Revista Economică, 1934 (Anul 36, nr. 1-52)

1934-09-15 / nr. 35-37

( BIBLIOTECĂ 1l'-u-rd­ăr-al 12 Hei. Anul xxUn'VERSITAT^iu, 15 Septemvrie 1934. Nr. 35-37. 1 , - 1 ' * • « ’ »V* ‘ • . i.iiaW Anul [iu, 15 Septemvrie 1934. Nr. 35—37. REVISTA ECONOMICĂ ORGAN FINAN­CIAR-ECONOMIC OMI iliciil ti tocmim miei financiari raiiRc^i i AM, Bul, Cripa $1 Haraurîs „SON­BAIN­AIEA“ Sic. Apare oc da­tă, pe săptămână. Redacţia ţi administraţia: Sibilu, Strada Visarion Roman Nr. 1—3. Abonamentul pe an: In ţară: pentru autorităţi, bănci şi întreprinderi Lei 500'—; pentru particulari Lei 400'—; pentru cooperative, funcţionari publici, de bancă şi comerciali Lei 300'—. In străinătate Lei 800’—. Taxa pentru inserţiuni: de fiecare □ cm. Lei 6‘— Fondator: Dr. CORNEL DIACONOVICH. Director: Constantin Popp. ..oo[]oo» Redactor: Dr. Mihai Veliciu. SUMARUL: De la „Solidaritatea“. Comunicat. — Bietul Ardeal... — Revizuirea Constituţiei. — Declaraţiile ministerului de finanţe. — Ce trebue să urmărim prin valorificarea cerealelor. De la „Solidaritatea“. Comunicat. Atragem din nou atenţiunea băncilor membre, cu toată insistenţa şi cu toată seriozitatea, să se folosească fără nici o întârziere de procedura prevăzută de art. 52 alin. II din Legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane, dacă nu au făcut-o până acum şi dacă acţiunea de în­ţelegere amiabilă cu deponenţii nu a reuşit. Intre lăsarea acestei îndatoriri de ca­pitală importantă pentru însăşi existenţa instituţiilor noastre ar putea avea cele mai neplăcute consecinţe. Totodată rugăm din nou pe toţi con­ducătorii băncilor noastre, care nu ne-au trimis informaţiile cuvenite la circulara noastră din 15 iulie a. c. (constătătoare din 11 puncte), să execute cu toată ur­genţa această obligaţiune, care nu costă parale. Lipsa informaţiilor şi numai dela o singură instituţie paralizează lucrările de întocmire ale tabloului general, care ur­mează să fie publicat în curând. Sibiu, 14 Septemvrie 1934. „SOLIDARITATEA“ Asociaţiune de Institute Financiare ca Însoţire Bietul Ardeal... Provinciile alipite prezintă, fiecare dintre ele, o serie de probleme specifice locului. Cele mai multe din rănile adânci ale unui trecut duşmănos stau şi astăzi deschise, nevindecate. Toţi le văd. Toţi le cunosc. Şi totuşi, de cele mai multe ori, o nepăsare gre­oaie şi vinovată îşi întinde păienjenişul peste marile noastre necazuri. Căci oamenii nu ştiu să mai vadă decât printr-o singură prismă, căreia e şi inutil să-i mai spunem pe nume. O ştim şi o simţim, prea bine, care anume. Şi în această privinţă toţi sunt la fel. Nici o deosebire intre politicianul din Vechiul Regat şi cel din provinciile alipite. Nicăiri, nici un singur om, care să fi ajuns în fruntea treburilor publice şi să fi îmbrăţişat cu hotă­­rîre o problemă, pentru ca s’o ducă, nestrămutat, până la capăt. Pretutindeni praf aruncat în ochi, cuvinte de miere, cari după atâtea altele — neîmplinite — se aştern ca o drojdie amară pe sufletul mulţimilor de atâtea ori înşelate Dobrogea cu un singur pod de legătură peste Dunăre; Basarabia: ţara drumurilor inexistente; Bu­covina: a străinilor, cari i-au împlântat ghiara până’n rărunchi.... Şi Ardealul ? Ar fi deajuns să amintim una singură dintre problemele mari ale Ardealului: Problema Moţilor. Paginile de glorie românească în istoria Ardea­lului ei le-au înscris, în bună parte. De acolo, din ascunzişurile munţilor suri a iz­bucnit, tânăr şi necruţător, fulgerul revoltei româneşti, cutremurând cu zgomot până şi morţii din morminte.

Next