Renaşterea Bănăţeană, mai 2010 (Anul 22, nr. 6176-6193)

2010-05-04 / nr. 6176

2 Renașterea bănățeană Actualitate marți, 4 mai 2010 Spectacol sub fereastra țăranului român Festivalul-concurs "Lada cu zestre" a ajuns la ediția După ce ești martor la o astfel de întâmplare rămâi ușor derutat. De exemplu, un costum popular, vechi de un veac, purtat acum de o adolescentă, pare ieșit dintr-o stam­pă. Cât și cum percepe tânăra acest amănunt? E drept, privirile admi­rative o fac să fie marcată, în atitu­dine, de o anume măreție. Lângă ea, o femeie toarce nestingherită, este Elena Macarie din Bucovăț, câte un curios se oprește, nu știi ce stare are, se miră ori admiră. Femeia simte că se află în atenție și își vede de treaba ei. Pe scenă, rând pe rând, cu emoții, că este concurs, băieți și fete, majoritatea elevi, recită în grai bănățean. Fiecare apariție e răsplătită cu aplauze. Numai juriul, atent, știe cât de bine se duce programul. Mani­festarea se ține în Căminul Cultural din Șanovița, un sat al comunei Ghi­zela, unde s-a adunat destulă lume. Primarul, dl. Timotei Ionel Ursu, zice că oamenii sunt la lucru, în câmp, că altfel asistența ar fi fost mai numeroasă. Scena a fost împo­dobită cu țesături, iar sala, pe partea­­ stângă și la intrare, este flancată cu expoziții de costume populare. în acest loc, după ce iei bine seama, chiar dacă nu te pricepi la țesut și nu ai împuns niciodată cu acul, răsfă­țul privirii este mare. Frumusețea costumelor și a cămășilor, adunate laolaltă, arată câtă măiestrie avea, cândva, țăranca noastră. Și mai arată, prin model, culoare, sensibilitate, pe drumul nedeslușit dintre dor și iubire, o armonie desăvârșită. Tot ce vezi este din lada cu zes­tre a unor familii. Au fost păstrate cu gândul că un costum ori o cămașă a aparținut străbunicii, apoi bunei, mai apoi mamei, și abia încoace, după un veac, femeii care le arată. Ce se va întâmpla, într-o zi, cu ele? alV-a Cine va moșteni lada cu zestre a familiei? Altfel, o părticică din te­zaurul spiritual al neamului. Au mai venit, la faza zonală a Festivalului­­concurs "Lada cu zestre", ediția a IV-a, găzduită acum de Șanovița, și câteva gospodine, cu mâncăruri tradiționale. Rețete mai puțin știute, pregătite de gospodine din Ghiroda, Belinț, Topolovățu Mare, Bucovăț, Recaș, Remetea Mare, Ictar-Budinț și, firește, Ghizela. Mesele sunt îm­podobite, să atragă atenția. Bucate diverse, rumenite, cu aspect ademe­nitor. Din loc în loc, stau la vedere sticle cu răchie și vin. Gospodinele trag cu ochiul, încercând să compare, este o concurență tacită. Bucatele sunt pentru toți. La standurile mai atrăgătoare se adună oamenii, mai ales copiii, și din asta se vede cine are mai multă trecere. La masa gazdelor, pofticioși destui, gospodinele sunt Eugenia Iacobescu și Norica Costea, îmbrăcate în port popular. Se arată mulțumite de câtă trecere au mâncărurile, păsulă cu mălai, turtă cu urdă, iască, dar mai ales ceapa bătută. Aglomerație este și la masa doamnelor din Ghiroda, unde gospodinele sunt Angela Cinca, Silvia Mermeze și Florentina Suciu, Nicoleta Spătar, Veronica și Elena Adorian, din Giarmata Vii. Domină un platou ce reprezintă masa de Paște, prăjiturile și plăcintele de tot felul; în scurt timp, consumatorii sunt mai ales copiii, nu mai rămâne nimic. O fetiță sfioasă sta și privea, fără să se atingă de ceva. Voia doar un colăcel ispititor, mai ales prin împletitura făcută cu dibăcie. Sigur că a primit. Și bucatele doamnelor din Recaș, Topolovățu Mare, Remetea Mare au mare căutare. Mai încape, în acest timp, dincolo de concurență, și un schimb de rețetă. Juriul are un singur lucru de făcut, ce stârnește interesul asistenței și, mai ales, al concurenților. Anunță câștigătorii pentru faza superioară a concursului, ce se va ține la Timișoara. A doua zi, la Ghiroda, s-au întâl­nit corurile, soliștii instrumentiști și grupurile vocale folclorice, mai multe orchestre și grupuri instru­mentale din Belinț, Brestovăț, Buco­văț, Giarmata Vii, Recaș, Secaș, Rer­metea Mare,Topolovățu Mare. Ju­riul, același, girat de domnii Ciprian Cipa, reprezentant al Centrului de Creație Populară Timiș și Răzvan Hrenoschi, șef serviciu relații publice al Consiliului Județean Timiș, a sta­bilit, în final, câștigătorii. Pe sceană a urcat și cel mai vechi cor din Banat, cel din Chizătău, dirijat de dl învă­țător Iancu Ioan Horvath. E greu de spus, dincolo de opinia specialiștilor, cine a fost cel mai bun, publicul, ce a umplut sala de spectacole, a răspuns cu aplauze la fiecare apariție. Fie că a fost vorba de corul din Giar­mata Vii, dirijor preot prof. dr. Nico­lae Bendean sau cel din Ghiroda, dirijat de doamna Ana Diaconu. Indiscutabil, un astfel de con­curs, sugestiv intitulat "Lada cu zes­tre" , e necesar. Indiferent de costuri. Rămâne cel mai scurt drum pe care tradiția se perpetuează. Aceste spec­tacole se țin sub fereastra țăranului român. Care și cât mai este. Marele câștig este că participanții sunt tar ei învață jocul și cântecul popular, îmbracă străvechiul costum cu drag. Și mai este de presupus că o parte dintre ei vor rămâne atașați de aceste valori. DUMITRU OPRISOR Prunarul din Ghizela, dl. Timotei Ionel Ursu, gazda manifestării, a gustat din bucatele preparate de consătene Viitorul portului și cântecului popular ține, de-acum, și de aceste tinere Elena Macarie din Bucovăț. O ipostază inedită Bucate pregătite după rețete tradiționale Lada cu zestre a doamnei Emilia Luca are, încă, destule comori "Timișoara muzicală", pagini de festival în cadrul celei de-a XXXV-a ediții a Festivalului inter­național "Timișoara muzicală", mâine, de la ora 19, orchestra simfonică a Filarmonicii "Banatul" va susține, la Sala Capitol, sub bagheta dirijoarei Mihaela Silvia Roșea, spectacolul de operetă "Silvii­" de E. Kalman. Regia spectacolului este semnată de Silviu Văcărescu, la reușita momentului urmând să-și aducă contribuția și soprana Mariana Șarba. Sâmbătă, de la aceeași oră și pe aceeași scenă, pianistul Andrei Banciu va susține un recital cu lucrări din creațiile compozitorilor J.S. Bach, J. Brahms, L. van Beethoven și M. Ravel. Momentul culminant al festivalului, în această săptămână, îl va constitui concertul extraordinar de Ziua Europei, care va avea loc duminică dimineața, la Mănăstirea Șag, cu participarea orchestrei simfo­nice și a corului "Ion Românu" ale Filarmonicii "Banatul" din Timișoara (sub bagheta maeștrilor Gheorghe Costin și Iosif Todea), precum și a corului de copii al Colegiului Național de Artă "Ion Vidu” (dirijor Maria Gyuris). Tot în această săptămână și tot în cadrul Festivalului "Timișoara muzicală", pe scena Operei Naționale Române vor fi prezentate specta­colele "Tosca" (mâine, de la ora 19) și "Carmen" (duminică, de la ora 18). LAURENȚIU NISTORESCU Românii din tot Banatul s-au întâlnit la Jimbolia Muzeul presei "Sever Bocu" din Jimbolia a găzduit etapa a doua a celei de-a XIV-a ediții a simpozionului "Oameni de seamă ai Banatului", prima etapă desfășurându­­se cu o săptămână în urmă, la Uzdin (Voivodina). Manifestarea, care-i reunește an de an pe cei mai activi reprezentanți ai culturii române din județele Timiș și Caraș- Severin, precum și din Banatul Sârbesc, a prilejuit prezentarea unor interesante comunicări și eseuri științifice privitoare la personalități de seamă, dar și la alte aspecte de referință ale istoriei acestei provincii. Participanții, printre care s-au numărat membrii Asociației Istoricilor Bănățeni din Timișoara și ai Asociației Naționale "Cultul Eroilor" - Filiala Timiș, au stabilit ca ediția de anul viitor, jubiliară, să se desfășoare la Timișoara, prilej cu care va fi extinsă și tematica reuniunilor pan-bănățene. (L.N.)

Next