Renaşterea Bănăţeană, august 2011 (Anul 23, nr. 6558-6582)

2011-08-05 / nr. 6562

2 Renașterea bănățeană Capitala Daciei Romane își deschide porțile Mâine, la Ulpia Traian Sarmizegetusa, capitala Daciei Romane, va fi organizată, pentru prima oară în existența acestui sit arheologic de prestigiu internațional, o zi a porților deschise. Suita manifestărilor pregătite cu acest prilej va debuta la ora 11, prin conferința cu titlul "Sarmizegetusa sau începuturile Daciei Romane", susținută de arheologul clujean prof. univ. dr. Ioan Piso, după care va fi vernisată expoziția "Noul templu al zeilor palmyreni", pregătită de dr. Ovidiu Țentea de la Muzeul Național de Istorie a României. Intre orele 12 și 14, dar și după ora 17, vizitatorii vor putea parcurge apoi, ghidați chiar de cercetătorii care au făcut cea mai mare parte a descoperirilor din acest sit, cele două foruri ale capitalei Daciei Romane, necropola estică a orașului antic și platoul templelor din apropierea celebrului amfiteatru construit la limita dintre Banat și Ardeal. Vor fi prezentate, totodată, metodele de cercetare ale orașului antic, specialiștii implicați reunindu-și expunerile în formula interactivă "O zi din viața unui șantier arheologic". Printre cele mai recente descoperiri de la Ulpia Traiana se numără o frescă de stil pompeian și locuința unui demnitar daco-roman. O dezbatere ad-hoc și un foc de tabără, programat pentru ora 20, vor încheia manifestările, care sunt organizate cu sprijinul Muzeului Național de Istorie al României, Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și al altor autorități științifice și administrative. (L.N.) r — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — n Zi Vacanța de vară la Gyula 21.06.2011-31.08.2011 ■ în camere standard de hotel: - 5 zile/4 nopți/cu demipensiune: 29.200 forinți/persoană - pat suplimentar: 22.000 de forinți/persoană • în apartament, fără masă: - 7 zile/6 nopți, 2 adulți+1 copil: 52.200 de forinți/familie 1 - 7 zile/6 nopți, 2 adulți+2 copii: 64.800 de forinți/familie Pentru adulți se achită o taxă de stațiune: 380 de forinți/persoană/noapte. HOTEL Hotel Hőforrás' Gyula H- 5700 Gyula, Rábai M.u.2. Tel.:36-66/ 463722, 463740 Fax:36-66/ 462246 e-mail: .hoforrashotd.hu ' A Punem la dispoziția oaspeților noștri o varietate de servicii special concepute pentru familiile cu copii; în avem pregătite multe programe, care de care mai Actualitate vineri 5 august 2011 Liturghia din spatele porții de fotbal După socoata de la începutului anului trecut, vreo 2.500 de persoane se puteau numi, cu acte în regulă, morăvițeni. Comună nici mare nici mică, nici prea-prea, nici foarte-foarte, Moravița, de care țin și Stamora Germană, Dejan și Gaiu Mic, a cunoscut, pe rând, cam toate avatarurile prin care au trecut localitățile Banatului de câmpie. Acum mai bine de opt veacuri, dijmele papale se rotunjeau aici cu obolul pe care îl aducea localitatea numită,pe atunci, Mora. Cu exact 250 de ani în urmă, harta oficioasă austriacă arată Moravița drept un sat locuit de români. Au urmat apoi colonizările germane, au mai venit sârbii, strămutați apoi,cu o parte din românii din Moravița, pe locul vechii vetre a satului sârbesc Radovani, pe care-l numesc acum Dejan. Au intrat în peisaj și slovacii, familii întregi fiind așezate la Gaiu Mic, pe la 1782, de baronul Cristofor Nacu (Nakó). Ce-i drept, nu pentru multă vreme, căci un sfert de secol mai târziu, slovacii părăsesc așezarea și se stabilesc în satele din Caraș. Mulți veniți, puțini rămași, așadar, la Moravița, un du-te-vino creionând parcă destinul unei adevărate localități de frontieră. Transfugii, contrabandiștii, vameșii... » ■ Postură de care Moravița nu poate uita, nici să vrea. I-o aduc minte știrile din presă, în care personaje principale sunt deopotrivă transfugii, contrabandiștii sau vameșii. Povești care nu lipsesc, de altfel, în niciun loc de la fruntarii, pentru că, deci, cine umblă cu borcanul cu miere... Cu granița sârbească la doi kilometri, cei din Moravița n-au dus-o prea rău când deasupra primăriei flutura steagul cu secera și ciocanul, și când tot omul avea în buzunar permisul de mic trafic. N-o duc foarte rău nici acum, cu toate că în comună bunăstarea se păstrează în limitele mediei, dacă ar fi să privești exclusiv exterioarele caselor. Desigur, gura lumii-i slobodă și ea cam spune că, aidoma locuitorilor din celelalte zone de graniță, nici cei din Moravița n-ar fi tocmai, vorba zicalei, ușă de biserică. O imagine care nu convine deloc sătenilor aflați mai aproape de Vârșeț decât de Timișoara, și pe care au de gând s-o combată cu crucea în mână, în cel mai propriu sens al cuvântului. Două biserici ortodoxe "Chiar săptămâna trecută, în ședința de consiliu local, am hotărât să alocăm două terenuri, unul în Moravița, de peste 1.000 de metri pătrați și altul la Stamora, și mai mare, de aproape 2.000, pentru construcția unor biserici. Amândouă vor fi biserici ortodoxe, românești, care să înlocuiască actualele capele", spune primarul Ion Fiștea. Intr-adevăr, atât la Moravița cât și la Stamora, enoriașii români rămăseseră fără o casă a Domnului care să se poată măsura cu bisericile catolice, și asta nu de azi, de ieri. Ce-i drept, ortodocșii de pe vremea stăpânirii austriece avuseseră o biserică proprie, dărămată însă, pe la 1774, de coloniștii germani. Abia în anul 1962 credincioșii au avut o capelă în care să se poată ruga, în fapt o casă din sat, poziționată "strategic" între un grajd și dispensarul medical. Tot o capelă aveau și cei din Stamora, durată, ce-i drept, la 1886. Temelia, pe banii localnicilor Ca și la Moravița, și aici se va înălța o biserică în toată puterea cuvântului, căreia enoriașii îi vor putea trece pragul peste vreo doi-trei ani. "în Stamora Germană construcția va fi finanțată cu bani de la Guvern, prin Protopopiat. La Moravița, în schimb, temelia se va turna chiar pe banii localnicilor. Un grup de câteva persoane au pus mână de la mână, adunând suma trebuincioasă pentru fundație, restul lucrărilor fiind suportate din bugetul comunei", explică primarul Fiștea. Stadionul de fotbal și biserica La fel ca și actuala capelă, și biserica va avea o vecinătate interesantă, terenul alocat de primărie, unde în momentul de față se găsește un frumos loc de joacă pentru copii, fiind în apropierea stadionului de fotbal, aflat, la rândul lui, peste drum de biserica catolică. "Aici urmează să fie mutat și părculețul al cărui loc va fi luat de biserică, nu rămân copiii fără tobogane și leagăne", dă asigurări edilul comunei. Ortodocșii și catolicii, la un loc Cum e și firesc, doar vorbim de un centru de comună, lăcașul de cult din Moravița va fi ceva încăpător decât cel din Stamora. La slujbe vor putea asista cel puțin 120 de enoriași, indiferent dacă este vorba de o biserică sau alta. O prezență cu care, în momentul de față, biserica catolică nu se prea poate lăuda. "Au rămas puțini. Mai sunt cam zece famili de nemți și vreo 20 de familii de maghiari. Nici preotul nu le vine întotdeauna, doar la nunți, botezuri sau la vreo înmormântare. Nici la sărbătorile mari nu se prea ține slujbă. Anul trecut, de exemplu, Paștele l-am făcut la noi,în capelă, și ortodocșii și catolicii la un loc", spune unul din oamenii locului, într-un surprinzător spirit ecumenic. MARIUS HORESCU Locul de joacă al copiilor va fi înlocuit de altarul bisericii Capela din Moravița a devenit neîncăpătoare pentru credincioșii satului Locuințele ANL se cumpără doar cu banii jos Apartamentele din blocurile ANL de pe strada Miloia își așteaptă cumpărătorii. Aleșii au votat deja regulamentul după care pot fi achiziționate locuințele, iar acesta poate fi pus în aplicare. Astfel, prețul locuinței trebuie achitat integral la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, din sursele proprii ale beneficiarului și/sau din credite contractate de acesta de la instituții financiare autorizate. Locuințele ANL se pot vinde titularilor contractelor de închiriere numai la solicitarea acestora, după expirarea a minimum un an de închiriere neîntreruptă către același titular și/ sau către persoana în beneficiul căreia s-a continuat închirierea în condițiile legii, fără ca vânzarea să fie condiționată de vârsta solicitantului. Cererea de cumpărare, întocmită în formă olografă de către titularul contractului de închiriere, se poate depune la Primăria Timișoara, camera 12, ghișeul 9 sau 10, împreună cu mai multe documente (acte de identitate, adeverințe de venit etc.). După analizarea dosarului, titularul de contract va fi înștiințat în scris, pentru a i se comunica dacă este eligibil/neeligibil pentru a se proceda la vânzarea către acesta a locuinței. Abia după primirea adresei de eligibilitate, solicitantul se va adresa Direcției patrimoniu, pentru a se exprima asupra modului de plată a locuinței și în vederea perfectării contractului de vânzare-cumpărare. (D.D.)