Revista Economică, iulie-decembrie 1975 (nr. 27-51)
1975-07-04 / nr. 27
RIDICAREA nivelului general de civilizație a vieții materiale și spirituale a poporului, situarea permanentă in centrul întregii politici a partidului și statului a omului — factorul determinant al Întregii dezvoltări sociale —, a satisfacerii cerințelor și nevoilor sale in continuă evoluție, constituie una dintre direcțiile fundamentale în opera de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. „Scopul întregii noastre activități economico-sociale, țelul suprem al politicii partidului nostru, esența misiunii sale istorice de transformare revoluționară a societății și de făurire a noii orînduiri — se subliniază in Raportul Comitetului Central prezentat celui de al Xl-lea Congres al Partidului de către tovarășul Nicolae Ceaușescu - este ridicarea nivelului de trai material și spiritual al întregului popor, în concordanță cu necesitățile fiziologice științific determinate și cu cerințele spirituale generate de progresul neîntrerupt al cunoașterii umane"; *) înscrierea in documentele programatice ale partidului a unui astfel de obiec Documentele Congresului al Xl-lea — ghid in acțiune POLITICA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN DE CREȘTERE A NIVELULUI MATERIAL ȘI CULTURAL AL MASELOR Gheorghe PETRESCU vicepreședinte al Consiliului Central al U.G.S.R. tv este conformă cu trăsăturile esențiale ale relațiilor socialiste de producție, răspunde cerințelor legii economice fundamentale a socialismului, constituind expresia subordonării producției și a întregii activități economice, sociale, culturale desfășurate de societate față de trebuințele celor ce muncesc, rațiunea însăși a construcției societății socialiste multilateral dezvoltate. Realizarea unui asemenea obiectiv de înaltă valoare umană este pe deplin posibilă în timp, deoarece proprietatea socialistă determină ca producătorul să fie in același timp și coproprietar al mijloacelor de producție, și astfel activitatea productivă să fie subordonată satisfacerii necesităților producătorilor uniți pe baza unui țel comun. Este un mod propriu de unire a producătorului cu mijloacele de producție ce aparțin colectivității socialiste, unire ce nu are loc prin vînzareacumpărarea forței de muncă, ci prin cointeresarea producătorilor in rezultatele muncii lor. Interesele societății și ale fiecărui individ se condiționează astfel reciproc, participarea la muncă a celor apți, creșterea volumului și eficienței muncii sociale fiind calea de satisfacere a necesităților materiale atit ale societății cit și ale individului. In consecință, interesul fundamental al producătorului ca și al întregii societăți este ca bogăția socială să sporească an de an, intrucit pe această bază crește și partea ce se repartizează pentru satisfacerea nevoilor individuale. In societatea noastră, îmbinarea armonioasă a intereselor individuale cu cele generale ale producătorilor de bunuri materiale și spirituale în scopul creșterii productivității muncii sociale este o necesitate și o realitate. Trebuințele individuale ale producătorilor și măsura in care ele exprimă cerințele obiective ale dezvoltării acestora, reprezintă totodată și trebuințele sociale, reflectate in interesul general al colectivității. Cum satisfacerea intereselor individuale este condiționată de creșterea volumului și eficienței muncii sociale, armonizarea lor cu interesul general poate avea loc numai condiționând gradul de acoperire a nevoilor individuale de contribuția fiecărui membru al colectivității la munca socială. Etica și echitatea retribuirii după muncă MN ANII construcției socialiste standardul de viață al populației a crescut continuu, justețea politicii partidului in domeniul ridicării nivelului de trai fiind confirmată în mod strălucit. Dezvoltarea impetuoasă a economiei naționale a fost însoțită de sporirea venitului național, indicatorul cel mai sintetic al rezultatelor activității economice și sursa îmbunătățirii traiului populației. Dinamica venitului național oglindește caracterul realist și eficiența politicii economice a Partidului Comunist Român, în perioada 1951—1970 ritmul mediu anual de creștere a venitului național a fost de 9,4%, iar în actualul cincinal a sporit la 12,6%. Experiența construcției noastre socialiste demonstrează elocvent că destinarea unei părți însemnate din venitul național pentru fondul de dezvoltare constituie baza sigură a progresului multilateral al economiei, a măsurilor de ridicare continuă a nivelului de trai. în urma alocării, în anii 1966—1970 a 30% din venitul național pentru fondul de dezvoltare, iar în actualul cincinal a 33% s-a asigurat o creștere economică accelerată , s-au creat resurse pentru sporirea mai rapidă a fondului de consum decit în perioadele precedente, in ultimele două cincinale s-au realizat ritmuri medii anuale de creștere a fondului de consum de circa 7 și 8%, față de 4,5% și 5,3% în cincinalele anterioare, cînd rata fondului de dezvoltare a fost mai mică : 18% respectiv 25%. Amploarea dezvoltării economice în anii 1976-1980 va permite sporirea substanțială, în continuare, a fondului de consum cu 8% în medie anual, asigurîndu-se astfel noi progrese pe acest tărîm. Calculat pe locuitor, venitul național este în prezent de circa 800 de dolari ; corespunzător prevederilor de creștere a venitului național în 1980 se va ajunge la 1 300-1 400 de dolari pe locuitor, iar în 1990 la 2 500-3 000, ceea ce înseamnă un nivel comparabil cu cel al țărilor dezvoltate din punct de vedere economic. Ridicarea nivelului de trai, pe calea retribuirii muncii și a fondurilor sociale de consum constituie o constantă a dezvoltării țării noastre și ea se face simțită în viața fiecărui cetățean, în aspectele mereu înnoite ale orașelor și satelor, în înfățișarea generală a țării. Măsurile luate în acest scop și realizările obținute în anii construcției socialiste sunt edificatoare. Un domeniu important în care s-a manifestat preocuparea statului nostru pentru îmbunătățirea continuă, pe măsura sporirii producției materiale, a condițiilor de viață ale celor ce muncesc, este noul sistem perfecționat de retribuire, bazat pe retribuirea după cantitate, calitate și importanța socială a muncii. In cincinalul trecut, noul sistem de retribuire, a fost generalizat în toate ramurile economiei naționale, asigurînd celor ce muncesc o creștere permanentă a veniturilor. Este semnificativă creșterea veniturilor bănești provenite din repartiția după munca depusă. în ultimul sfert de veac, retribuția reală ca și veniturile țărănești provenite din munca în agricultură, au sporit de peste 3 ori. După cum se știe, în conformitate cu hotărîrile Congresului al X-lea al partidului, în anii 1971-1973 s-a realizat o substanțială majorare generală a retribuțiilor. In baza decretelor emise de Consiliul de Stat și a Legii retribuirii, începînd de la 1 august 1974 și in continuare în acest an, se aplică o serie de măsuri privind sporirea retribuției tarifare a oamenilor muncii, în mod eșalonat, pe ramuri și activități, însumînd ca fond suplimentar de retribuire, la nivelul unui an întreg, peste 23 miliarde lei. Ca urmare a acestor majorări, la sfîrșitul anului 1975, retribuția medie lunară va fi de peste 1 950 lei pe ansamblul economiei, superioară cu peste 100 lei prevederilor inițiale ale cincinalului. Creșterea diferențiată a retribuției, concomitent cu apropierea dintre retribuțiile mici și cele mari — pe baza sporirii mai rapide a retribuțiilor mici — dă un conținut concret laturii sociale, care caracterizează politica repartiției veniturilor, promovată cu consecvență de partid. în anul acesta, retribuția minimă lunară se ridică la 1 346 lei pentru muncitorii calificați și 1 140 lei pentru muncitorii necalificați. Raportul dintre retribuția minimă și maximă este în prezent de 1-6, față de 1 la 10 cît a fost în urmă cu un deceniu, producînd modificări substanțiale în repartizarea personalului pe grupe de retribuire. Astfel, scade considerabil ponderea personalului cu retribuții mai mici, pînă la 1 300 lei, de la circa 90% în 1960 la numai 315% in 1975. Pentru cea mai mare parte a personalului - peste 70% — retribuția se situează între 1 500 și 2 500 lei. Ca efect al tuturor acestor măsuri, retribuția reală va crește pe întregul cincinal cu 23% față de 20% cît s-a prevăzut prin planul cincinal. Astfel de schimbări de proporții sînt edificatoare pentru creșterea posibilităților statului nostru de a mări sistematic veniturile directe realizate de membrii societății, în condițiile ridicării nivelului general de calificare a celor ce muncesc, precum și ale îndeplinirii exemplare a planurilor de dezvoltare economico-socială a țării, ale realizării angajamentelor in întrecerea socialistă pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. O dinamică rapidă înregistrează și veniturile bănești ale țărănimii care, la finele cincinalului, vor marca o creștere de aproximativ 35% față de 1971, pe o persoană activă depășindu-se și in acest domeniu prevederile inițiale Deosebit de importante pentru nivelul de trai al celor ce muncesc * „Congresul al XI-lea al P.C.R.“, Editura Politică 1975 pag. 55—56. 1