Revista Economică, 1930 (Anul 32, nr. 1-52)

1930-01-04 / nr. 1

Nr. 1 — 4 Ianuarie 1930. REVISTA ECONOMICA 3 Din punct de vedere al contabilităţii structura principală este următoarea: Pa­­sivele le formează: Capitalul şi Rezervele băncii, Participafiunile şi Dividendele ne­plătite. Activele, Fondul de Efecte. , Publicul care caută plasamente se poate împărţi în două grupuri. Unul îl formează toţi aceia cari caută să tragă venituri regulate (rentă) după capitalul lor, al doilea aceia, cari caută mărirea capitalurilor ce le posedă. In vederea acestui fapt, Irying Investors Management Company manipulează două fonduri de efecte, și anume: Fondul A, cu distribuiri trimestriale și speciale de venit (dividendă, supra­­dividendă), Fondul B, (sau Fondul acumulativ) fără distribuiri de venit. (Venitul se capi­talizează la suma participațiunei). Suma minimală, cu care se poate participa la Fondul A s-a fixat la Dolari 10.000. Sume mai mari trebuesc să fie divizibile cu 1000. Dividendă statutară care se plăteşte trimestrial, face 5°/0 anual. La sfârşitul anului de gestiune se plăteşte supradividenda egală cu 12Vü°/o (a 8-a parte) din venitul fiecărui participant, care trece peste cuota de 5°/0 după valoarea nominală a titlurilor în circulațiune. Restul venitului net, care rămâne după plata acestor dividende, se reinvestește și urcă valoarea titlurilor. Banca arată prin o statistică, că un capital de Dolari 50.000 subscris la acest fond la 14 Ianuarie 1925 s’a urcat până la 30 Iunie a. c. la suma de Dolari 70.389 58 net. Dividende s’au plătit la această sumă Dolari 13.13174 (mediu anual 5*89°/0). Venitul capitalizat face Dolari 20.389 50 (mediu anual 9'13°/0). Venitul total face Dolari 33.52124 (mediu anual 15'02°/0). Pentru participare la Fondul B (Acu­mulativ) s’a fixat minimul de Dolari 1000. Sume mai mari trebuie să fie divizibile cu 100. O statistică similară arată că o sumă de Dolari^SOOO investită la 9 Maiu 1927 s’a urcat până la 30 Iunie a. c. la Dolari 7.095 56. Venitul anual variază între 18 50 șil9­60u/p. Cifre foarte considerabile pentru piaţa Neru-Ljork. Societatea a avut la 1 Septembrie a. c. 1400 de participanţi, şi activele celor două fonduri la aceiaşi dată au trecut peste suma de 25 milioane dolari. Banca percepe următoarele spese de administraţiune: 1. l°/o după valoarea nominală a fie­cărui certificat la data emiterii (un procent foarte modest în comparaţie cu spesele de emisiune ce se percep la alte socie­tăți. Acest procent se va urca probabil, după­ cum va progresa banca). 2. 140/o comision trimestrial după va­loarea actuală a fondului de investiţiune în ziua ultimă a fiecărui trimestru. 3. l°/o după valoarea actuală a certi­ficatelor la data răscumpărării (cu ex­cepţia cazului când banca însăşi a optat răscumpărarea). Ar depăşi cadrul acestui articol, să mai intrăm în alte amănunte. Banca de­scrisă este o creaţiune, care a putut lua fiinţă numai în Statele Unite, în ţara frun­taşă capitalistă-industrială a timpului no­stru. Este întrebarea, dacă un astfel de institut ar putea să supravieţuiască vreo criză financiară sau industrială mai gravă, sau chiar crize generale de cari nu vor fi întotdeauna scutite nici Statele Unite. De prezent însă oferă mari avantaje acelora, cari tind să-și plaseze capitalu­rile astfel, încât să împreune un venit cât mai mare cu un fizic cât mai redus. Un avantaj deosebit este, că capitalul plasat poate fi retras orișicând fără pier­dere. Publicul, care caută plasamente fa­­vorabile are posibilitatea să evite de a se rătăci pe terenul nesigur al specula­­ţiunei cu efecte. B. R. Stabilizare şi bilanţ. Repere­rsiunile stabilizării monetare asupra întreprinderilor economice private. * De Petre Poruţiu, prof. univ. (Urmare). Enumerarea scăzămintelor — amortizărilor — admise de lege este completă; nu pot fi scăzute din venitul impozabil nici sumele efectiv cheltuite în scopul de a mări valoarea instalaţiunilor (art. 30, 31.) Cu atât mai puţin poate fi vorbă de scă­derea plusvalutei rezultate din valorizare, nici chiar în cazul când ar fi trecută în cont separat ca rezervă, fiindcă legea enumără în mod limi­­tativ rezervele scutite de impozit. Totuș legiui­torul și-a dat samă de nedreptatea aplicării unui coeficient de amortizare socotit pentru împreju­

Next