Revista 22, iulie-decembrie 2005 (Anul 16, nr. 800-825)
2005-07-05 / nr. 800
Nr. 8005-11 iulie 2005 CURIER » SCRISORI » SCRISORI <■ SCRISORI • SCRISOR I - Reamintim cititorilor noștri că această pagină le aparține, ca și responsabilitatea pentru scrisori. Opiniile exprimate în unele scrisori pot fi contrare opiniilor sau orientării generale a redacției. Stimate domnule Andrei Cornea, Am toată înțelegerea pentru articolul dumneavoastră intitulat Lupul-leopard, din nr. 797 al revistei 22, în care sunt aduse în discuție opiniile d-lui Corvin Lupu, profesor și șef de catedră la Universitatea „Lucian Blagă” din Sibiu. Dânsul nu ezită să nege fapte istorice stabilite de cercetarea istorică actuală, nici să caute scuze pentru crime petrecute în timpul celui de-al doilea război mondial. Atunci când cineva are o calitate universitară, fiecare intervenție a persoanei respective merită apreciată în context academic. Aveți dreptate să considerați firesc un răspuns oficial din partea Universității sibiene. Oare sunt comune astfel de opinii în universitățile din România? Există profesori universitari în România, unii dintre ei învestiți cu funcții de răspundere, care aleg să devină purtători de cuvânt ai unor opinii extremiste pe care nu ezită să le facă publice? Sunt incluse astfel de opinii în cursuri care se predau acum în România? Oare ce istorie a promovărilor și recunoașterilor pe plan local are cineva care, odată ajuns într-un aparent vârf al carierei, produce expresii ale intoleranței și inadecvării? E greu de imaginat un profesor universitar care ignoră din rațiuni politice sau ideologice fapte stabilite de cercetarea istorică, ca metodologie de cercetare o asemenea poziție e de neînțeles. Dumneavoastră semnalați acest gen de excese; în trecut, noi am avut ocazia să semnalăm altele, venind tot din partea unor universitari din România. Cred că problema e mai amplă și merită discutată în ansamblu. Nu e vorba doar de lipsă de responsabilitate, de mici accidente de parcurs sau doar de gafe, ci de faptul că în sistemul universitar românesc există o criză a standardelor, a exigențelor, a receptării valorilor și că acest lucru poate conduce și la manifestări aberante. în universitățile din întreaga lume există o preocupare de fiecare zi pentru calitate și standarde, pentru decență, pentru angajarea într-o poziție academică sau într-o funcție de decizie a celui mai bine calificat. Nu cred că extremiștii au dosarele academice cele mai solide și cred că există o strânsă legătură între vnabilitățile personale ale cuiva și ieșirile sale violente sau de rea-credință. Cu respect și considerație, Bogdan Suceavă 30 iunie, 2005 La întrebarea pusă de dvs. în nr. 797 al revistei 22, cu privire la evenimentele din 13—15 iunie, un răspuns pozitiv e greu de dat. Dacă judecătorii noștri ar fi asemenea celor din SUA, unde un președinte a fost nevoit să-și dea demisia pentru o vină care la noi pare minoră, atunci am putea spune că și justiția noastră va face dreptate. într-o perioadă de 15 ani, nici un judecător sau procuror nu a avut îndrăzneala să ancheteze ticăloșenia de la 13—15 iunie 1990, când probele erau evidente, în sânul acestei instituții, așa cum spunea și d-l prim-ministru Tăriceanu, s-a creat o mafie, care se opune reformei. Majoritatea au pregătirea ca procurorul de la CSM de care vorbea d-l Cristian T. Popescu cu d-l Hurezeanu, în 21 iunie la TV. Slab pregătiți profesional, de rea-credință, l-am plătit degeaba timp de 15 ani, pentru că nu se vede nici un rezultat în ceea ce privește combaterea corupției. Că fostul președinte Iliescu Ion e vinovat de cele întâmplate o știe o țară întreagă și o știe și d-l Iorgovan. Sigur, lângă dânsul au mai fost și alții care l-au ajutat, și cu sfatul, și cu faptele. Judecata va fi grea, prin faptul că-n 15 ani s-a creat o legătură organică, afectivă între PSD și justiție. Cum spunea și d-na Rodica Culcer: „Timp de 15 ani fostul președinte a fost über alles“. Și-a jucat căluții cum a vrut. Nimic nu s-a putut mișca fără aprobarea lui, tacită sau verbală. Subalternii i-au înțeles gândurile, dorințele și i-au făcut pe plac, l-a răsplătit și el, făcânduse că nu vede. A fost un blestem pentru România acest domn Iliescu. Ne-a spulberat orice speranță. Tineri bine pregătiți și-au luat zborul și au plecat după 13—15 iunie, căci nu mai vedeau nici un viitor care să fie bun. Neocomuniștilor plecarea lor lea fost pe plac. Nu mai aveau concurență. Am pierdut o situație care ne era extrem de favorabilă și pe care greu o să o mai întâlnim. Eram în Europa, căci ne-au iubit ca pe copiii lor, vindecați de boală (așa credeau). Voiau să ne ajute. După mineriadă totul s-a dus dracului. Totuși există o soluție. Societatea să nu stea pasivă, ca rușii în 1917. Să protesteze pașnic, prin întruniri, prin scris. Totul depinde de noi, de societatea civilă, de presă, de radio și televiziune. Silită, constrânsă, convinsă cu încetul, numai așa justiția va face dreptate. Vasile Moisă Roman, 27 iunie 2005 pentru orice tip de abonament în țară, în perioada 01.07.2005- 31.08.2005! Reducere de 22% (rotunjirea se va face în favoarea abonatului) Să spunem într-adevăr lucrurile până la capăt Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române încearcă să prezinte cazul de la Mănăstirea Tanacu drept unul izolat, care nu are nimic de a face cu mentalitățile induse de modul cum a fost până acum practicată ortodoxia. Astfel, BOR încearcă să se eschiveze de la orice formă de reflecție în ceea ce privește responsabilitatea morală pentru cele întâmplate, plasând această responsabilitate în mod exclusiv asupra preotului Daniel Corogeanu (care poartă, fără îndoială, din punct de vedere juridic, întreaga responsabilitate pentru cele întâmplate, dar care are, din punct de vedere moral, numai o parte din vină). Reprezentanții BOR încearcă să facă acest lucru recurgând la un subterfugiu de separare între comportamentul unor membri ai ei și „Biserica Ideală“, considerată a fi perfectă. Procedând astfel, BOR nu face decât să bage gunoiul sub preș și să-și arate încă o dată încăpățânarea în ceea ce privește ideea de reformă. Or, ca să spunem lucrurilor pe nume, numai o reformă a Bisericii Ortodoxe Române (sintagmă de care nu trebuie să ne ferim) ar da siguranța că aceasta nu va mai fi o frână în ceea ce privește evoluția anumitor aspecte ale spiritualității umane și că evenimente asemănătoare cu cel de la Tanacu nu se vor mai produce. Pentru realizarea acestei reforme, ar trebui să aibă loc în societatea românească ample dezbateri care să poată fi urmărite de către publicul larg prin intermediul mass-media și la care să participe, pe lângă reprezentanții BOR, diverși reprezentanți ai societății civile, reprezentanți ai altor culte, psihologi, filosofi, sociologi, persoane cu idei ateiste și/sau liber-cugetătoare. Printre subiectele care ar trebui abordate în cadrul acestei dezbateri ar trebui să se numere laicitatea, relația BOR cu societatea civilă, relația dintre enoriași și preoți (în sensul unei ample democratizări a BOR), discrepanța dintre rolul extrem de important pe care îl joacă în mintea unor enoriași tradiția, dogmele și superstițiile în comparație cu rolul minor pe care-l joacă citirea Bibliei și principiile eticii creștine, compatibilitatea anumitor ritualuri cu normele elementare de igienă, riscurile pe care le comportă unele ritualuri din punct de vedere medical, eventuala vedere a acestor ritualuri din diverse unghiuri de interpretare a Bibliei (a se vedea în acest sens Evanghelia după Matei, capitolul 7, versetele 22 și 23), ce schimbări trebuie să facă o religie în esență dualistă pentru a se adapta unei lumi pluraliste. Lista de mai sus nu este exhaustivă, fiind în principiu deschisă oricărei propuneri. sponsor Bogdan Stănoiu București, 30 iunie 2005 Vara cu ! 111131 pWf! SIOO%. MA c " £ 7% f * *Art . a • servNi Editor: GRUPUL PENTRU DIALOG SOCIAL Redactor-șef: RODICA PALADE Redactor-șef adjunct: ARMAND GOȘU Grafician: DAN FERJOVSCHI Secretariat: Cristina Spătărelu; Redacția: Răzvan Brăileanu, Anca Simitopol; Tehnoredactare: Nicolae Rusu; Director publicitate: Gabriela Zafiu; Corectură: Mara Ștefan, Adriana Herghelegiu; Abonamente, distribuie: Constantin Macovei; Casierie, contabilitate: Cecilia Florescu; Responsabil de număr: Răzvan Brăileanu. Rubrici: Comentariu politic (Rodica Culcer, Alexandru Lăzescu, Răsvan Popescu, Cristian Preda, Stelian Tănase, Cristian Teodorescu); Dosare (Sabina Fati, Andreea Pora, Gelu Trandafir); Comentariu economic (Hie Șerbănescu); Sociologia comunismului (Vladimir Tismineanu); Studii culturale (Andrei Oișteanu); Lumea (Nicolae Filipescu); Rezon (Andrei Cornea); Arena (Traian Ungureanu); Istorie (Florin Țurcanu); Cronică literară (Smaranda Vultur, Bogdan Alexandra Stănescu); Chenzina literară (Tania Radu); Cronică de film (Laurențiu Brătan); Cronică de teatru (Valentin Dumitrescu). Redacția și administrata, București, Calea Victoriei 120. Tel: 311.22.08, 314.17.76; Fax:311.22.08; e-mail: r22@ong.ro, redactia@revista22.ro; www.revista22.ro I I|.âul la l t;i> l’KIN'l INC SRI. Tvlitmred.nlaie oimpuU'n/ulâ; „22" ISSN- 1220-5761 22 nu szai imlojă publicarea textelor nesolicitate de redacție. Număr apărut cu sprijinul National Endowment for Democracy și Central and East European Book Project ABONAMENTE INTERNE 1. Pentru cadre didactice, elevi, studenți, pensionari, foști deținuți politici și veterani de război: • 15 LEI (150.000 lei) pe 3 luni sau 60 TFT (600.000 lei) pe 1 an, cu ridicare de la redacție • 19 THI (190.000 lei) pe 3 luni sau 761 LEI (760.000 lei) pe 1 an, cu expediere la domiciliu. Pentru celelalte categorii de cititori: • 17 TFT (170.000 lei) pe 3 luni sau 68 T.F.T (680.000 lei) pe 1 an, cu ridicare de la redacție • 20 T F.T (200.000 lei) pe 3 luni sau 80 LEI (800.000 lei) pe 1 an, cu expediere la domiciliu Persoanele interesate sunt rugate să achite suma corespunzătoare la sediul redacției (Calea Victoriei nr. 120) sau să o expedieze prin mandat poștal la adresa: Revista 22, cont nr. R024RNCB 5010000012770001, cod cont: 1566173, BCR Sucursala Sectorului 1, București. Adeverințele care certifică apartenența la prima categorie de cititori (talon pensie, adeverință școlară etc.) se expediază pe adresa: Revista 22, Calea Victoriei nr. 120, sector 1, București, cu specificarea Pentru Serviciul Abonamente. ABONAMENTE PENTRU STRĂINĂTATE la 3 luni -Europa 80$ 40$ 20$ occidentală 76 EURO 38 EURO 19 EURO 100 CHF 50 CHF 25 CHF 56 £ 28 £ 14 £ -America, Australia, Asia 100$ 50$ 25$ - Fostele țări comuniste 40 $ 20$ 10$ -Israel 60$ 30$ 15$ Cititorii din străinătate se pot abona la revista 22 astfel: • la redacție achitând în valută sau echivalentul în lei al abonamentului; • prin cec (money order) pe adresa redacției; • prin virament la Banca Comercială „Ion Țiriac“ — Sucursala Victoria în următoarele conturi: RO 48CBIT 4230103759002000 în dolari RO 14CBIT 4230103759003000 în lire sterline R077CBIT 4230103759004000 în franci elvețieni R043CBIT4230103759005000 în euro. (menționând CODUL SWIFT: CBITROBU)