Renaşterea Bănăţeană, mai 2011 (Anul 23, nr. 6481-6506)

2011-05-04 / nr. 6483

2 Renașterea bănățeană Actualitate Biserica din Küttl, iluminată cu "Sfânta Sofia" din Istanbul în aceste zile a fost finalizată simularea pentru biserica ortodoxă din Iosefin (Piața Küttl), fosta Ca­tedrală ortodoxă, realizată în cadrul programului privind iluminatul arhi­tectural. Această biserică a avut ca model "Sfânta Sofia" din Istanbul. Patrimoniul Timișoarei cuprinde clă­diri istorice, monumente, biserici emblematice, repere importante în viața social-culturală a orașului, cu o istorie impresionantă. Viceprima­­rul Sorin Grindeanu are în respon­sabilitate un program de punere în valoare a acestora prin realizarea iluminatului arhitectural, care să evidențieze estetica lor. Modelul a fost preluat de la marile capitale ale lumii, în care sunt iluminate în mod special podurile, clădirile istorice și monumentele. Pentru realizarea iluminatului arhitectural se utilizează mai ales aparate de iluminat cu LED- uri, care rezolvă în mod armonios evidențierea detaliilor constructive ale construcției, la un consum de energie electrică redus. Obiectivele la care a fost realizat deja iluminatul arhitectural sunt biserica ortodoxă de pe strada Dej, biserica romano­­catolică din Piața Bălcescu, biserica Martirilor de pe strada Salcâmilor, biserica ortodoxă de pe strada Ștefan cel Mare, Monumentul Fecioarei Maria din Piața Maria, Podul De­­cebal, Podul Tinereții, Podul Traian. "Vom continua programul de punere în valoare a arhitecturii deosebite a unor monumente, printr-un ilumi­nat special, multe dintre acestea putând fi socotite ca fiind și obiective turistice ale orașului: biserica orto­doxă din Iosefin (Piața Küttl), Bise­rica Mizericordienilor (greco-cato­­lică) din Piața 700, Biserica Piaristă, biserica sârbească din Piața Traian și biserica ortodoxă Sfântul Ilie din Fabric", a declarat Grindeanu. Aceste noi obiective vor fi iluminate cel târ­ziu până în toamna acestui an. (D.D.) miercuri 4 mai 2011 Cum vă place? După apariția, în "Renașterea bănățeană", a dezbaterii noastre pe tema arhitecturii instituțiilor publice, cu exemplificare expresă la noul look al primăriei comunei Bârna, rezultat în urma unei recente renovări exterioare, ne-a mai trimis opinia și domnul senator Nicolae Robu, rectorul Universității Politehnica Timișoara și președinte al filialei Timiș a PNL. Ne facem datoria de a o prezenta publicului, pentru a completa acea dezbatere, alături de imaginea pusă în discuție în materialul cu titlul "De ce n-ar fi și o primărie roșie (cu tricolor) printre atâtea portocalii?", din 19 aprilie: "Mă pot pronunța ca om de școală, ca senator, ca lider politic, dar și ca simplu cetățean. A da unor clădiri - mai ales publice - înfățir­i precum cea din imaginea pe care mi-ați transmis-o este o adevărată blasfem...^, iar gestul în cauză denotă prostul gust și iresponsabilitatea celor ce au asemenea idei, respectiv a celor ce le autorizează și le pun în operă. Tricolorul este un însemn național care trebuie folosit ca atare, și nicidecum demonetizat prin desenarea sa pe pubele, bănci sau pereți, fie ei și ai unei primării". MARCEL SĂMÂNȚĂ Fosta vilă a lui Ceaușescu a ajuns hotelul nimănui Consiliul Județean Timiș este acționar la mai multe societăți co­merciale, prin formula parteneria­­tului public-privat: Dramco (unde CJT are 30 la sută), Inter Center Service (societatea care se ocupă cu restaurarea Vilei Internațional, cu­noscută și ca fost casă a lui Ceau­șescu, unde CJT deține 45,63 la su­tă), Aviația Utilitară S.A., Timgaz SA. Buziaș (1,17 la sută din acțiuni), APCAN S.A. (91,42 la sută din ac­țiuni), IT Parc Management (20 la sută din acțiuni), Ubit SRL (o trei­me), Schilift SRL Reșița (32,79 la sută) și Aquatim (0,11 la sută). Con­form analizei comisiei CJT care s-a ocupat de aceste parteneriate, ad­ministrația județeană nu a obținut decât sume modice. Hotelul Hilton, un proiect uitat prin sertare Vila Internațional este cel mai vizibil eșec privind asocierile Con­siliului Județean Timiș. La un mo­ment dat, acum un an, se vorba de construirea unui hotel de cinci stele și cu 160 de camere, care ar fi urmat să fie inclus în lanțul hotelier "Hilton". Condițiile, însă, nu erau prea strălucite pentru CJT, în sensul că hotelul ar fi urmat să fie finalizat abia în 2013, iar despre profit nu putea fi vorba decât din cel de-al unsprezecelea an de funcționare. Fir­ma Intercenter Service, care ar fi trebuit să se ocupe de renovarea vilei, nu a reușit decât să dea tencuiala jos, găsind diverse motive pentru amânarea lucrărilor propriu-zise. O pancartă plasată pe fațadă anunță trecătorii că aici s-ar afla un șantier în lucru, indicație dezmințită de liniș­tea mormântală care învăluie clădi­rea. Esslinger-ele stau strâmbe, iar la etaj, dintr-o fereastră a rămas doar cadrul. Pe gard, un panou aproape acoperit de graffiti dezvăluie planu­rile generoase de amenajare a unui hotel de cinci stele, actuale cu câțiva ani în urmă, dar căzute în derizoriu la acest moment. Vânzarea acțiunilor, cea mai bună soluție? De la visul de a obține profit de pe urma acțiunilor pe care le deți­ne la diverse societăți comerciale, consilierii județeni par a ajunge la o concluzie mult mai rezonabilă, aceea de a-și vinde părțile sociale și de a redirecționa fondurile. Viorel Șasca, președintele comisiei econo­mice a CJT, a caracterizat partene­­riatele existente, în mai multe rân­duri , drept "afaceri păguboase". Mai nou, cea mai bună soluție pare a fi, în viziunea aceluiași consilier, vân­zarea acțiunilor CJT către acționarul majoritar, operațiune prin care la bugetul județean ar putea intra 3,6 milioane de lei. Suma ar proveni din cei 2,3 milioane de lei care ar putea fi încasați de pe urma vânzării Vilei Internațional, comisia numită de CJT având intenția să vândă și terenul aferent, care urmează să fie evaluat. O altă firmă la care CJT deține acțiuni, dar doar 30 la sută, este Drumco. Din vânzarea acestui pachet de acțiuni, la valoarea lor nominală, așa cum prevede contrac­tul de asociere, s-ar putea încasa 1,3 milioane de lei. Banii - deocamdată ipotetici - obținuți din vânzarea acțiu­nilor ar urma să fie folosiți pentru lucrări de infrastructură. Până când vor avea loc tranzacțiile, rămânem fără hotel de cinci stele, dar și fără fonduri pentru drumuri. DANIELA DAMIAN

Next