Revista 22, iulie-decembrie 2007 (Anul 18, nr. 27-52)

2007-12-04 / nr. 49

Situația sediului GDS și al revistei 22 nu s-a rezolvat, Camera Deputaților a amânat votul pentru toamnă. GDS și 22 rămân sub asediu. revis ANUL XVIII • Nr. 49 (926) *4-10 decembrie 2007 www.revista22.ro • 20 pagini • 2,5 lei România -anchetă radiografii­­ postelectorale Rusia. Alegeri parlamentare controversate __________________pag. 14 - 15 TRAIAN UNGUREANU Cum am cucerit Europa pag.­­ Un referendum pune o întrebare la care trebuie răspuns cu da sau nu. Unii însă nu participă la vot. Cum trebuie clasificată atitudinea lor? Este ea un au mascat? Este dezinteres pentru politică? Este neîn­țelegerea întrebării? Este respingerea clasei politi­ce? Același lucru și pentru alegeri: cei care nu se prezintă, evitând să decidă în favoarea unei liste sau a unui candidat, ce spun ei, în fond, prin această ab­sență? într-un editorial recent din Cotidianul (30 noiem­brie 2007), d-l Liviu Antonesei, reluând și radicali­zând o teorie pe care o împărtășesc și alți comenta­tori, afirmă net, a fost un absenteism la europarla­­mentare și la referendumul pentru votul uninominal, ci „grevă electorală“ și continuă: „A avut loc transformarea populației într-un popor care re­fuză să se mai lase anesteziat de prostiile, min­ciunile și ticăloșiile politicienilor și acoliților aces­tora din zona liderilor de opinie și a media tele­­novelizate. Și acest popor a obținut o victorie zdrobitoare­". Ceea ce mă uimește mai întâi de toate la d-l Anto­nesei este ușurința cu care propune o asemenea teo­rie, fără să aducă nici cea mai mică probă. Se mulțu­mește doar să spună că analiștii și comentatorii care au vorbit de absenteism pasiv n-au înțeles nimic, că politicienii, care nici ei nu au înțeles nimic, mai sunt și ridicoli (desigur, dar asta „nu e în chestie“!) și că „poporul i-a refuzat pe toți, de la Băsescu la pa­tronul echipei Steauaf". Aș putea spune că, în acest moment, sarcina aducerii de probe revine d-lui Anto­nesei și că, până atunci, teoria sa nici nu merită să H100310 fie luată în considerație. Totuși, voi încerca să arăt că nu avem de a face, în majoritate, cu un absen­teism activ, cu o „grevă electorală“, ci cu apatie electorală clasică și că, în majoritatea ei, populația pasivă nu a devenit „popos Firește că există oricând absenteiști de toate felu­rile: pasivi, dezinteresați, dar și activi care fac politi­ca absenteismului activ conștient. Dar, cum am pu­tea distinge între ei și mai ales cum am putea stabili ANDREI CORNEA Absenteism sau boicot? care categorie a predominat la 25 noiembrie, anul curent? Evident, în mod direct nu avem cum afla. Dar, indirect, ar putea exista indicii. Dacă disprețul și neîncrederea (foarte reale, de altfel) ale majorității românilor pentru clasa politică s-ar fi cristalizat ma­joritar într-o atitudine activă, de boicot conștient deo­potrivă al alegerilor europarlamentare și al referen­dumului, ar fi trebuit să vedem foarte multe semne în societate ale acestei atitudini cristalizate, radicale și active; un activism civico-politic general ar fi trebuit să invadeze națiunea. Ar fi și ar fi fost necesar să ve­dem grupări ale societății civile organizând manifes­tații uriașe, marșuri peste marșuri de protest la parla­ment, la guvern și la președinție, campanii de scri­sori semnate de zeci de mii de oameni în favoarea diferitelor cauze, agitație sindicală continuă, greve, ocuparea unor spații publice. Și, mai cu seamă, ar trebui să vedem și să fi văzut de ceva vreme cristali­zarea unei opinii publice care afirmă inutilitatea vo­tului la toate alegerile sau la unele dintre ele și care, desigur, propune și unele soluții. Or, nu vedem și nu am văzut nimic din toate acestea. Marea majoritate a locuitorilor orașelor (nici nu mai vorbesc despre cei de la țară) nu numai că tra­tează politica în general drept o preocupare derizo­rie, dar n-au nici cea mai mică intenție de a se angaja într-o acțiune civică de amploare sau modestă, ori măcar de a activa într-un ONG. Se știe cât de subțire e la noi societatea civilă, ceea ce nu prea se potriveș­te cu „poporul“ invocat cu mândrie de d-l Antonesei. Cu greu, câteva asemenea acțiuni au putut strânge câteva sute sau ceva peste o mie de participanți în anii trecuți, deși cauzele erau solide. Tinerii se în­scriu în ONG-uri, când o fac, în majoritate fiindcă „dă bine la CV“, și nu fiindcă vor în mod autentic să activeze civic. Majoritatea studenților î și văd din (Continuare în pag. 3) 9 948 3 9 5 000036 CENTENAR SEBASTIAN &ELIADE

Next