Revista Economică, 1933 (Anul 35, nr. 1-52)

1933-01-07 / nr. 1

Mp 1 — 7 Ianuarie 1833. REVISTA ECONOMICA 3 rute, n’a fost în stare să înţeleagă realitatea crudă. Intr’adevăr sunt unii, pentru cari eşecul e ceva Inexplicabil şi oricâte ar păţi, mereu se eran­­ponează de nişte iluzii şi glorii trecute. Se vede, că şi dl Argetoianu suferă de aceasta maladie, fiindcă nu vrea să înţeleagă că a întârziat niţel cu dictatura şi celelalte reforme eroice, iar astăzi din punct de vedere politic nu mai repre­zintă nici o importanţă, rămânându-i cel mult satisfacţia să se delecteze în titlurile şi demnităţile multiple înaintea cărora însă trebue să pună şi cuvintele necruţătoare, că: „a fost“... dar s’a isprăvit. E trist, când în loc să fi ascultat de Ţara întreagă, trebue să te mulţumeşti cu lauda şi răb­darea prietenilor reconpensaţi, cu şampanii scump plătite. In orice caz declaraţiile dlui Argetoianu ni se par delicioase, mai ales când ştim, că sunt absolut Inofensive. Dacă n’am fi asistat cu toţii la cea mai dezastruoasă înfrângere politică a dlui Argetoianu, în care a primit lovitura mortală şi vestita sa conversiune, poate, că ne-am îngrozi la auzul teor­iilor sinistre, dar aşa cel mult ne prăpădim de râs. Deasemenea ar tremura şi capitaliştii de groaza reducerii radicale a creanţelor, dacă n’ar cunoaşte deciziunea celor mai înalţi magistraţi, prin care a fost desavnată monstruoasa concepţie juridică a dlui Argetoianu. Ea toate acestea mai contribue şi faptul, că am avut cu toţii ocazia, să-l vedem pe dl Argetoianu desannat, în faţa Parlamentului chiar şi de unii dintre foştii săi colaboratori, deci n’avem nici un motiv să atribuim prea multă importanţă con­cepţiilor sale radicale. Totuşi e amuzant să le privim mai deaproape faimoasele teorii dela Buzana. Dl Argetoianu, în primul rând se declară partizan al capitalismului, sistemului parlamentar şi condamnă din toate puterile sale dictatura. Oare nu ne aducem aminte cu toţii, când într’o adunare proviieială şi a exprimat amă­răciunea, că n’a redus creanţele la un sfert? Oare suntem aşa de natvi să credem în acest parlamentarism, când numai graţie experienţelor sale dictatoriale am avut fericirea să scăpăm de guvernul Iorga. In orice caz preconizează un ciudat capitalism, care ar putea suporta asemenea aberaţii radicale. După ce trece în revistă toate aceste teorii bine cunoscute, nu vrea nici mai mult, dar nici mai puţin, decât revizuirea constituţiei, numai aşa tam sam, fără respectarea formelor legale. Frumos parlamentarism şi îndeosebi legalism. Par’că şi constituţia ar fi legea advoeaţilor, care s’a putut modifica la presiunea străzii, ca astăzi s’avem şi cizmării aduceaţiale ? Nu o fi vrând dl Argetoianu să modifice azi mâine şi forma de guvernământ? Asemenea enormităţi în orice caz nu merită nici un comentar. Un lucru însă e cert, că massele conştiente încep a se convinge de adevărul acţiunii dlui Dr. Aurel Vlad şi nu se mai impresionează de asemenea demagogie întârziată, care în loc să ne refacă numai prăpăd şi ruină ar putea semăna. Dl Argetoianu însă rămâne acel uimător in­corigibil, care nu-şi poate da seamă, că popu­laritatea risipită nu mai are leac. Dr. BEREGSZESZY GABRIEL: Produse cu preţ ureat sau cu preţ scăzut? Lumea se plânge de criza economică în care ne sbatem în prezent. Fiecare urmăreşte efectele acesteia, fiecare se strădueşte să afle şi să adauge o cauză nouă la cele presupuse şi ştiute până azi. In definitiv însă, marea massă a populaţiei nu-i preocupată atât de mult de criza economică propriu zis, ci mai mult de greutăţile vieţii, că­reia nu ştiu cum să-i mai facă faţă. Muncitorul manual, ca şi cel intelectual, rămâne în aceste timpuri veşnic desorientat şi nehotărît, când e vorba de fixarea unui budget, care devine din ce în ce mai restrâns, mai nesigur şi expus la de­ficit. Standard-ul of life din care Anglo-saxonii îşi făceau un titlu de glorie şi mândrie şi către care tindeau să ajungă şi celelalte popoare, pare a aparţine trecutului. Ca o ironie a soartei, pare că nicăiri şomerii nu sunt mai numeroşi şi nu se agită mai tare ca în Anglia şi Statele Unite. Din cauza lipsei de afaceri la particulari sau din cauza încassărilor slabe pe care le are Statul, atât particularii, fie întreprinzători, profesionişti liberi sau funcţionari, cât şi angajaţii Statului, au azi venituri reduse. Cum nu se poate spera o ameliorare în această direcţie, ori o sporire pe cale normală a veniturilor, fiecare îşi întoarce privirea către celalalt capitol: cheltuelile. Dar şi aici fiecare consumator, ţine, cu tot dinadinsul să acopere cât mai multe din necesităţi cu cât mai puţini bani şi să renunţe la cât mai puţine din necesităţi sau să nu renunţe chiar de loc la ele. Cu alte cuvinte consumatorul reclamă preţ scăzut, preţ cât mai mic, pentru toate produsele ce-i sunt necesare. Dar în căutarea şi aşteptarea de produse cu preţ scăzut, puterea de consu­maţie în general se reduce şi mai mult. Ca ur­mare puterea dinamică, care angrenează şi în­

Next