Renaşterea Bănăţeană, februarie 2002 (Anul 14, nr. 3649-3672)

2002-02-04 / nr. 3651

Economie Producția industriala a județului Caraș-Severin a scăzut în 2001 în anul care a trecut, volumul producției industriale a județului Caraș-Severin a scăzut, comparativ cu anul anterior acestuia, cu 17,2 la sută pe total, a făcut cunoscut Direcția de Statistică a județului. Scăderea este rezultatul probleme­lor ce au apărut în unitățile meta­lurgice de la Reșița și Oțelu Roșu, al căror volum­ de producție a scăzut cu 29,2 la sută și a problemelor apărute la unitatea de prelucrare a lemnului de la Caransebeș, SC Mocars SA, al cărei volum de pro­ducție s-a situat la jumătatea celui din anul 2000. Ponderea importantă în economia județului a acestor uni­­tăți a făcut să fie anihilate toate creșterile înregistrate in alte ramuri: extracția și prepararea cărbunelui (+35,6 la sută), extracția minereu­rilor metalifere (+28,0%), industria confecțiilor (+13,7%), industria de mașini și echipamente (+14,8%), mobilier și alte activități neclasi­ficate (+52,3%). în ceea ce privește activitatea principalelor unități industriale din județ în anul trecut, o evoluție deo­sebit de favorabilă a fost înregistrată de SC UCM SA din Reșița. Pro­ducția marfă a uzinei, ce a fost de 395,24 miliarde de lei în 2000, a crescut la 505 miliarde de lei în 2001, față de 470 de miliarde de lei programat. Evoluții favorabile s-au înregistrat și de SC Minera Banat SA Anina, care a realizat, în 2001, o producție de cărbune cu 21,8 la sută mai mare raportat la 2000, SC Moldomin SA Mol­dova Nouă, care a realizat cu 633 de tone de minereu mai mult și, nu în ultimul rând, Sucursala Hidrocentrale Caransebeș, care a produs cu 29,68 la sută mai multă energie electrică. E.S.LUNCAN Anul trecut România a înregistrat un deficit comercial de 4,16 miliarde dolari . » România a înregistrat, anul trecut, un deficit comercial de 4,16 miliarde de dolari, în condițiile realizării unui volum al importurilor de 15,5 miliarde de dolari și a unor exporturi în sumă totală de aproximativ 11,4 miliarde de dolari, informează Institutul Național de Statistică. Exporturile FOB au fost mai mari cu 9,8% raportat la realizările anului precedent, însă ritmul de creștere a acestora a fost devansat categoric de cel al importurilor CIF, care au urcat cu 19,1%, în structura mărfurilor importate, cea mai mare creștere, de 27,7%, a fost consemnată de produsele metalurgice, care au atins valoarea de 1,13 miliarde de dolari. Pe locul următor, cu o majorare de 18,2%, se plasează produsele minerale - minereuri, țiței, produse petroliere, gaze naturale­­, valoarea totală a acestor mărfuri fiind de 2,23 miliarde dolari. Cu 17,3% au crescut și importurile de țesături și articole din acestea, atingând suma de 2,5 miliarde de dolari. Din punct de vedere valoric, principalele importuri au fost însă reprezentate de mașini și dispozitive mecanice, aparate și echipamente electrice, cu o pondere în total de 22,7% și însumând 3,52 miliarde de dolari. (MP.) L­una ianuarie s-a încheiat cu un curs mediu de 32.184 lei/ dolar, deprecierea față de sfârșitul lui 2001 fiind de 1,86%. Este o valoare mai mică decât cea prognozată de majoritatea dealerilor bancari, care vedeau cursul în jurul a 32.500 lei. BNR nu a permis nici măcar depășirea pragul de 32.200 lei, vânzând pe parcursul lunii mai multe zeci de milioane de dolari, luând în calcul prognoza inflației din prima lună a acestui an, estimată a nu depăși 2,2 - 2,3%. în aceste condiții men­ținerea economiilor în depozite bancare rămâne cea mai sigură opțiunea de menținere peste rata inflației, în 2002 nu mai poate fi permisă o apreciere real pozitivă a leului, așa cum s-a întâmplat anul trecut când cursul leu/dolar a fost folosit ca prin­cipală ancoră antiinflaționistă. Această afirmație se bazează atât pe prognozele privind o evoluție nega­tivă a monedei unice europene în raport cu dolarul cât și pe creșterea deficitului comercial din 200 L, care a atins un nivel record de 4.166,6 milioane dolari față de 2.688 mili­oane dolari în anul 200. Dolarul a început săptămâna trecută în creștere, marți cursul fiind stabilit la 32.267 lei. Depășirea plafonului de 32.200 lei a durat puțin timp, în ultima zi a lunii ianuarie cursul coborând la 32.184 lei, pe fondul unei oferte mai mari decât cererea. Prima zi a lui februarie nu a fost diferită de cele precedente, cursul monedei ameri­cane fiind stabilit la 32.120 lei Primele contracte pe raportul leu/ dolar cu scadența februarie au fost tranzacționate la Sibiu la prețuri de 33.100 - 33.150 lei. Intervențiile BNR și creșterea ofertei exporta­torilor au coborât prețul dolarului în data de 24 ianuarie la 32.695 lei. "Nu poți să rămâi indiferent la ceea ce se întâmplă în piața spot, comenta un broker sibian. Deși pare decisă să lase piața ceva mai liberă, banca centrală continuă să prefere dolarul, în timp ce exportatorii se uită cum moneda unică coboară ușor - ușor spre o paritate de 84 de cenți. Pentru aceștia cea mai bună soluție rămâne acoperirea riscului valutar în piața futures, unde cu costuri minime se pot salva mulți bani. Lunea trecută prețul dolarului a urcat la 32.710 - 32.725 lei, pentru ca joi, acesta să scadă la 32.690 lei. In prima zi a lunii februarie prețul a fost stabilit la 32.714 lei, ceea ce presupune o depreciere lunară de 1,85%, valoare comparabilă cu cea din ianuarie. Săptămâna trecută euro a fost cotat pe plan mondial la cel mai scăzut nivel al ultimelor 6 luni, de 85,64 cenți, dar, datorită comunicării unor date economice pozitive în zona euro, a reușit să revină peste nivelul de 86 cenți, în aceste condiții cursul mediu de lunea trecută a fost de 27.520 lei, pentru ca în prima zi a lunii februarie euro să urce la 27.636 lei. La nivelul lunii ianuarie leul s­­a apreciat cu 3,75%, ceea ce a produs prejudicii mari exportatorilor. Nive­lul dobânzilor la titlurile de stat emise în luna ianuarie nu a cunoscut scăderi pronunțate. Ne referim aici în primul rând la cele cu scadența la un an, unde dobânzile au fost de 35,99%, la începutul lunii 35,61%, la sfârșitul acesteia. Tre­­i­buie remarcat că la sfârșitul lui 2001 dobânda a fost de 36,86%. Cu toate aceste aceste randamentele sunt încă mari, având în vedere că ținta inflaționistă din bugetul de stat din acest an indică un nivel de 22%, ceea ce ne face să credem că pro­iecțiile făcute de instituțiile interna­ționale, de 26% sunt mult mai apropiate de realitate. RADU GEORGESCU Deprecierea leului va fi, din nou, sub inflație Din anumite cauze, în ultimii ani, întinse suprafețe arabile, atât la nivelul țării cât și în partea de vest a României, au rămas nearate din toamna anului trecut. Una dintre măsurile agrotehnice, care să limi­teze efectul negativ al arăturilor res­tante, presupune executarea acestora în perioada rece a anului. Sunt bine cunoscute avantajele arăturii exe­cutate în toamnă, de calitate și la epoca optimă. Dintre acestea am enumera: - Acumulează mari cantități de apă în sol în perioada rece a anului; - Contribuie la combaterea buruienilor în proporție de 40-50%; - Reduce atacul dăunătorilor animali și vegetali prin încorporarea lor în adâncime; - în terenurile arate toamn­a, o dată cu încălzirea solului, primă­vara, încep procesele intense biolo­gice, care sunt însoțite de minera­lizarea resturilor organice și acumu­larea de substanțe chimice ușor solu­bile, în special ca urmare a condițiilor de afânare, umhiditate, aerație etc. favorabile, realizate în sol. Cercetările experimentale au stabilit un conținut de nitrați în solurile arate în toamnă de 2-3 ori mai mare decât în solurile arate primăvara.­­ în sfârșit, solurile arate toamna se pot pregăti, la timp și în condiții excelente, pentru semănatul culturilor de primăvară. Avantajele arăturii de toamnă menționate mai sus sunt mult dimi­nuate în cazul efectuării arăturii în primăvară. Din cercetările efectuate în toate zonele țării s-a demonstrat, și practica a confirmat, că o arătură efectuată în primăvară diminuează recoltele cu 1500-2000 kg/ha la porumb, cu 800-1000 kg/ha boabe la floarea-soarelui, cu 600-800 kg/ ha la soia, cu până la 10000 kg/ha araturilor restante rădăcini de sfeclă de zahăr etc. Pentru reducerea efectelor negative datorate întârzierii arăturii, este necesar ca, acum,în ferestrele iernii,când terenul este ușor înghețat, să efectuăm această lucrare. Se va acorda atenție adâncimii arăturii, încorporării în totalitate a resturilor vegetale de la suprafața solului. Adâncimea arăturii se stabilește în funcție de plantele ce urmează a se cultiva, de tipul și categoria de sol și de adâncimea la care a fost arat terenul în anul precedent. Pentru a evita evaporarea apei din sol, adâncimea arăturilor efectuate în această perioadă se re­comandă să se execute superficial, în cazul în care terenul este lipsit de resturi vegetale, se renunță la arătură, pregătirea terenului efec­­tuându-se cu polidiscul prin treceri repetate. Pe terenurile în pantă, lu­crarea de arat trebuie să se execute pe curbele de nivel, împiedicând eroziunea solului, generată de scur­gerea apei. Arăturile de iarnă nu se ridică la nivelul calitativ al ară­turilor de toamnă,în schimb, depă­șesc calitativ arăturile de primăvară. Prin înghețurile care intervin, în urma arăturilor de iarnă, brazdele se mărunțesc, terenul se nivelează, permițând în primăvară, prelucrarea mai ușoară a acestora. prof.univ.dr.ing. AUREL LĂZUREANU ^ w Masuri urgente W ^milW în etenuarea 4 februarie 2002 Renașterea RZBAN­AȚE ANA R­espectând perioada optimă de semănat, în funcție de cerințele semințelor de legume, se creează condițiile pentru o răsărire rapidă și obți­nerea unor plante viguroase, mai rezistente la boli și dăunători. Bunăoară, temperatura minimă de germinare este la mazăre de 1-2 grade Celsius, salată și ri­dichi de lună, 2-3 grade Celsius; pătrunjel,pastârnac și spanac, 3- 4 grade Celsius; sfeclă roșie și cartof, 6 grade Celsius; fasole, 9-10 grade Celsius; dovlecei și castraveți, 14 grade Celsius. Dacă se respectă toate condițiile agro­tehnice, încolțir­ea va avea loc după șase zile de la semănat la mazăre, ridichi de lună, dovlecei și castraveți, opt zile la salată și­ fasole, 10 zile la spanac și sfeclă roșie, 12 zile la morcov, 20 de zile la pătrunjel și păstârnac. Re­dăm și cerințele unor semințe de legume ce se însămânțează în răsadniță. Țelina, varza și cono­pida germinează la 3-4 grade Cel­sius , tomatele la 12-13 grade Cel­sius, iar ardeii la 14 grade Cel­sius. În­colțirea va avea loc după Epoca de semănat • Cerință minimă obligatorie pentru sporir­i producției de legume 4-5 zile la varză și conopidă, s-9 zile la tomate, 10-12 zile la ardei și 14 zile la țelină. Depășirea ter­menelor amintite, la răsărire, im­pune reînsămânțarea culorilor, întrucât se riscă pierderea recoltei, în funcție de cerințele față de temperatură, în condițiile unui an normal. la 1 martie se poat începe semănatul la mazăre, pă­trunjel, morcov, păstârnac, spa­nac, muștar, usturoi, salată, arpa­gic pentru ceapă verde; 5 martie - ceapa semănată direct; 10 martie - cimbru, lobodă, leuștean, ridichi de lună, cartoful timpuriu; 20 martie - sfecla roșie, ceapa arpa­gic; 30 martie - cartoful de vară; 10 aprilie - cartoful de toamnă; 15 aprilie - fasolea, dovleceii; 25 aprilie - pepenii galbeni și pe­penii verzi. Adâncimea de semă­nat se apreciază în funcție de dimensiunile semințelor: la 1 -1,5 cm pentru cimbru, lobodă, leuș­tean, pătrunjel de frunze, mărar; 2-3 cm pentru morcov, pătrunjel, păstârnac, sfeclă roșie, salată, spa­nac ridichi, ceapă sămânță, 3-4 cm pentru castraveți, pepeni,4- 6 cm pentru mazăre, fasole, iar cartofii se plantează între 6-10 cm,în funcție de mărimea tuber­­cului. Data începerii plantării în câmp a răsadurilor este de 1 mar­tie pentru salată, 5 martie - varza timpurie, 15 martie - gulivare, conopidă timpurie, 20 aprilie - varza de vară, 25 aprilie - tomate timpurii, ardei gras, 1 mai - to­mate de vară, ardei gogoșar, ardei lung, 10 mai - praz, vinete, 5 iunie - varza de toamnă. A.RĂCHITOVAN 8

Next