Revista Economică, ianuarie-iunie 1975 (nr. 1-26)
1975-01-03 / nr. 1
FĂURIREA societății socialiste multilateral dezvoltate presupune, ca o cerință de cea mai mare însemnătate, repartizarea teritorială armonioasă a forțelor de producție, dezvoltarea echilibrată a tuturor județelor țării, crearea unor condiții favorabile pentru ridicarea generală a nivelului de civilizație în toate zonele, creșterea bunăstării materiale și spirituale a întregului popor. Integrindu-se în procesul înfloririi pe multiple planuri a societății românești postbelice, județul Alba a cunoscut în anii construcției socialiste o dezvoltare ascendentă, modificări structurale esențiale, de natură să pună în valoare, la nivel superior, resursele naturale și de forță de muncă. La baza progresului social-economic al județului a stat aplicarea politicii partidului de creștere a forțelor de producție, de industrializare socialistă, care la nivelul județului și-a găsit expresia în crearea unor puternice obiective industriale, în diversificarea continuă a producției. Este cunoscut faptul că în trecut profilul industriei județului era dominat de ramurile industriei extractive, materialelor de construcții, exploatării lemnului și industriei alimentare, unitățile industriale fiind mici, iar dotarea lor tehnică scăzută. O dată cu extinderea și modernizarea unităților vechi harta economică a județului s-a îmbogățit cu noi obiective, între care complexele de industrializare a lemnului de la Blaj, Cîmpeni și Sebeș, Fabrica de produse refractare, Fabrica de porțelan, întreprinderea de utilaje, fabricile de pîine și de ghiață din Alba Iulia, întreprinderea de prefabricate din beton Aiud, noi capacități la întreprinderea mecanică Cugir, la Combinatul de produse sodice Ocna Mureș, la întreprinderea de metale neferoase Zlatna etc. Amplificarea potențialului economic al județului a făcut posibilă creșterea în ritm înalt a producției industriale, care în 1973 era de 24,5 ori mai mare față de 1938, de 15,5 ori față de 1950, de 4,7 ori față de 1960 și cu 43% față de 1970. Este de remarcat faptul că în anii acestui cincinal, cînd volumul producției industriale aproape se dublează față de 1970, ritmul de creștere s-a accelerat, depășind media realizată pe ansamblul țării., ponderea județului în producția globală industrială a țării a crescut de la 1,3% în 1960 la 1,4% în 1973. •Caracteristice pentru dezvoltarea industriei sunt și modificările în structura acesteia, determinate de creșterea mai rapidă a unor ramuri producătoare de tehnică înaintată. în 1973, de pildă, ponderea industriei constructoare de mașini în totalul producției industriale a județului reprezenta aproape 40%, față de 16% în 1950, în timp ce ponderea industriei alimentare a scăzut de la 25,9% la 14%. Progrese însemnate au fost realizate și în agricultură, care constituie o ramură principală a economiei județului. A crescut înzestrarea tehnică a acesteia, suprafața arabilă ce revine pe un tractor micșorîndu-se la 39 hectare în 1973 față de 101 hectare în 1950; în același timp, s-a mărit volumul îngrășămintelor chimice utilizate, cu aproape 70% în 1973 față de 1965. Drept rezultat, a crescut producția agricolă, îndeosebi a zootehniei. Prefacerile din economia județului s-au răsfrînt în mod pozitiv pe planul îmbunătățirii condițiilor de viață și de muncă ale populației. în primul rînd, numărul persoanelor ocupate în activități neagricole a crescut continuu, reprezentînd în anul 1973 aproape 58% din totalul populației ocupate, față de 41% în 1965. în aceeași perioadă (1966—1973) au fost date în folosință, în total, 19 500 apartamente,s-a lărgit baza materială a învățămîntului, culturii și asistenței sociale, s-au mărit veniturile din salarii. Economia județului va cunoaște o nouă și puternică dezvoltare în anii viitorului cincinal, cînd producția industriala va crește de peste două ori. în perioada următoare vor fi date în funcțiune obiective economice și social-culturale de mare însemnătate, unele dintre acestea aflîndu-se deja în construcție. Este vorba de Fabrica de industrializare a laptelui din Alba Iulia, de mărirea capacității întreprinderii metalurgice din Aiud, de cele două hidrocentrale de pe Sebeș (la Gîlceag, care va începe să producă în 1978 și Șușag — 1979), cu o producție de energie electrică de peste 200 milioane kWh/an fiecare, totodată, va începe construcția unei întreprinderi de unelte și scule la Alba lulia. Dezvoltarea economică a județului, în pas cu progresul întregii țări, va contribui la îmbunătățirea în continuare a bunăstării populației, la satisfacerea tot mai deplină a cerințelor materiale și spirituale ale membrilor societății noastre. Județele țării pe traiectoria progresului ALBA