 15 membri (10 ai P.N.R., 2 ai P.S.D. și 3 independenți), denumiți șefi de resort. Cele două organisme își stabilesc sediul la Sibiu. La Alba lulia, mii de români au omagiat, cu smerenie și speranță, țara și eroii neamului . MSpTmg@iț ® Lectură "Oricine are dreptul să fie mîndru de strămoșii săi, dacă e in stare să-și îndeplinească datoria de a-i imita". NICOLAE IORGA Monseniorul John Bukovski, oaspete al Timișoarei Cel de-al șaselea Nunțiu Apostolic Papal în România, dar primul după cei 40 de ani de întrerupere a relațiilor cu Sfîntul Scaun, Monseniorul John Bukowski, a fost oaspetele Timișoarei timp de două zile. Intîlnirile domniei sale au corespuns celor două scopuri urmărite de prezența unui ambasador papal în once țară: asistență pentru Biserica Catolică și stabilirea de bune relații cu autoritățile la diferitele lor niveluri. După Iași, București, Alba Iulia, Satu Mare și Oradea, Timișoara s-a înscris pe traseul vizitelor de documentare în țară. Intîlnirile cu clerul, călugării și seminariștii au continuat cu primirea la Prefectură și, desigur, la Mitropolie. De asemenea, duminică, monseniorul Bukovski a oficiat o liturghie solemnă la Domul romano-catolic din Piața Unirii. Mulțumit, în general, de primirea ce i s-a făcut, Monseniorul John Bukovski a răspuns cu amabilitate întrebărilor presei, apreciind că poporul român este primitor și prietenos, că problemele referitoare la dreptul de proprietate asupra bisericilor trebuie tratate cu tact și răbdare, pentru găsirea unor soluții pe calea dialogului. Solicitîndu-i-se părerea referitor la intonarea imnului maghiar în bisericile catolice, domnia sa a afirmat că în general este neobișnuit ca orice imn de stat să fie intonat într-o biserică, dar, întrucît problema este nouă, ea necesită o gîndire separată. Alte opinii ale domniei sale, referitoare la rolul Bisericii Catolice în Europa de est și în România, într-o ediție viitoare a ziarului nostru. Nu vă fie frică, se filmează doar Am primit la redacție, din partea domnului Mihai Stavilă, directorul filmului “Vulpe vînător”, următorul comunicat adresat tuturor timișorenilor, pentru a se înlătura orice nedumerire sau teamă: “Studioul cinematografic al Ministerului Culturii realizează, la Timișoara, în zilele de marți, 3 decembrie, miercuri, 4 decembrie și joi, 5 decembrie, în zona Piața Victoriei - Catedrală, filmări pentru producția cinematografică “Vulpe vînător”, în regia domnului Stere Gulea. Aceste filmări se realizează cu sprijinul unităților Ministerului Apărării Naționale și al Ministerului de Interne. Acțiunea filmului se referă la perioada noiembrie-decembrie 1989. Rugăm populația să înțeleagă necesitatea realizării acestor filmări. Vă mulțumim!” Așadar, este vorba doar despre un film, nicidecum, despre o nedorită realitate...___________