Renaşterea Bănăţeană, septembrie 2014 (Anul 26, nr. 7490-7515)

2014-09-15 / nr. 7502

2 Renașterea bănățeană Actualitate luni, 15 septembrie 2014 Comuna Fibiș are o monografie proprie Lansarea acesteia a avut loc cu ocazia împlinirii a 780 de ani de la prima atestare documentară Sala Căminului Cultural din Fibiș a fost, ieri după-amiază, gazda unui eveniment de mare însemnătate pentru comună: în premieră, cei 780 de ani de istorie ai localității au fost cuprinși într-o monografie, volumul fiind lansat în prezența unei asistențe numeroase. Au venit localnici de toate vârstele (de la preșcolari până la bătrâni cu părul alb), dar și invitați din comunele învecinate și din muni­cipiul reședință de județ. Manifes­tarea a fost deschisă de primarul Gheorghe Dorel Carcea, edilul declarându-se mulțumit de faptul că localitatea pe care o conduce are, în sfârșit, o monografie, lucrare pe care o merită din plin ..Mai ales că Fibișul are, într-adevăr, cu ce să se mândrească. Amintim, în context, doar două dintre motivele de mân­drie: în primul rând, merită mențio­nat că, într-un clasament al celor mai vechi localități timișene atestate documentar, Fibișul ocupă poziția a doua, numele comunei fiind men­ționat scriptic prima dată în anul 1234 (primul loc este ocupat de Du­­deștii Vechi, localitate atestată do­cumentar din anul 1217). "Timișoara e mai tânără ca Fibișul cu aproxi­mativ douăzeci de ani", a explicat un istoric prezent la lansare. Și, în al doilea rând, este demn de reținut faptul că, în anul 1936, la inaugu­rarea Căminului Cultural din Fibiș (chiar clădirea în care a fost orga­nizată manifestarea de ieri), a participat, ca invitat special, regele Carol al II-lea. "în cei 780 de ani de existență neîntreruptă, Fibișul a trăit sub cneji, sub voievozi. A trecut prin toate relele, dar și prin cele bune, bazându-se pe patru instituții im­portante: administrație locală, biserică, școală, familie", a afirmat, la microfon, unul dintre invitați. "Mă bucur să particip, alături de voi, la lansarea monografiei co­munei Fibiș, la 780 de ani de atestare documentară", le-a spus celor prezenți Titu Bojin, președintele Consiliului Județean Timiș. Pre­ședintele CJT le-a dat localnicilor și o veste bună: în curând, vor începe lucrările de asfaltare a drumului județean care leagă Fibișul de satul Seceani (aparținând de comuna Orți­­șoara), în lungime de aproximativ cinci kilometri. După discursurile invitaților, a venit rândul fibișenilor să prezinte, la mirofon, câteva momente artistice, la loc de cinste fiind, așa cum era de așteptat, graiul în mândra vorbă bănățeană. "Istoria mare pleacă, până la urmă, de la istoria fiecărui­ joq. Și, de astăzi, prin această monografie, Fibișul și-a ocupat definitiv locul în istoria mare a Banatului și a țării", a concluzionat unul dintre vorbitori. Demersul de realizare a acestei monografii a fost făcut de omul de cultură local Aurel Ghirocean. Lucrarea urmează tipicul monogra­fiilor rurale românești stabilit, la în­ceputul veacului trecut, de pe atunci tânăra școală sociologică româneas­că, inițiată de cărturarul Dimitrie Gusti. Sunt, astfel, trecute în revistă, în capitole de sine stătătoare, ele­mente de identitate a localității care țin de cadrul geografic, parcursul istoric (precedat, în mod salutar, de o inspirată punere în context macro-­ regional), profilul economic, viața social-comunitară, etnografia (acest capitol fiind într-o oarecare măsură tributar unor clișee mai puțin feri­cite), arhitectura și viața cultural­­sportivă a obștii din mica așezare din nordul județului și al Banatului istoric. Autorul s-a străduit, totodată, să ofere cititorului un aparat critic adaptat nevoii de "traducere" pentru generațiile actuale a unor realități ce țin de civilizația rurală tradițională din spațiul vest-românesc: un glosar de cuvinte vechi și un altul de su­perstiții, un ghid de artă culinară, respectiv, o secțiune fotodocumen­­tară. Monografia, care beneficiază de o prefață semnată de cercetătorul universitar dr. Camil Petrescu și de o postfață aparținând doamnei dr. Olimpia Tîrziu-Cudalb, este o lu­crare binevenită, care se înscrie în fenomenul monografic recent mani­festat în spațiul Banatului românesc, oferind cercetătorilor de mâine fundamentele documentare pentru o mult așteptată sinteză a acestui sfârșit de epocă și nou început din istoria multimilenară a satului autohton. MIHAELA MAGHIAR LAURENTIU NISTORESCU FIBIS 780 de ani de istorie Coperta lucrării semnate de Aurel Ghirocean Joc și voie bună la Ruga Timișoarei Urmate din pagina­­ Ansamblului Timișul. Din nou, Sâmbătă, pe scenă au urcat strada Trandafirilor a fost plină cu soliști renumiți, printre care: Tiberiu zeci de tonete, ce ofereau clienților Ceia,Maria Coman, Adriana Curtu, Ancuța Fleșariu, Camelia Florea, Denis Hilițeanu, Petrică Moise, Mihaela Petrovici, Adrian Stanca, Felicia Stoian, Daniela Ștefan, Doriana Talpeș,­­ Ramona Vița, Nicoleta Voica. Slujbă și... petrecere Ruga Timișoarei a continuat ieri cu slujba de la Catedrala Mitropolitană și apoi cu depunerea unei coroane de flori la Monumen­tul Crucificării. De la ora 17, a în­ceput "Jocul Rugii",cu participarea o mulțime de bunătăți. Nu au lipsit purceii la proțap, hamsiile, vata pe băț, gogoșile stropite cu cremă de ciocolată, grătarele, gulașul, mititeii. Timișorenii s-au înghesuit la mese, degustând din bucatele ale­se și stropindu-le din belșug cu bere, vin sau palincă. Cu toții au fost îmbrăcați la patru ace, așa cum îi stă bine unul bănățean să se prezinte în zi de sărbătoare. încă de la startul petrecerii, Parcul Rozelor s-a um­plut de spectatori, veniți să asculte muzică populară bănățeană. Ieri­­­ga a fost deschisă de dansatorii Ansamblului Timișul, care și-au demostrat din nou măiestria pe scenă, suitele de dansuri încântând publicul, care i-a răsplătit c­u ropote de aplauze. Vedetele spectacolului au fost soliștii de muzică populară: Andreea Aleușan, Florin Boita, Comel Brici, Andrada Chiriță, Dana Gruescu, Petrică Miulescu Irimică, Camelia Miuțescu, Raluca Moci, Carmen Popovici Dumbravă, Ra­mona Roescu, Luminița Safta, Zorica Savu, Stana Stepănescu, Dumitru Stoicănescu, Dumitru Teleagă, Georgiana Vița și Andreea Voica. De la hram, la rugă Mitropolitane din Timișoara, Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, care este sărbătorit la 15 septembrie. Sfântul Iosif cel Nou a purtat numele Iacob și a trăit în secolele XVI-XVII. După ce s-a călugărit, a ajuns duhovnic al monahilor de pe Muntele Athos, iar la vârsta bătrâneții s-a retras la Mănăstirea Vartopedu din Grecia. A fost chemat de românii din Ba­nat să-i păstorească. în 1650 a fost hirotonit mitropolit al Banatului și a săvârșit mai multe minuni în cei trei ani cât a rămas în această înaltă poziție. Pentru bănățeni și, mai ales, pentru timișoreni, semnificația sărbătorii sfântului a fost extinsă de autorități într-un eveniment menit să unifice comunitatea, astfel născându-se, acum 18 ani, tradiția Rugii Timișoarei. SIMONA VASI Ruga Timișoarei coincide cu unul din hramurile Catedralei

Next