Revista Economică, 1923 (Anul 25, nr. 1-52)
1923-03-22 / nr. 12
Nr. 12, 12 Martie 1928. REVISTA ECONOMICA 131 are (cari nu dă mult fură introduse) etc. etc., cari se ridica anual la zeci şi sute de milioane. Cutez să spun, că nici a zecea parte a acestora nu se cheltueşte cu susţinerea acestor instanţe (doar bieţii funcţionari, mai fiecare — îşi sacrifică câte o părticică din plătuţă pentru a-şi cumpăra rechizite de biurou). De o păcătoasă ignoranţă şi — prin aceasta — de-o făţişe abandonare a „C.Fund, dă dovadă şi faptul, că cheltuielile susţinerii, perfecţionării etc. a Cărţilor Funduare nici măcar nu erau prevăzute în budgetul precedent. Nu ştiu, convinsu-s-au cei chemaţi că sunt necondiţionat „necesare şi folositoare“, şi prevăzutu-le-au în cel viitor? Contribue în mare parte la accelerarea ruinării acestor instituţii, tratamentul vitreg, de care sunt împărtâşite de nişte şefi, cari nu le cunosc. Acest tratament se demonstrează în împărţirea funcţionarilor. Cunosc judecători unde funcţionari vechi, bine versaţi în ale „Cărţilor funduare“ sunt împărţiţi la diferitele grefe ale judecătoriei, din simpla cauză că — un funcţionar neputând fi admis la censura de conducător de „Cărţi Funduare, fără să fi trecut anterior censura de manipulant — el se pricepe şi la ceilalţi romi ale serviciului justiţiar, iar la „C.Fund.“ sa trimit tineri începători sau funcţionari făcuţi din diferiţi meseriaşi, negustori etc.,nefiind personal, în urma nereprimirei funcţionarilor unguri, cari refuzaseră să depună jurământul). Ţine-te acu sărman conducător, de „C.-Fund“, şi-ţi creşte funcţionari din oameni cari, neavând nici măcar o pregătire oareşicare şcolară, nu sunt în stare să priceapă nici 10% din mersulC.-Fund.“ (Onoare excepţiilor!) Aceşti oameni rezolvă acte şi efectuesc intabulări. . . Mai mult! Cunosc şef, care — neavând idee despre rostul „Cărţilor Funduare“ — când aveau câte un complic, se lua chiar la bătăi cu câte un funcţionar subaltern (Cazul Şoferu) sau îl ameninţa cu cuvintele: „îl pun în purgator, la cartea funduară“ închipuindu-şi „C.-Fund.“ ca un fel de penitenciar Şi mai mult. Cunosc un caz, când un conducător de „C.-Fund.“ funcţionar vechiu şi dintre cei mai eminenţi funcţionari de „C-Fund.“ — fu sfătuit de un înalt funcţionar să renunţe la postul de conducător de „C.Fund.“ şi atunci îndată va fi înaintat în rang etc. Deci, „Cartea Funduară“ este ignorată nu numai de şefii direcţi ai judecătoriei ci până şi în cele mai înalte cercuri. Este, deci, un păcat, că această instituţie, atât de necesară şi populară, este lăsată la discreţia unor funcţionari, cari nîci idee n’au de rostul lor. Cu durere trebue să constat, că aceştia se recrutează mai toţi din magistraţi veniţi din vechiul regat De aci enormele restanţe la mai toate instaţele de „C.*Funduare Că tineri cu pregătire şcolară nu se prezintă — principala cauză e slaba salarizare şi vitrega încadrare a conducătorilor de „C.Fund. — Aceşti funcţionari cu pregătiri şcolare, examene speciale şi plasă de zeci de ani, cari îndeplinesc lucrări încrezute magistratului, sunt încadraţi egal, ba de multe ori inferiori funcţionarilor făuriţi din calfe de meseriaşi,negustori etc. Care tinăr ca pregătire liceală etc va mai simţi îndemnul să îmbrăţişeze cariera, care o poate ajunge şi o calfă, care şi a urii meseriaşi vrea să „se facă domn“, şi fiind plătit şi mult mai slab ca un mediocru muncitor de fabrică Alpu. Unificarea Cooperaţiei. Desfiinţarea Cooperaţiei orăşeneşti „Monitorul Oficial“ No. 269 promulgă legea pentru unificarea cooperaţiei, aie cărei dispoziţiuni principale sunt: Direcţia generală a cooperaţiei orăşeneşti se desfiinţează pe ziua de 31 Martie 1923, atribuţiunile ei trecând asupra casei Centrale a cooperaţiei şi împroprietărirea sătenilor, care le va exercita prin „Centrala băncilor populare“ şi „Centrala cooperativelor săteşti de producţie şi consum“, după natura operaţiunilor. Fondul de 10 000.000 lei, pus la dispoziţia direcţiunii generale a cooperaţiuni orăşeneşti, trece asupra „Centralei cooperativelor săteşti de producţie şi consum“, întreg activul şi pasivul direcţiei generate a cooperaţiei orăşeneşti, se va împărţii între „Centrala băncilor populare“ şi „Centrala cooperativelor săteşti de producţie şi consum“. Pierderile eventuale ce ar rezulta din lichidarea operaţiunilor direcţiei generale a cooperaţiei orăşeneşti, se vor acoperi din fondul de rezervă al acesteia. Toate dispoziţiunile legii Băncilor populare săteşti şi a Cassei lor centrale, pentru înfiinţarea „Cassei centrale a cooperaţiei şi împroprietăriri sătenilor“, se aplică tuturor societăţilor cooperative de orice fel, existente şi celor ce se vor mai înfinţa la sate şi oraşe şi în Bucovina, Basarabia, Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, oricum ar fi profesiunea asociaţilor. Dispoziţiunile legii pentru înfiinţarea cooperativelor de meseriaşi şi muncitori rămân abrogate. Cruţarea şi renunţarea sunt cele mai bune mijloace de apărare contra jafului şi contra pirateriei in comeretul de azi. Pedepsiţi speculatorii preţurilor, renunţând la cheltuială, ce vi-o pretind ei.