Renaşterea Bănăţeană, mai 1995 (Anul 7, nr. 1579-1604)

1995-05-27 / nr. 1601

i RENAȘTEREA BĂNĂȚEANĂ Viata noastră, cea de toate zilele... 9­7 Starea așezămintelor sociale Leagănul de copii din Timișoara "Nu mai avem locuri! Leagănul este supraaglomerat..." • A declarat d-na dr. Aurica Dumitrescu, director - Este binecunoscut faptul că în maternități se află mulți copii părăsiți, în mod normal, cei care au acte de identitate ar trebui transferați la Leagănul de copii. De ce nu se întâmplă acest lucru?­­ Actualmente, în maternitățile din oraș și în spitalele de copii și distrofici se află 30 de copii în această situație. Cu toate că au acte de identitate, nu-i putem primi pentru că nu avem locuri. Leagănul este supraaglomerat. - Cum s-a ajuns la această supraaglomerare? - Anul acesta a crescut numărul cazurilor sociale și această creștere este surprinzătoare având în vedere liberalizarea avorturilor și existența anticoncepționalelor. Unele mame nu-și pot crește copiii și totuși le dau naștere pentru ca mai apoi să-i abandoneze. Câteva au fost întrebate de ce nasc când știu de la început ce se va întâmpla. Majoritatea invocă teama de pedeapsa divină. Astfel s-a ajuns la situația de acum. Noi ar trebui să avem 315 locuri însă 30 de paturi au fost cedate în favoarea Centrului de diagnostic și triaj. Acum în leagăn sunt 90 de copii, pe care p vtem să-i adăpostim doar fiindcă am desființat o cameră de­­ că, creând astfel câteva locuri în plus.Ce se va întâmpla totuși cu copiii abandonați?­­ Problema este una de interes național. Externări de la leagăn se fac foarte rar, iar familii care să facă adopții nu prea sunt. Căminele-spital nu mai pot primi copii, fiindcă și ele sunt supraaglomerate. Noi am încercat să suplimentăm numărul de locuri și am construit o mansardă, pe care sperăm s-o dăm în curând în folosință. Până atunci, cred că soluția ar fi educația sanitară a mamelor și consilierea lor. Poate că așa ar putea fi convinse să nu-și mai părăsească copiii și să contribuie la reglementarea situației de acum. CLAUDIA POPA 0 comună cu castanii în floare . Și nepăsarea în miezul localității Periam, acum, când castanii își scutură floarea, se află o biserică catolică. Pe frontispiciul ei scrie - poate pentru Generațiile de astăzi - Sub tuum praesidium on fugimus sancta dei genutrix. De jur împrejur, un parc cu un monument neîngrijit, cu bănci sparte sau nevopsite, cu iarba necosită și... "cărări" făcute de trecătorul grăbit. Clădirea care poartă inscripția "1979-Baie" are majoritatea geamurilor sparte. Chiar și cel de la ușa principală. Alături, în neorânduială, o grămadă de cărămizi neluate în seamă. Peste drum de CEC se poate vedea un "mic" teren cu nisip. "Restaurant"-ul din vecinătate, cu scaune de fier uitate pe așa-zisa terasă, nu dă nici un semn de viață, ceea ce, firește, nu înseamnă că iubitorii de tărie au dispărut. O gaură în asfaltul șoselei îți sare în ochi, chiar în dreptul magazinului "Feroase-Menaj" (care, în treacăt fie spus, era închis la ora 9 și nici nu avea expus orarul de funcționare); clădirea din apropierea chioșcului de înghețată la pahar (despre care vânzătoarea nu ne-a putut da nici o informație); magazinele privatizaților (destul de multe, dar cu angajați care "iau aer"); "Snack-Bar"-ul unde am fost serviți cu o cafea de către un bărbat cu mustață, în trening violet și cu bascheți - sunt doar câteva elemente din centrul unei comune cu locuitori, în marea lor majoritate, cinstiți și gospodari. C. ALDEA ­La Moldova Nouă. Pădurea va acoperi deșertul Stoparea dezastrului ecologic datorat cantităților mari de nisip provenite de la Flotația din localitate a început cu ani în urmă, prin lucrări de împădurire, oprite, din păcate, după revoluție. Totuși, în acest an, după cum ne precizează șeful Ocolului Silvic Moldova Nouă, dl ing. Ion Chisăliță (unul dintre artizanii lucrărilor anterioare), acestea vor conti­nua, deoarece Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor a alocat în acest scop suma de 100 de milioane de lei. "Cu această sumă, ne spunea dumnealui, prin lucrări complexe, vom împăduri încă 20 hectare de iazuri și în următorii ani sperăm că și aici locuitorii orașului vor avea o oază de liniște și verdeață”. __________N. PATRUȚ ­ Calitatea vieții) Retorica faptului împlinit creșterii semnificative a populației într-o perioadă relativ restrânsă de timp. După momentul 1989, lucru­rile au încercat să se dreagă prin mă­rirea suprafeței intravilanului, pe de­­o parte, iar pe de alta, problema fos­telor case naționalizate urmează un curs legislativ, mai puțin scontat. Pe terenuri cumpărate în mai toate zo­nele din municipiu, au ieșit la iveală palate somptuoase care, chiar și la privirea unui necunoscător, fac notă discordantă cu arhitectura tradițio­nală a acestor locuri, în multe dintre situații există toate aprobările nece­sare construcției, în alte cazuri, însă, imobilele au fost ridicate fraudulos, intrând apoi în legalitate așa cum sunt, după achitarea amenzilor simbolice aplicate de edili. Nu există nici o lege care să poată fi invocată la demolarea unui imobil construit clientului pretențiile neconforme cu propriul cod deontologic al profesiei de arhitect, înaintea celui de-al doilea război mondial era în vigoare Legea corpului arhitecților. Cei care aveau drept de semnătură și legalizau un proiect în afara normelor existente, erau judecați de către ceilalți membri ai breslei, blocându-se, în acest mod, orice tentativă de încălcare a deontologiei profesionale. Un fel de cod al lui Hypocrate pentru meseria de arhitect, cod a cărui existență se impune și astăzi, dublat de aprobarea unei legi a urbanismului. Este una dintre puținele soluții pentru oprirea extinderii unui turn Babel din prefabricate, cărămidă și turnulețe, de o opulență și un gust îndoielnic, apărute pe fondul unor lacune legislative. GEORGE TĂNASE Cred că toți arădenii au ajuns să o cunoască, o femeie în jur de 50 de ani, posibil nebună, care strigă pe stradă, în permanență supărată de faptul că nimeni nu i-a apreciat importanta contribuție adusă la democratizarea țării. Nimeni nu comentează nimic, fiecare cu "păsărică” lui, dar iată că nebunia femeii e folosită de unii. Când spun unii, mă refer în special la permanenții schimbători ambulanți de valută, care, amețind-o cu câteva sute de lei, o pun să se lege de oamenii de pe stradă, prea bine și ușor își găsește atât categoria preferată fiind clienții dornici de un spectacol f în treacăt tinerele, care trebuie să facă ieftin cât și ghinionistele față cuvintelor obscene sau de victime. Am asistat, fără să mahala ale acesteia. Pentru vreau, la o târguială, în Piața bani, face orice, înjură Pompierilor, bazarul Aradului, autoritățile, deranjează liniștea în care arădenii își comer­­publică... Nu cred, însă, că e­gializează omniprezenta marfă nebună de adevăratelea, parcă turcească, și unde concurența e la sânge. Contra, însă, a 3000 lei, "nebuna" s-a deplasat în fața unui comerciant pentru un fel de, am zice noi, "antireclamă”. Nu putem să vă spunem dacă vânzătorul a mai avut deger, dar decibelii oferiți de ea ne-au zgâriat nu tocmai delicat urechea. Și uite așa, avem manipulare și pe plan local, nebunia femeii fiind folosită cu încredere. Deci, dacă doriți o sămânță de scandal ieftină, nu precupețiți nimic și solicitați-i ajutorul. ______________V. MOȚ O întrebare incomodă - Cum se știe, Buziașul este o stațiune mică și puțin cunoscută, chiar la nivel național, în noile împrejurări, ea nu va da faliment? Răspunde dna Ana Maria Doran, manager al S.C.T.R. Buziaș - Cifrele vorbesc de la sine. Dacă în 1993 am avut un profit de 1.600.000 lei, anul trecut, deși s-a cheltuit foarte mult pe reparații, am reușit să avem un profit "curat" de 42.000.000 lei! Nu degeaba s-au arătat interesați de noi parteneri din Germania, Suedia, Franța, Canada, Austria, Spania, Belgia, Croația și Republica Moldova! Capitalul nostru social, gândiți-vă, este de 15 miliarde de lei. CLAUDIU ALDEA Politica de industrializare masivă din perioada postbelică a adus și în zona Banatului cartiere de tip dormitor, consecință a acestei dezvoltări intensive, generatoare și a după o documentație tehnică deficitară, în ceea ce-i privește pe arhitecții plătiți să execute un proiect așa cum îl dorește beneficiarul, puțini sunt aceia care refuză 27 MAI 1995 ♦ PAGINA 5 I Timișoara] 130 de persoane defavorizate beneficiază de ajutorul material al Asociației "Revoluția 1989" , în valoare de un milion lei Asociația Umanitară "Revoluția 1989" din Timișoara a donat Societății Caritative "Tabor" produse în valoare de 1 milion lei, constând în alimente, detergenți, săpun, ciocolată și băuturi răcoritoare. Acestea au fost distribuite la domiciliul unor familii de nevoiași, cu mulți copii, constituind un real ajutor material pentru 130 de persoane. C. POPA Băile Herculane oV ttr=® sift«® {Atei ]§ II« Agonia și criza în care se bălăcește industria turismului românesc n-au ocolit nici stațiunea de pe malurile Cernei, numită cu ani în urmă și "Perla Banatului". Activitatea balneară s-a redus, au apărut șomerii, veniturile locuitorilor au scăzut și, pe zi ce trece, sărăcia își întinde tot mai mult tentaculele sufocante. In aceste condiții, ca o consecință firească, a apărut și aici o cantină de ajutor social care, în prezent, funcționează în Vila "Jimbolia". Despre aceasta, viceprimarul orașului, dl Tiberiu Popescu, ne-a declarat: "Anul trecut cantina, unde zilnic servesc masa 120-130 de oameni, a intrat în reparații capitale. Acum aceasta funcționează la standarde normale, iar oamenii servesc masa în condiții bune". Ar fi standardele și condițiile normale, dar, totuși, sunt cam mulți săraci pentru un oraș cu numai șapte mii de locuitori! NICOLAE PĂTRUȚ La Oravița "Răzoare" pentru țărani iată că setea de cultură, dar mai ales de informare, nu este numai un apanaj al marilor orașe, ci și al "provinciei", al mediului sătesc. Acest lucru vine să-i confirme o nouă apariție editorială bănățeană. Este vorba de revista, intitulată foarte sugestiv, "Răzoare", semn că se adresează în primul rând satelor. Apare lunar și este tipărită la "Tipografia M.I.C." Oravița. Caseta redacțională cuprinde: director Ion Mera (director al unei societăți comerciale cu profil de desfacere de mașini și utilaje agricole), iar ca redactor, nimeni altul decât poetul Gheorghe Azap. Ambii, fii ai acestor meleaguri, s-au gândit să pună la dispoziția agricultorilor din zonă, și nu numai, un "îndrumător pentru o bună, sigură și cinstită informare privind prețurile, furnizorii de utilaje, procurarea lor și substanțele necesare, cum se pot obține credite și alte informații utile". Nu lipsesc nici de-ale folclorului, și chiar câte-un strop din clasicii literaturii noastre. Revista poartă pe generic, ca subtitlu, "Foaie pentru sufletul și gospodăria țăranului". Nimic mai util și promițător. Felicitări celor care au gândit, proiectat și editat revista, căreia îi dorim... viață lungă! NICOLAE NICOLAE CONSULTAȚII JURIDICE GRATUITE • La sediul redacției, în fiecare marți și joi, între orele 16-18 Pentru a veni în sprijinul cititorilor, ziarul "Renașterea bănățeană" organizează consultații juridice gratuite. Cei interesați sunt invitați la redacție, marți și joi, între orele 16-18.

Next