Renaşterea Bănăţeană, iunie 2014 (Anul 26, nr. 7414-7437)

2014-06-11 / nr. 7421

2 Renașterea bănățeană Actualitate Creșele săptămânale vor fi desființate Copiii nu vor mai putea fi duși de luni până vineri la creșa săptămânală, deoarece parlamentarii au decis că acest sistem reprezintă o formă mascată de abandon. Micuții între trei luni și trei ani vor putea fi duși doar la creșele de stat sau la cele private cu program zilnic. Pro­iectul de modificare a legii creșelor, adoptat de Senat, în calitate de ca­meră decizională, este bine-venit, cel puțin așa susțin autoritățile și unii specialiști. Proiectul a fost inițiat de mai mulți deputați și a plecat de la faptul că aceste instituții sunt reminiscențe ale perioadei comu­niste, practic o formă de institu­­ționalizare a copiilor. Anul trecut, la sfârșitul lunii iunie, în România, din cele 302 erese funcționale din sistemul public, 17 erau exclusiv săptămânale (cu 785 de copii în grijă) și nouă mixte, cu regim atât de zi, cât și săptămânal. în total, inițiatorii susțin că șase la sută dintre copiii de la creșă ar fi în regim săptămânal. în Timișoara, pe strada Drăgănești, funcționează Creșa nr. 17, care, în urmă cu câțiva ani, avea program săptămânal. "Din cauza lipsei de personal, dar și a numărului mic de cereri pentru acest sistem, creșa funcționează într-un regim de zi, mai special, părinții putând să-și ia micuții până la ora 22", ne-a declarat medicul coordonator creșă pe Timișoara, Simona Stoca. "Dar cei mai mulți dintre părinți vin și își iau copiii mult mai devreme", a precizat Simona Stoca. Discuții contradictorii Sociologii se contrazic în ceea ce privește nevoia de a menține creșele săptămânale: în timp ce unii susțin că aceste instituții ar trebui să funcționeze doar ziua, alții afirmă cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie de la Universitatea de Vest din Timișoara, declară că renunțarea la creșele săptămânale ar fi o gravă eroare. "Statul trebuie să găsească soluții. Sunt tot felul de situații, iar de multe ori părinții nu au cu cine să-și lase copiii și nici nu dispun de bani pentru a angaja o bonă", spune sociologul. Potrivit noii prevederi din legea creșelor, părinții ar fi obligați să plătească mai mult la creșele de stat, în funcție de cât stabilește fiecare consiliu local și nu de venitul familiei. De asemenea, înscrierile ar urma să fie organizate la începutul anului școlar și numai în cazuri excepționale pe parcursul anului. SIMONA VASI că desființarea lor ar fi o greșeală. Conferențiarul Ioan Pășcuță, șeful departamentului de sociologie din Când profesorul și școala sunt respectate, elevii strălucesc Pentru o școală sătească nu-i puțin lucru să câștige un concurs județean. Dacă se întâmplă să se încununeze cu lauri la o competiție muzicală, e chiar o super­­performanță, pentru simplul motiv că profesorii de muzică din comune sunt sublimi, dar lipsesc aproape cu desăvârșire. Puțini sunt profesorii de specialitate care se înhamă la navete în cinci școli rurale, căci de atâtea ar avea nevoie pentru a-și face norma, deoarece muzica se studiază câte o oră pe săptămână în clasele V - VII, iar a VIII-a are o oră la două săptămâni. Remetea Mare, deși se află aproape de Timișoara, se numără și ea printre comunele văduvite de profesori de muzică. Cu toate acestea, formația vocală a elevelor școlii este deținătoarea locului întâi la ultima dintre edițiile unui concurs de muzică religioasă, organizat în mod tradițional la Liceul "Ion Vidu" din Timișoara. Profesoarei de religie Oana Bidașcă îi revine meritul de a fi descoperit și pregătit fetele talentate, astfel încât a venit frumoasa izbândă dobândită în concurență cu zeci de școli timișorene în care elevii sunt pregătiți pe tărâm muzical de profesioniști. Cu două dintre componentele formației vocale, Andrada Boroschi și Cosmina Turans­chi, am avut ocazia să vorbim despre frumoasa ispravă și ne-au mărturisit că s-au pregătit cu cea mai mare plăcere datorită pasiunii pe care le-a insuflat-o profesoara de religie, care, în plus, i-a inițiat pe elevii săi talentați și în pictura pe sticlă. Școala din Remetea a reușit, de asemenea, performanța de a se califica în acest an cu trei elevi la olimpiadele naționale, ceea ce iarăși nu-i de­colea pentru o unitate sătească. Iar apropo de sat versus oraș când vine vorba de concursuri școlare, la unul dintre ele, pe teme ecologice, entuziaștii elevi din Remetea Mare au avut un proiect atât de bun, încât juriul n-a vrut să-i creadă că nu au apelat la un profesionist al domeniului și le-a acordat doar premiul al doilea. Competiția a avut loc în organizarea Colegiului Bănățean din Timișoara, iar școlarii din comună și-au dat concursul la realizarea unei prezentări deosebite, cu slide-uri care au inclus inclusiv imagini video realizate de copii, la inițiativa lor, fără să fie împinși de la spate de dascăli, după cum ne asigură Mihaela Cepelia, directoarea școlii. Ea încurajează pe cât îi stă în putință activitățile extrașcolare în care elevii își pot exprima după pofta inimii aspirațiile și talentul și, că vemi vorba, încearcă la ora actuală să formeze un cerc al micilor fotografi. Multe dintre aceste realizări nu ar fi posibile, ne spune diriguitoarea școlii, fără sprijinul primăriei, din partea căreia există deschidere pentru cooperarea cu instituția școlară. Edilii comunei au percutat, de pildă, la propunerea de a-i trimite în această vară într-o excursie de trei zile pe 30 de elevi merituoși, pe cheltuiala bugetului local. Un gest, fără îndoială, demn de laudă. Mai cu seamă că trăim timpuri în care stima față de profesori și școală e floare rară. Dar, tocmai pentru că e rară, se cuvine cultivată acolo unde răsare și, dacă e posibil, sădită acolo unde nu-i. E greu să faci asta într-o lume în care matroanele care nu știu și nici nu le interesează ce-i cratima au în mod obligatoriu idei despre revoluționarea învățământului, în care profesorul debutant e mai prost plătit decât gunoierul, dar e singura soluție dacă ne dorim un viitor cu față umană. (T.M.L.) Cosmina și Andrada, două dintre componentele formației vocale a școlii din Remetea Mare cărei fără coordonarea unui profesor de muzică, a cucerit lauri Mihaela Cepelia, directoarea școlii, încurajează activitățile artistice și e mulțumită de sprijinul edililor' miercurii, 11 iunie 2014 Premiu USR pentru Adriana Babeți Cunoscuta scriitoare și cercetătoare universitară timișoreană Adriana Babeți a fost răsplătită de Uniunea Scriitorilor din România (USR) cu premiul pentru cea mai bună carte de eseu din anul 2013, pentru volumul "Amazoanele, o poveste", publicat la Editura Polirom din Iași. Volumul, care a fost recenzat în premieră de "Renașterea bănățeană", a mai fost răsplătit cu premiul "Cartea anului 2013", acordat de revista "România literară", premiul revistei "Observator cultural", ediția 2014, precum și premiul "Cea mai bună carte a anului", secțiunea nonficțiune, acordat în cadrul Galei Industriei de Carte din România din acest an. Decernarea actualei ediții a premiilor USR s-a desfășurat în sala "Mircea Eliade" a Bibliotecii Naționale din București, juriul fiind compus din Mircea Mihăieș (președinte), Livius Ciocârlie, Gabriel Coșoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Ioan Hulban și Nicolae Oprea. (L.N.) Gara Reșița Sud mai întârzie trei luni Nu, nu este nici o greșeală, nu este vorba de întârzierea cine știe cărui tren care oprește în poarta feroviară istorică a reședinței Banatului de Munte, ci chiar de clădirea gării, edificiu cu statut de monument istoric care a intrat, cu un an în urmă, într-un amplu proces de restaurare susținut printr-o finanțare europeană nerambur­sabilă. Deși proiectul prevedea ca investiția să fie finalizată anul acesta, până la 30 mai, stadiul lucrărilor nu permite inaugurarea decât, eventual, la începutul toamnei. Și asta, în condițiile în care proiectul inițial a fost comprimat, renunțându-se - printre altele - la amenajarea unei pasarele peste calea ferată, pe care admi­nistrația municipală va fi obligată totuși să o construiască, pentru a asigura fluiditatea circulației pie­­tonale în zonă, însă prin accesarea altor surse de finanțare. (L.N.)

Next