Renaşterea Bănăţeană, aprilie 1992 (Anul 4, nr. 635-659)

1992-04-01 / nr. 635

e A M ATE AN A (DIRECTOR ONORIFIC PROF. DR. JOSIF CONSTANTIN DRĂGAN) NR. 635 ♦ MIERCURI 1 APRILIE 1992 ♦ 16 PAGINI ♦ 10 LEI ­--------------------------------------­ Moscova dirijează federalizarea Moldovei­ în ședința de ieri dimineață a Parlamentului Republicii Moldova, președintele Mircea Snegur a afirmat, printre altele, că Moscova este la curent cu acțiunile cazacilor, pe care le și îngăduie, și că liderii Federației Ruse nu au răspuns apelurilor președinției Moldovei. S-a precizat că, pe acest fundal dirijat, se încearcă federalizarea Republicii Moldova. Í Dl. Oancea se va întîlni cu dl. Mihail într-un cerc restrîns de timișoreni, dl. William Lovick, președintele Fundației “Lovick Ministries”, a afirmat luni că vizita d-lui primar al Timișoarei la Chicago se datorează gene­rozității fundației americane pe care o conduce, între alte amă­nunte ale turneului pe conti­nentul american, oaspetele a declarat cu nonșalanță că scopul principal al d-lui Oancea este de a se întîlni acolo cu fostul rege Mihai. Ușor de presupus că primarul Timișoarei îl va invita cu acest prilej pe dl. de Hohenzollern să viziteze țara părăsită în urmă cu 46 de ani. Istafii si fuga Pentru uciderea din culpă, n rechizitoriul Procuraturii județene Hunedoara de vineri, 27 martie, a fost trimis în jude­cată cetățeanul Miron Cosma. Este vorba de accidentul de cir­culație petrecut în ziua de 19 iunie 1991, pe raza municipiului Petroșani, victima fiind Dră­­ghici Roza Violeta, accidentată mortal de un autovehicul, la volanul căruia se afla inculpatul. Potrivit legii, fapta se pedep­sește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Rămîne la latitudinea in­stanței să stabilească vinovăția și să emită hotărîrea judecăto­rească, punînd punct acestui dosar, potrivit legislației sta­tului de drept. Aproape jumătate de milion de șomeri! Potrivit datelor obținute de la Ministerul Muncii și Protec­ției Sociale și difuzate de Rom­­pres, la 30 martie, numărul șo­merilor era de peste 420.000 de persoane. Aproximativ 87 la sută dintre aceștia sunt munci­tori. în această statistică nu sunt incluse și cele peste 67.000 de persoane aflate in căutarea unui loc de muncă, deoarece acestea nu beneficiază de statutul de șomeri, ele neîndeplinind con­dițiile cerute de lege.________ ----- ...................•-----------­ • Este a 92-a zi a anului. • Mai sunt 274 de zile pînă la sfîrșitul lui 1992. • Soarele răsare la ora 6,56­­ și apune la ora 19,43. v Prier în statistici • Luna aprilie sau Prier (originea cuvîntului nu este încă lămurită de lingviști) în vechiul calendar popular românesc, a doua lună a anului în vechiul calendar roman, marchează renașterea naturii și puterilor omenești. • Aprilie pare a-și fi luat numele de la verbul latin “aprire” (a deschide), referin­­du-se la înflorirea tuturor plantelor. • La 20 aprilie, Soarele părăsește constelația zodiacală a Berbecului intrînd în cea a Taurului, moment în care, în emisfera nordică, începe a doua lună de primăvară din punct de vedere astronomic. • în luna “perlelor de rouă”, cînd “ai să auzi cum iarba crește”, uneori zilele sunt deosebit de călduroase, semănînd cu adevărate zile de vară. Astfel, în 1934, la Alexandria s-au înregistrat chiar 34,9 ° C, maxima absolută a lunii. • La Ti­mișoara, în 1950, termometrul a indicat 32,0 ° C. • Prier ne poate dărui și surprize mai puțin plăcute, chiar întîlniri cu zilele geroase ale iernii. în România, minima absolută a fost de -26,0 ° C la stația Omu (2.507 m altitudine), în anul 1940. Valoarea minimă record la Timișoara, -5,2 ° C, s-a înregistrat în 1951. Temperatura medie lunară în orașul de pe Bega este de 11,3 ° C iar media zilelor de îngheț este 3,1.­­ Data medie a ultimului îngheț la Timișoara este 15 aprilie. Numărul mediu al zilelor cu temperaturi maxime, mai mari sau egale cu 30 ° C, tot în Timișoara, este 0,1. Cantitatea medie de precipitații este de 47,5 mm/cmp. Valoarea record de apă căzută în 24 de ore, înregistrată în 1897, la Timișoara, a fost de 34,0 mm/cmp. prof. DRAGOȘ CURESCU APRILIE 1 M Cuv. Maria Egipteanca; Cuv. Macarie 2 J Cuv. Tit. Sf. Mc. Amfian și Edesie 3 V Cuv. Nichita Mărturisitorul; Sf. Mc. Elpiditor 4 S Cuv. Iosif Imnograful; Cuv. Zosima și Platon (Pomenirea morților) 5 D Sf. Mc. Teodur Agatopod și Nichifor 6 L Sf. Eutihie. Patr. Constantinopolului; Sf. Irineu, episcop de Sirmium, Cuv. Platonida 7 M Cuv. Gheorghe mărturisitorul; Sf. Mc Caliopie și Achilina 8 M Sf. Apostoli Irodion, Agar și Ruf (Denia Canonului Mare) 9­­ Sf. Mc. Eupsihie; Cuv. Vadim 10 V Sf. Mc. Terentie, Pompie și Maxim; Sf. Dima (Denia Acatistului Bunei Vestiri) 11 S + Sf. Ierarh Calinic de la Cernica; Sf. Mc Antipa 12 D Sf. Mc. Sava de la Buzău; Cuv. Vasile Mărturisitorul Sf. Antuza 13 . Sf. Mc. Artemon; Sf. Mc. Maxim, Chintilian și Dacia 14. Sf. Martin Mărturisitorul; Sf. Mc. Tomaida 15 . Sf. Apostoli Aristarh, Puh și Trofim 16 . Sf. Mucenițe fecioare Agapia, Irina și Hioria 17 V Cuv. Suimeon, Acachie, Avdela și Adrian 18 S Cuv. Ioan, ucenicul Sf. Gheorghe Decapolitul și Cosma episcopul (Sîmbăta lui Lazăr) 19 D + Intrarea Domnului în Ierusalim (Dezlegare la pește - Denie) 20 L Sf. Teotim Episcopul Tomisului, Cuv. Teodor Trihina (Denie) 21 M Sf. Mc. Ianuarie, Teodor, Alexandru și Dezideriu (Denie) 22 M Cuv. Teodor Sicheotul, Sf. Natanail (Denie) 23 J + Sf. Mare Mucenic Gheorghe (Denia celor 12 evanghelii) 24 V + Sf. Ierarhi Ilie, Iorest și Sava, Mitropoliții Ardealului. Sf. Mc. Pasicrat și Valentin, Cuv. Elisabeta (Demta Prohodului) 25 S Sf. Apostol și Evanghelist Marcu) 26 D + învierea Domnului. Sfintele Paști 27 L (+) Sfintele Paști. Sf. Mc. Simeon, ruda Domnului 28 M (+) Sfintele Paști Sf. Ap. Iason și Sosipatru 29 M Sfinții 9 Mucenici din Cizic; Cuv. Memnon (Harțt) 30 J Sf. Ap. Iacob, Sf. Donat TMNESCU REPREZINTĂ SIMBOLUL NAȚIUNII ROMÂNE, PĂRINTELE EI SPIRITUAL" - Dan Dima, ne-ai făcut o seară deosebită, nu doar prin faptul că ne-ai arătat o anumită față a Parisului de noapte, ci prin foarte multe lucruri de suflet pe care ni le-ai spus. Aș zice să condensăm, într-un fel de recapitulare, o parte din aceste mărturisiri ale tale într-un dialog pentru "Renașterea bănățeană". Prima întrebare de la care aș vrea să pornim ar fi cea legată de această asociație pe care ai creat-o, de solidaritate româno­­franceză, în ce condiții și cum s-a născut ea? Care e scopul ei, ce-a făcut și ce va face?­­ în concret, "Asociația solidarității franco-române", în luna ianuarie 1990, după evenimentele care au izbucnit în decembrie 1989, în momentul în care mi-am dat seama că o mare parte (nu zic toți) din cei care erau de origine română și care pretindeau că simt românește au început să deturneze o parte din aceste ajutoare (care se dădeau, cîteodată, de oameni săraci, chiar de anumiți bătrîni care-și dădeau poate, din mica lor pensie, 50 sau 100 de franci), deci, aflînd că aceste ajutoare erau deturnate și vîndute în țară, mi-am zis că trebuie făcut ceva care, într-adevăr, să poată ajuta pe românii nevoiași, să ajute Spitalele, să ajute pe cei care aveau nevoie de ajutorul acesta, și nu să fie vîndute. în aceste condiții, deci, am creat această asociație cu o parte de francezi, cu soția mea, care a muncit enorm de mult. Am încercat să creăm un logos, am încercat să creăm niște cărți de vizită, am înregistrat-o la poliție ca să pară ceva serios, să pară ceva în care francezii să aibă încredere, fiindcă imaginea ro­mânească nu era prea credibilă la vremea respectivă. -Care au fost rezultatele?­­ Rezultatele au fost că, într-o perioadă relativ scurtă, să adunăm 100 de tone de medicamente, materiale, paturi de spital, de saltele, de fructe, legume, mașini de scris, s-au obținut 4 tone de hîrtie pentru fotocopiatoare și, cu acestea toate, am venit în țară. O parte din acestea au fost date Spitalului județean din Reșița, medicamen­tele au fost distribuite la Hercu­­lane și o mică parte în comunele prin care am trecut, începînd din Arad și pînă în Craiova. Hîrtia și fotocopiatoarele le-am adus pentru Partidul Național Țărănesc și pentru Partidul­ Național Libe­ral. Nu aveam încredere în Frontul Salvării Naționale - toată lumea știa că nu erau decît niște co­muniști care își întorseseră vesta, deci, eu, care părăsisem țara din cauza comuniștilor, nu puteam să mă duc să le ofer Frontului Salvării Naționale. Ar fi fost culmea! Am ajuns deci la București, am dat o parte din materiale Partidului Național Țărănesc, o altă parte Partidului Național Liberal (din nefericire, am aflat în luna iunie, cînd au fost chemați minerii la București, că toate aceste materiale au fost distruse. Sincer, mi-a părut rău de munca depusă, pentru că fotocopiatoarele erau noi, erau puternice, a fost o muncă enormă pentru a le obține, o muncă de convingere, pentru că toate acestea ne-au fost dăruite.)­­ Și, GEORGE BOIERU Continuare in pag. 12 fly Convorbire cu dl. DAN MARIAN DIMA, președintele "Asociației de solidaritate franco-române" din Paris ( ULTIMA ORĂ ) . Premierul Franței, doamna Edith Cresson, a solicitat președintelui Francois Mitterrand o întrevedere neașteptată. Se consideră că doamna Cresson intenționează să-și prezinte demisia din funcție. După întrevederea cu președintele, premierul nu a făcut nici un fel de declarații presei. • Compania japoneză “Hitachi”, afectată de rezultatele slabe ale diviziilor sale din domeniul semi­conductorilor, computerelor și audio-vizualului, va reduce salariile conducerii cu 10-15 la sută și va amîna cu șase luni mărirea de salarii pentru circa nouă mii de manageri, transmite REUTER. • Cea mai veche fabrică a producătorului francez de autovehicule, Renault, considerată drept ultima citadelă a mișcării muncitorești franceze, și-a închis, marți, definitiv porțile. Renault, proprietate în proporție de 80 la sută a statului francez și 20 la sută a firmei suedeze Volvo, a anunțat încă din noiembrie 1989 că fabrica respectivă va fi închisă la jumătatea anului 1992, comentează REUTER. Ultimul autoturism produs aici, un “Supercinq” alb, a ieșit vineri de pe linia de montaj. • Personalul navigant al companiei aeriene “Japan Air Lines” a anunțat că va intra în grevă dacă nu vor fi satisfăcute revendicările salariate. Sindicatele cer un spor de 10 la sută la salarii, în timp ce patronatul nu oferă decît cel mult 2,9 la sută. Lectură Mugurii încep să sară, Totuși, Din cochilie. Deși ninge iar Afară! De... E-n­íi aprilie! DAMIAN URECHE Atitudine tranșantă a d-lui Cămpeanu Ieri, la o conferință de presă a Partidului Național Liberal, dl. Radu Câmpeanu, referindu­­se la soarta Convenției Demo­cratice, a spus, între altele: “Cum credeți că, în cazul exis­tenței unei formații care cu­prinde 14 partide, se poate face repartizarea pe listele electorale cînd e vorba de reprezentarea prin cîte 5 sau 10 deputați?”. în ceea ce privește relațiile cu U.D.M.R.-ul, dl. Radu Câm­peanu a precizat: “Noi, Partidul Național Liberal, nu înțelegem să mai cauționăm, sub o formă sau alta, declarațiile și compor­tamentul reprezentanților Uni­unii Democratice a Maghiarilor din România, care peste hotare spun lucruri pe care noi le con­siderăm provocatoare, dăună­toare intereselor naționale, după cum nu înțelegem să fim aso­ciați, sub orice formă, la decla­rațiile făcute de personalități maghiare din Ungaria față de care UDMR nu și-a precizat poziția. Pot să vă spun că, indiferent care va fi atitudinea prietenilor noștri, dacă acțiunea continuă, noi n-o să mai putem rămîne în Convenție”._______ Schimbare la D.I.E. Direcția de Informații Ex­terne (DIE) are, potrivit unor surse demne de toată încrede­rea, un nou director în persoana lui Ion Talpeș, fost consilier prezidențial. După cum se știe, cu prilejul călătoriei d-lui Ion Iliescu în SUA, lui Ion Talpeș nu i s-a acordat viză de intrare, deși făcea parte din delegație, în noul post, dl. Talpeș îl înlocuiește pe generalul Mihai Caraman. A.M.PRESS Un nou cutremur ieri, la ora 18,04 minute și 59 de secunde, s-a produs în regiunea Vrancea, la o adîncime de 150 km, un cutremur cu magnitudinea de 4,6 pe scara Richter. Cutremurul a avut in­tensitatea în epicentru de 4 grade. La București, intensi­tatea a fost între 2 și 3 grade pe scara Mercalli. Legi retrimise la Parlament Președintele Ion Iliescu a retransmis Senatului Legea audiovizualului și Camerei De­putaților, Legea regimului fron­tierei de stat, însoțită de mesaje care sugerează unele modifi­cări, transmit surse informate.

Next