Revista Economică, iulie-decembrie 1975 (nr. 27-51)

1975-07-04 / nr. 27

R­IDICAREA nivelului general de civi­lizație a vieții materiale și spirituale a poporului, situarea permanentă in centrul întregii politici a parti­dului și statului a omului — factorul de­terminant al Întregii dezvoltări sociale —, a satisfacerii cerințelor și nevoilor sale in continuă evoluție, constituie una din­tre direcțiile fundamentale în opera de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. „Scopul întregii noastre activități eco­­nomico-sociale, țelul suprem al politicii partidului nostru, esența misiunii sale is­torice de transformare revoluționară a so­cietății și de făurire a noii orînduiri — se subliniază in Raportul Comitetului Central prezentat celui de al Xl-lea Congres al Partidului de către tovarășul Nicolae Ceaușescu - este ridicarea nivelului de trai material și spiritual al întregului po­por, în concordanță cu necesitățile fizio­logice științific determinate și cu cerin­țele spirituale generate de progresul ne­întrerupt al cunoașterii umane"; *) înscrierea in documentele programa­tice ale partidului a unui astfel de obiec­ Documentele Congresului al Xl-lea — ghid in acțiune POLITICA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN DE CREȘTERE A NIVELULUI MATERIAL ȘI CULTURAL AL MASELOR Gheorghe PETRESCU vicepreședinte al Consiliului Central al U.G.S.R. t­v este conformă cu trăsăturile esențiale ale relațiilor socialiste de producție, răspunde cerințelor legii economice fun­damentale a socialismului, constituind expresia subordonării producției și a în­tregii activități economice, sociale, cul­turale desfășurate de societate față de trebuințele celor ce muncesc, rațiunea în­săși a construcției societății socialiste multilateral dezvoltate. Realizarea unui asemenea obiectiv de înaltă valoare umană este pe deplin po­sibilă în timp, deoarece proprietatea so­cialistă determină ca producătorul să fie in același timp și coproprietar al mij­loacelor de producție, și astfel activitatea productivă să fie subordonată satisfacerii necesităților producătorilor uniți pe baza unui țel comun. Este un mod propriu de unire a producătorului cu mijloacele de producție ce aparțin colectivității socia­liste, unire ce nu are loc prin vînzarea­­cumpărarea forței de muncă, ci prin co­interesarea producătorilor in rezultatele muncii lor. Interesele societății și ale fie­cărui individ se condiționează astfel reci­proc, participarea la muncă a celor apți, creșterea volumului și eficienței muncii sociale fiind calea de satisfacere a nece­sităților materiale atit ale societății cit și ale individului. In consecință, interesul fundamental al producătorului ca și al întregii societăți este ca bogăția socială să sporească an de an, intrucit pe aceas­tă bază crește și partea ce se repartizea­ză pentru satisfacerea nevoilor indivi­duale. In societatea noastră, îmbinarea ar­monioasă a intereselor individuale cu cele generale ale producătorilor de bu­nuri materiale și spirituale în scopul creș­terii productivității muncii sociale este o necesitate și o realitate. Trebuințele in­dividuale ale producătorilor și măsura in care ele exprimă cerințele obiective ale dezvoltării acestora, reprezintă totodată și trebuințele sociale, reflectate in intere­sul general al colectivității. Cum satisfa­cerea intereselor individuale este condi­ționată de creșterea volumului și eficien­ței muncii sociale, armonizarea lor cu in­teresul general poate avea loc numai condiționând gradul de acoperire a ne­voilor individuale de contribuția fiecărui membru al colectivității la munca socială. Etica și echitatea retribuirii după muncă MN ANII construcției socialiste standardul de viață al populației a crescut continuu, justețea politicii partidului in domeniul ridicării nivelului de trai fiind confirmată în mod strălucit. Dezvoltarea impe­tuoasă a economiei naționale a fost însoțită de sporirea venitului național, indicatorul cel mai sintetic al rezultatelor activității eco­nomice și sursa îmbunătățirii traiului populației. Dinamica venitului național oglindește caracterul realist și eficiența politicii economice a Partidului Comunist Român, în perioada 1951—1970 ritmul mediu anual de creștere a venitului național a fost de 9,4%, iar în actualul cincinal a sporit la 12,6%. Experiența construcției noastre socialiste demonstrează elocvent că destinarea unei părți însemnate din venitul național pentru fon­dul de dezvoltare constituie baza sigură a progresului multilateral al economiei, a măsurilor de ridicare continuă a nivelului de trai. în urma alocării, în anii 1966—1970 a 30% din venitul național pentru fondul de dezvoltare, iar în actualul cincinal a 33% s-a asigurat o creștere economică accelerată , s-au creat resurse pen­tru sporirea mai rapidă a fondului de consum decit în perioadele precedente, in ultimele două cincinale s-au realizat ritmuri medii anuale de creștere a fondului de consum de circa 7 și 8%, față de 4,5% și 5,3% în cincinalele anterioare, cînd rata fondului de dezvol­tare a fost mai mică : 18% respectiv 25%. Amploarea dezvoltării economice în anii 1976-1980 va permite sporirea substanțială, în con­tinuare, a fondului de consum cu 8% în medie anual, asigurîndu-se astfel noi progrese pe acest tărîm. Calculat pe locuitor, venitul națio­nal este în prezent de circa 800 de dolari ; corespunzător prevede­rilor de creștere a venitului național în 1980 se va ajunge la 1 300-1 400 de dolari pe locuitor, iar în 1990 la 2 500-3 000, ceea ce înseamnă un nivel comparabil cu cel al țărilor dezvoltate din punct de vedere economic. Ridicarea nivelului de trai, pe calea retribuirii muncii și a fondu­rilor sociale de consum constituie o constantă a dezvoltării țării noastre și ea se face simțită în viața fiecărui cetățean, în aspectele mereu înnoite ale orașelor și satelor, în înfățișarea generală a țării. Măsurile luate în acest scop și realizările obținute în anii construc­ției socialiste sunt edificatoare. Un domeniu important în care s-a manifestat preocuparea sta­tului nostru pentru îmbunătățirea continuă, pe măsura sporirii pro­ducției materiale, a condițiilor de viață ale celor ce muncesc, este noul sistem perfecționat de retribuire, bazat pe retribuirea după can­titate, calitate și importanța socială a muncii. In cincinalul trecut, noul sistem de retribuire, a fost generalizat în toate ramurile econo­miei naționale, asigurînd celor ce muncesc o creștere permanentă a veniturilor. Este semnificativă creșterea veniturilor bănești provenite din re­partiția după munca depusă. în ultimul sfert de veac, retribuția reală ca și veniturile țărănești provenite din munca în agricultură, au sporit de peste 3 ori. După cum se știe, în conformitate cu hotărîrile Congresului al X-lea al partidului, în anii 1971-1973 s-a realizat o substanțială majorare generală a retribuțiilor. In baza decretelor emise de Con­siliul de Stat și a Legii retribuirii, începînd de la 1 august 1974 și in continuare în acest an, se aplică o serie de măsuri privind spo­rirea retribuției tarifare a oamenilor muncii, în mod eșalonat, pe ramuri și activități, însumînd ca fond suplimentar de retribuire, la nivelul unui an întreg, peste 23 miliarde lei. Ca urmare a acestor majorări, la sfîrșitul anului 1975, retribuția medie lunară va fi de peste 1 950 lei pe ansamblul economiei, superioară cu peste 100 lei prevederilor inițiale ale cincinalului. Creșterea diferențiată a retribuției, concomitent cu apropierea dintre retribuțiile mici și cele mari — pe baza sporirii mai rapide a retribuțiilor mici — dă un conținut concret laturii sociale, care carac­terizează politica repartiției veniturilor, promovată cu consecvență de partid. în anul acesta, retribuția minimă lunară se ridică la 1 346 lei pentru muncitorii calificați și 1 140 lei pentru muncitorii necalificați. Raportul dintre retribuția minimă și maximă este în prezent de 1-6, față de 1 la 10 cît a fost în urmă cu un deceniu, producînd modifi­cări substanțiale în repartizarea personalului pe grupe de retribuire. Astfel, scade considerabil ponderea personalului cu retribuții mai mici, pînă la 1 300 lei, de la circa 90% în 1960 la numai 315% in 1975. Pentru cea mai mare parte a personalului - peste 70% — retri­buția se situează între 1 500 și 2 500 lei. Ca efect al tuturor acestor măsuri, retribuția reală va crește pe întregul cincinal cu 23% față de 20% cît s-a prevăzut prin planul cincinal. Astfel de schimbări d­e proporții sînt edificatoare pentru creșterea posibilităților statului nostru de a mări sistematic veniturile directe realizate de membrii societății, în condițiile ridicării nivelului general de calificare a celor ce muncesc, precum și ale îndeplinirii exemplare a planurilor de dezvoltare economico-socială a țării, ale realizării angajamentelor in întrecerea socialistă pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. O dinamică rapidă înregistrează și veniturile bănești ale țărănimii care, la finele cincinalului, vor marca o creștere de aproximativ 35% față de 1971, pe o persoană activă depășindu-se și in acest domeniu prevederile inițiale Deosebit de importante pentru nivelul de trai al celor ce muncesc *­ „Congresul al XI-lea al P.C.R.“, Editura Politică 1975 pag. 55—56. 1

Next