Revista Economică, 1921 (Anul 23, nr. 2-49)

1921-06-11 / nr. 23

216 REVISTA ECONOMICA Nr. 23. — 11 Iunie 1921 Bucovina și Transilvania,* a ajuns să aibă caracterul unui stat agricol într’un mod chiar mai exprimat decât era fostul regat ungar. In ce privește produ­sele, nu e nici o deosebire între produsele vechiului regat și ale provinciilor alipite; toate provinciile au aceleaşi produse, cu oarecari diferenţe în calitate şi cantitate. In timpul dinaintea răsboiului, în ani mijlocii: Total 1.473.231vagoane, 10.000 kg. din cari circa 500.000 ar putea ajunge la export. Producţia agricolă are deci în România întregită o importanţă chiar mai mare ca în vechea Ungarie şi in mod firesc, reforma agrară, care va pune în­treagă producţia agricolă pe alte baze, a ajuns să fie cu adevărat «reforma reformelor» cum a fost botezată. Din nenorocire insă, din cauze ce voi evita a le înşira aici, proiectul de reformă agrară ridicat la valoare de lege aşa după cum a fost prezentat cor­purilor legiuitoare sau chiar cu modificări neesenţiale, departe de a asigura producţia agricolă cel puţin în măsura din înainte de răsboiu, va avea de efect o reducere considerabilă a produselor solului, atât, ce priveşte calitatea cât şi cantitatea. Cum n’avem până de prezent nici o statistică comparativă, care să ne arate paralel producţia din anii din înainte de răsboi faţă cu anul trecut, — mă văd nevoit a-mi dovedi afirmaţia aceasta mai mult cu constatările oficiale, desigur bazate pe rapoarte din loc competent, cu pilde şi date din alte ţări, şi prin deducţia din situaţia creată de reforma agrară. Or, e lucru îndeobşte cunoscut, că proprietatea mare şi mijlocie a produs, prin oamenii cari con­duceau aceste proprietăţi, prin învestirile cari le făceau şi modul cum lucrau pământul totdeauna mai mult ca proprietatea mică, ţărănească. Procentul în plus al marei proprietăţi a fost de 20, 30 şi chiar de 50. Tot proprietăţile mari şi mijlocii au avut acele loturi de experienţă pe cari s’a încercat aclimatizarea plantelor aduse din alte ţări; tot pe aceste proprietăţi au fost terenele necesare nobilitării diferitelor plante şi tot aceste proprietăţi şi-au procurat maşinile necesare selecţionării lor. Terenul cultivat cu plante industriale şi medi­cale încă l-a dat proprietatea mare şi mijlocie în măsură de 80—90% a teritorului cultivat cu aceste plante. Nu e deci decât firesc, că reduse fiind prin lo­turile ce se împart ţăranilor, ba chiar servitorilor, in­valizilor, văduvelor şi orfanilor de răsboiu, cari n’au nici pregătirea nici utilajul necesar lucrării pământului vom avea o diminuare până la 50 % a cantităţii pro­duselor, şi în acelaş timp o reducere a calităţii. — In Banatul Iugoslav, unde reforma agrară din motive politice a fost executată cu rigurozitate draconică şi fără considerare la urmările ei asupra producţiei — producţia de grâu a fost în anul 1920, de 3—4 măji metrice de jugărul cad., ba în unele locuri abia s’a recoltat sămânţa; tot pe acelaş pământ pe domeniile contelui Csekonics, se producea între 8—16 măji metrice, aşadară se lua o recoltă de 3—4 ori mai mare, dar cel puţin îndoită faţă de cât a produs ju­gărul cad. lucrat sub regimul reformei agrare. Şi să nu scăpăm din vedere că e vorba de recolta — celui mai fertil teritoriu din Bănat. — Situaţia e analogă şi în ce priveşte celelalte cereale. La noi situaţia încă nu va fi mai bună; n’am nici un motiv serios să-mi schimb părerea. (Va urmă). T. I. I. Organizarea funcţionarilor comerciali. Cetim în revista „ Comerţ şi contabilitate» or­ganul Corpului absolvenţilor şcoalelor superioare de comerţ, sub rubrica «Din activitatea Corpului» urmă­toarea informaţie: «Actualmente funcţionează următoarele secţiuni în provincie: Bârlad, Braşov, Brăila, Bacău, Chişinău, Con­stanţa, Călăraşi, C.­Lung, Cernăuţi, Focşani, Giurgiu, Iaşi, Mehedinţi, Ploeşti, R.-Sărat, Silistra, Sibiu, Tg.­­Jiu, Tg.-Mureşului, Vaslui. Rugăm pe colegii din celelalte oraşe să pro­cedeze cât mai curând la reorganizarea vechilor sec­ţiuni ale corpului, ce existau înainte de răsboiu. Numai după reconstituirea organizaţiei în vechiul Regat şi extinderea sa în nouile teritorii vom putea proceda la congresul aşteptat de atâta timp şi care dela 1906 nu s’a mai ţinut». Precum se ştie, în congresul funcţionarilor co­merciali din 1919, s’a fost înfiinţat şi aici în Ardeal o societate de feliul celei de mai sus, ale cărei statute însă au rămas până azi neaprobate de forurile com­petente, iar acum nu de mult şi-a inaugurat activi­tatea la Cluj o a treia societate la fel: «Colegialitatea». Că anume ce activitate au desfăşurat până acum aici în Ardeal cele două reuniuni ale funcţionarilor comerciali de fapt existente şi adecă «Corpul absol­venţilor şcoalelor superioare de comerţ» cu sediul în Bucureşti şi «Colegialitatea» din Cluj, nu ştim. Ne ar plăcea şi ar servi de­sigur numai intere­selor funcţionarilor noştri privaţi, dacă ni s’ar da unele informaţiuni în această privinţă, căci altfel prea face impresia, că orbecăm şi ne pierdem în organizaţiuni fără viaţă şi fără sistem. Asemenea ne facem ecoul mai multora, când întrebăm pe conducătorii celor două organizaţiuni. Vechiul regat a produs 620.838 vagoane â 10.000 kg. Transilvania a i i 535.783 ii â 10.000 kg. Basarabia ii a 300.000 ii â 10.000 kg. Bucovina at ii 16.610 ii â 10.000 kg. * Sub Transilvania, de dragul scurtimei, înţeleg întreg teritorul alipit de la Ungaria.

Next