Revista Economică, 1928 (Anul 30, nr. 1-52)
1928-09-15 / nr. 37
Sumarul: Anteproiectul de lege pentru întreprinderile de bancă. — Un acord pentru aplicarea legii timbrului. — Invăţământ: Academia de înalte studii comerciale și industriale Bucureşti. — Cronică: Inființarea uniunii monetare nordice. Bănci germane în Paris. Băncile pe aeluni in Jugoslavia. — Auiz. — Cursul Valorilor la București. ^T‘u.m.ăr'u.1 la Lei. Anul XXX. Sibiiu, 15 Septemvrie 1928. Mr. 37. REVISTA ECONOMICA ORGAN FINANCIAR.ECONOMIC M l olitlil il miiliii insiilMi nmeim iiiesti M Mil, toil, Crip si Harams „SOblDAfllTAlEA" Sili. Apare od.ată pe săptămână. Redacţiunea şi administraţiunea: Sibiiu, Strada Bayer Nr. 1—3. Abonamentul pe an: In ţară: pentru autorităţi,bănci şi întreprinderi Lei 500’—; pentru particulari Lei 400—; pentru cooperative, funcţionari publici, de bancă şi comerciali Lei 300—. In străinătate Lei 800'— Taxa pentru inserţiuni: de fiecare Dem Lei 6'— Director: Constantin Popp. Redactor: Dr. Mihai Veliciu. Anteproiectul de lege pentru întreprinderile de bancă.*) — Depuneri, angajamente, depozite de valori, Rezerve, Bilanţ. — Dispoziţiile anteproiectului prin care se reglementează depunerile sunt în cea mai mare măsură dăunătoare băncilor în fiinţă, îndeosebi băncilor mai mici, şi în consecinţă au găsit desaprobarea unanimă a factorilor economiei financiari. Reglementarea depunerilor, aşa cum o prevede anteproiectul, nu numai că vatămă mari interese economice publice și particulare, dar nu este realizabilă nici din considerațiuni de drept. Primirea depunerilor spre fructificare este condiționată în sensul anteproiectului (§ 29) de o autorizație specială prealabilă din partea Consiliului Bancar, la toate întreprinderile bancare ce se vor înființa. „Aceasta autorizare nu se acordă decât după ce banca va fi încheiat două bilanţuri cu rezultate satisfăcătoare şi va dovedi că posedă prin capitalul şi rezervele de care dispune, garanţie satisfăcătoare pentru astfel de operaţiuni“. Pentru întâiul an de operaţiuni autorizafia nu va depăşi capitalul şi rezervele. Ulterior va putea fi sporită suma depunerilor în baza unei noui autorizafiuni, dacă banca va face dovada, că dă depunerilor o întrebuinţare sigură. Inoirea aceasta după cinci ani va *) Vessi Reu. Econ. No. 34. putea fi cel mult de opt ori capitalul și rezervele proprii. Această limită maximă nu o vor putea depăși depunerile spre fructificare la nici o bancă. Conform art. 32, care pare a fi în contrazicere cu art. 29, „La intrarea în vigoare a acestei legi Consiliul Bancar va fixa fiecărei bănci odată cu dreptul de a primi depuneri spre fructificare și valoarea acestor depuneri, după norme, ce se vor fixa în regulament, ținând seamă de vechimea întreprinderii, de natura operațiilor întreprinse și de valoarea capitalurilor și rezervelor proprii1*. Noi credem că aceste norme (art. 32), s’ar referi după intențiunea autorului anteproiectului la băncile în ființă la intrarea în vigoare a legii bancare și că limita depunerilor — deşi nu se spune expres — nici la aceste întreprinderi nu poate să depăşască capitalul şi rezervele înmulţite de opt ori, aşa precum prevede § 29. In urma acestor dispoziții autocrate, dacă ele vor primi putere de lege, băncile vor deveni simple jucării în marile partidelor politice, cari se vor succede la cârma ţării, fiecare guvern având putere suverană şi discreţionară, de a denega dreptul primirei de depuneri acelor întreprinderi bancare, cari nu împărtăşesc vederile politice ale partidului de la putere sau conducătorii cărora ar fi chiar duşmanii săi politici. Ar fi o crimă a clădi viitorul unor atât de însemnaţi factori economiei, cum sunt institutele financiare, pe baze aşa de şubrede. Suntem prin urmare contra autorizaţiei speciale pentru depunerile spre fructificare, care de altcum este în principială contrazicere cu sistemul normativ preconizat de pwi*IBIBLIOTEC UNIVERSITAR -IAȘI- a