România Liberă, septembrie 1946 (Anul 4, Nr. 632-658)

1946-09-01 / nr. 632

REDA* 51 ADMINISTRAȚIA Bucui» Str. Sărindar 5*79 Centrala^onică: 6.34.93 6.34.946.34.95 nt Cec poștal Nr. 7796 ABONAMENTE: încep la T și 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcării prețului CAPITALA ȘI PROVINCIA î MUNCITORI ȘI STUDENȚI. FIRME INDIVIDUALE: 60.000 lei 1 lună 4.500 lei. 1 lună 4.000 lei. AUTORII: INST- LOC; 100.000 lei 3 luni 12.000 lei. 3 luni 10.000 lei, 12 luni j REDACTORI RESPONSABILI: GRIGORE PREOTEASA NECULAE BELLII imiuiumiwimuimumiiii]iii!iiumnniuminimuuuniuuinuHi!itt!!RiiuiiiiHUiuniti!!i!itiiiunüi!i!!niniiiiiiii!i!i]ü!iiü!H!ni!!i!inuiiiiiii!iHuinuHi!iiuii]i]!nuiui8ifißiuuiiDiisiBiuiiiuyii tagia ! Peș mormântul îri Jjim rs" ;iudat de prea Jr fi ►uitinge pentru a nu fi dețitios. al dictatului :iarna, ziua de ieri SHSC ar fi cuvenit să treacă P o rea și tristă și picte în minte comemorare, omerrea urei capitulări de >orii i3riloii trădări din istoîntru patru irea lungi ani de astie ,răină a nordului aromânești, pentru ca,ai sutat zi cu zi povara iirevolitoare a fărădeler cei cre au căzut pran poliist, pentru cei [ înșela iăgaduindu-li-se întoarterea armelor și miluit și viața, și dreptatea în războiul jsf; pentru demnitatea terteSlă, pentru ogorul gășit, pentru ura pe care , dar care le-a fost strea otravă, și îndeosebi elite ca au rămas încă ,umarii vinovați ai luisăvârșit, România avea el puțin la ea acasă — arare cinstită, în hotare, sau cel puțin a decea-acesta a fost încălcat l/1-1 pe Gigurtu dând la 1946 o proclamație cu jijstei comemorări. Sau pe trădător Antonescu, încă în această zi, care are un moment trist, sfâșienațiunea întreagă — modepășit și înfrânt printr'o împotriva acestor cioclii enfei naționale, închipuiaceastă zi — care dacă prin ceea ce comemoreaacelaș timp măsura întreariei ce s'a obținut pentru nei pu P I ¥ // Î a fi anulată —e oameni de talia și caracterul lui Gigurtu sau Antonescu s'ar trezi dând neamului lecții de bravură și istorie măreață. Și dacă ei nu au vorbit, fiindcă nu au putut să o facă, ne-a fost dat să înregistrăm cuvântul lui Iuliu Maniu. E inutil să demonstrăm aci că face parte din aceeași echipă, echipa sacrificatorilor Transilvaniei românești. Dar nu e inutil să arătăm că-i printre primii care nu are alt drept decât să tacă, când amintirile ne duc la ziua aceea grea și lungă cât patru ani întregi. Pentru că acela care în lunile de fierbere și de revoltă națională pe întinsul Transilvaniei, dădea la 14 Septembrie 1940 următorul comuni- Nisișilae (Continuare în pag. IV-a) ă destulă lume la noi în acest lucru și a fost disociere întregul complex al APROVIZIONĂRILE DE IARNĂ TREBUIESC URGENTATE SITUAȚIA SPECIALĂ A FUNCTIONARR.DÍ PUBLICI SI PARTICULARI I SĂ SI ACORDE IMEDIAT CREDITELE NECESARE RINTIUCA ECONOMATILE SĂ-ȘI POATĂ ÎNDEPLINI ROLUL După seceta care a uscat câmpurile în vara aceasta, apropierea toamnei pune cu acuitate problema aprovizionărilor de iarnă- atât pentru lumea satelor, cât și pentru populația orășenească-Poblema nu este fără îndoială ușor de rezolvat." Greutăți din cele mai mari — legate de insufictanța recoltei și cantitățile cu totul reduse de alimente vegetale și grăsimi — stau în calea rezolvării ei. Știm că forurile în drept sunt viu preocupate de această chestiune și se studiază cu asiduitate modalitățile de a se asigura în cele mai bune condițiumi posibile, aprovizionările. Dar măsurile trebuesc urgentate pentru că toamna bate la ușe.. Lituația furecționariilor* In acest cadru de preocupare a atenție deosebită treime acordată salariaților de stat particulari. Veniturile acestora . shift cu totul reduse, mai ales în comparație cu prețurile crescânde ale pieții-Un rol cu totul special trebue să îndeplinească în asigurarea aprovizionărilor acestor categorii de cetății nl economaiele. (Continuare in pag. íll a) BUCURIA DUMNEALUI... realizația vehiculelor in toată țara.S'i3sistat (Ziarele) Ms. Ura/ "Acum pot să-mi imt și eu un automo- LEGAȚIA ROMANA LA CONFERINȚA DE PACE ARE O SARCINĂ GREA RTANTELE DECLARAȚII ALE D-LUI MINISTRU ION GH. MAURER | delegației României la Con.. » Pace dela Paris a fost și ia o sarcină grea, pentru că G. MAURER, miniștrii subsecretar de Stat, revenind dela Paris luat parte la lucrările Conferinței de Pace, a făcut agenției ,.Ai următoarele declarațiuni: prinderi însemnate, pe care atitudinea sa dela 23 August le poate micșora, dar nu le poate înlătura cu totul. Poziția României e grea și datorită faptului că în străinătate se găsesc în momentul de față o serie de români care și-au fixat ca sarcină să facă posibilul și imposibilul, pentru a înfățișa România și regimul ei, drept unul din acelea care nu merită nici considerația, nici sprijinul celor 31 de puteri. Acțiunea trădătoare a grupului Tilea-Gafencu-Ciețianu! Acești oameni — e vorba de Gafencu, Tilea, Crețianu și alții, care folosesc în acțiunea întreprinsă împotriva țării puținii bani pe care România i-a avut în Elveția și pe care i-au delapidat. — fac totul ca să creeze țării noastre în străinătate o atmosferă defavorabilă, prezentând-o în culori cu totul neadevărate. Ei nu s’au sfiit să afirme despre ea cele mai sfruntate neadevăruri și au putut împrumuta acesotr neadevăruri o aparență de adevăr, tocmai prin faptul calităților de români. Ei lucrează în strânsă legătură cu anumite cercuri din străinătate care n’au fost dispuse sau nu au avut interes să verifice temeinicia acestei sistematice acțiuni de defăimare a României. Dificultățile întâmpinate de România au fost sporite de faptul că Gafencu, Tilea și ceilalți, au prezentat Conferinței de pace un fel de memoriu, în care la adăpostul unei frazeologii abil potrivite, au reușit să camufleze în realitate abandonarea tuturor pozițiilor ce constituie un interes vital pentru țara noastră, atacând in schimb acele cuceriri atât de greu dobândite de patns poporul român, care reprezintă pârghia principală a susținerii intereselor României la Conferința Plăcii. Socotesc util să arăt că, după părerea mea, cei care în afara hotarelor țării au făcut acest lucru, cât și cei care înlăuatrul hotarelor ei au sprijinind-o au trădat astfel interesele României. (Continuare în pag. IV*a) âniei în fața acestei Con*ace e ea însăși o poziție ÎNTREVEDERE BYRNES-TATARESCU PARIS 30 (Rador). — D. George Tătărescu a fost primit Vineri în audiență fie d. St gries, secretarul de stat nordamerican și ofțf al delegației nordamericane la conferința de pace. Audiența a durat o oară .Și un sfert. PARIS. 30. (Rador)—D. Gheorghe Tătărescu, vice președintele consiliului de miniștri și ministru de afaceri străine al României, a oferit doi un dejun la legația română.La acest dejun au participat, pe lângă delegația României la conferința de pace, și d-nii Molotov, Vișinski, Bogomolov și Gusev. In tot timpul dejunului a domnit o atmosferă foarte cordială. NECESITATEA ÎNFIINțĂRII CASELOR DE CORECȚIE O BANDĂ DE PROSTITUATE ȘI SPĂRGĂTOARE MINORE OPERAȚE CAPITALĂ; Fete între 16 și 18 ani pe drumul perdiției Reportai de NELL COBAR B-dul Elisabeta între 7 și 11 noaptea. Un ocean tumultos care.și revarsă din toate mahalale Capitaleival după val, mucțimile. Trotuarele sunt inundate. Holurile celor șapte- opt cinematografe aliniate soldățește, sunt asaltate. Deasemenea restaurantele, plăcintăriile, cofetăriile. De-a lungul bulevardului, pe ambele părți, staționează ”in posturi fixe” alfa sute și sute de "cască gură” și plimbăreți. Aici își dau rendez-vous seară de seară toțî nociambulii Capitalei, toți amatorii de... cunoștința proaspete și... vesele. Elena Turtea a ieșit și ea „pe bulevard”. Aici trebue să întâlnească celelalte fete. Pe Zamfira Maria, de exemplu, pușianca de 16 ani, care a scos-o din mizeria de până acum. Elena Turlea lucra la cafeneau din Pasajul NORD de pe Calea Griviței. Acolo făcea curățenie, servea clienții cu pahare cu apă și alerga in stradă după țigări. Dar Elena Turlea avea numai 17 ani, era frumușică și... altfel visase ea să-și treacă tinerețea. Intr’o zi, o fată a scos-o din cafenea și ia arătat în miniie ele neon ale „bulevardului” noaptea. Era atâta lumină aici, față de becurile chipare din cafenea... Aci a făcut repede cunoștință cu grupuri întregi de tineri și tinere ca ea, ba unele chiar mult mai tinere. Așa era Zarf ir» Maria, care deși avea numai 16 ani o întrecea in toate. Rezista mai bine la băutură și scotea bani mulți dela băieți. Și tot cu ea mai erau multe. Rădulescu Maria, tot de 16 ani, care aplica trucul cu cărțile de ghicit, pe la servitoare și ochea „ponturile” de tras lovituri noaptea cu băieții. Deasemenea Petrescu Camelia, de 17 ani, care „agăța” în fiecare seară „crai” pe bulevard și D*bre Constantina de 19 ani, prietenă de vagabondaj. Casă nu avea niciuna In fiecare noapte, problema dormitorului se rezolva astfel: Ori o cameră de hotel, când ,Agățau unu cu bani” ori prin boschetele bine camuflate din Parcul Carol sau la Șosea, învățaseră să se ferească de lanternele indiscrete ale sergenților și acum nu le mai descoperea nici dracu. Bineî nțeles în jurul fetelor roiau un grup de băieți, nu mult mai răsăriți ca ele și care profitau pe urma lor. Așa era Gheorghiu Niculae de 20 ani și Savu, de 19 anii de meserie pungași de buzunare și spărgători Elena Turtea s’a lăsat furată pe nesimțite de viața aceasta ușoară de vagabondaj. Ceva mai târziu și-a dat seama că devenea între timp și prostituată. Dar se’mpăcă repede și cu asta. „Itnî pare bine că v‘a gă» sîi razia“ Invazzia din noaptea trebuiă întreprinsă de șeful poliției Sociale, susp. Butnărescu și comisarii Ciortan, Gheorghiu și Dușe, printre alte zeci de prostituate clandestine a căzut și Tulcea Elena. La vizita medicală a fost găsită grav bolnavă. Toate bolile venerice se coborîseră in ea. După ce mi-a povestit viața de vagabondaj și prostituție pe care a dus'o mî,a mărturisit-ierartlina**(«g. IV») j í ML CURI PATRIOȚII SE POT RECUNOAȘTE PRIN FAPTE ȘI OMENIE» a spus d. MIhail Sadoveanu IN APELUL FĂCUT CU OCAZIA CONSTITUIRII COMITETULUI DE ACȚIUNE PENTRU AJUTORAREA REGIUNILOR BÂNTUITE DE SECETA. Cu ocazia întrunirei comitetului de acțiune pentru ajutorarea regiunilor bântuite de secetă d. Mihail Sadoveanu a făcut următorul apel: Chemare pentru toți bunii patrioți pentru a ajutora ținuturile bântuite de secetă Urgia secetei a lovit din nou o oaste din poporul nostru muncitor dei afară, după anul trecut de secet, și după necazurile atât de aspre ce au urmat războiului. Mai avem de trecut poate și prin alele încercări. Trebue să biruim și pe acestea de azi și pe acele ce vor mai veni. A învinovăți pe țăranul plugar de deficitul agricol e o crimă, căci țăranul plugar a lucrat cu toată osârdia, deși condițiile i-au fost neprielnice și inventarul împuținat. Pământul a fost cu îngrijire pregătit și semănat; paragină nu s’a văzut.. Seceta e un rău față de care la noi încă n’au fostt luate măsuri de înlăturare. Stihiile încă nu le putem stăpâni. Se vor putea lua măsuri în viitor, dacă toată lumea va fi înțelegătoare și va da ascultare voitorilor de bine ai poporului muncitor. A învinovăți guvernul e tot așa da nesăbuit lucru, căci guvernul a dat larg sprijin plugarimii. Iar ca să ia măsuiri împotriva uscăciunii și potoapelor în treime timp și-i trebuia unirea întregului popor la asemenea lucrare. Bine-credincioșii nu pot cuteza să S nimuiască pr Domnul Dumnezeu !are nu ne poate da decla binele. Si chiar dacă s'ar fi "ha. să zicem, popa.. iubit de către Dumnezeu, maieva,încercare^ «noi i s’a dat ca să ia aminte și să lucreze la inlăturarea ratelor viitoare, prin irigație, insiguiri și folosirea tuturor mijloacelor tehnice moderne Plugăria de ieri, săracă și nemitnucisată, cată să înceteze. Plugarul nou să dobândească insuredenii în știință și în sfătuitorii lui de bin r. Suferința crudă pe cara o au unete părți in țara astă cu lipsa de porumb și nutreț n’o putem tămădui nie; eu. vorbe goale,nici cu învinuiri nedrepte, nici trând, cu baiele încrucișate. Oamenii destoionici sunt datori să scoată din asemțeaiea împrejurare a nilei de unire și putere de a înlătura nevoia. Patriotesmul și dragostea de popor mai ales acum si pot vădi. Cine în asemenea durere cârtește și strecoară vorbe de dușmănie, acela nu se dovedește iate plugarului și nevoiașului. Iată, acum e ceasul bunei lucrări, a intovărăașirii întru foer sau de bine, al alinării suferințelor. Adevărata dimecație aceasta este. Și dacă încurcarea s’a dat omenirii ca să se dovedească dragostea de semeni, amneea bună va fi și această încercare, după atâtea altehi. Bună, dacă oamenii vor lua aminte. Prin această încercare se vor atestă cei buni de cei răi și această să fie alt eashs al poporului muncitor care de mult îri eșioapră păstorii cei adevărați. • " Au spus cândva bătrânii moldoveni: „Bună țară, rea tocmeală”. E ceasul când patrioții se pot recunoaște prif fapte de omenie Astfel vom ajunse să avem in iubita noastră țară mult încercată o orînduire dreaptă. Toți cei care au suflet să răspundă echemării noastre. D MIHAIL SADOVEANU TELEVIZIUNE LA ROSIORII-DE-VEDE MI sunt un adversar al progresului.Din contră, îmi place să fotosece toate invențiile lui de la robinetul care îți aduce apa până sus la etajul al optulea •honny sou qul raai y pense — și până în avionul otomic — când se o pune în circulație. Totuși există unele perfecționări care mă nemulțumesc. Iată de pildă, telefonul. Când s-a înființat telefonul automat eram mulțumit că scăpasem da o mulțime de neajunsuri între care confuzia lui Gou 7 a dus la creearea prea frumoaselor numerale „șese” și „trepte“. Cu telefonul automat era o plăcere. Ridicai furca, venea tonul, formai numărul fără să simți zerurile (după cum iți indică atât de clar instrucțiunile din carte) și gata socoteala. Au venit însă vremuri grele, cu aglomerări, cu ton, cu toane și atâtea și atâtea... Telefonul automat are, astăzi o mulțime de alte neajunsuri. De aceea i-am Invidiat pe locuitorii din Roșioriiele-Veac, oraș care — după cum mi-a povestit un prieten — are 24 de abonați și telefonul nu e automat. Numerele de la 1 la 24 pe care le posedă respectivii nu prea sunt utilizate, ci chemările sunt făcute mai direct: — Domnișoară, dă-ți-mi vă rog, casa Isopescu. — Un moment, vă rog. Și după un moment ți ce dă legătura ori ți se spune că numărul e ocupat. Dar, cum orașul e mic și fiecare locuitor știe ce face celălalt nimeni nu s’a mirat când săptămâna trecută s'a putut înregistra următoarea convorbire: — Domnișoară, dați-mi vă rog casa d-nei Ioneseu. - #!St*üß Și răspunsul veni promt: — Nu e acasă. Dar vă pot da legătura cu casa Olteanu, fiindcă doamna Ionescu e în vizită la dumnealor!... N. Focșa t . j VIZITA MEA i U.R.S.S. de MORGAN PHILLIPS Secretar general al partidului laburist britanic Dăm câteva extrase dintr'o herald de d. Phillips, membru lat recent din U. R. S. S. „ne speranța poate fi spertru recent î efracția lumii și pentru consolidarea presfacerilor sociale care au loc acum în Aruscă în mintea oamenilor mai sălășluește frica de un nou războiu? Necesitatea de a înlătura această teamă a fost principalul motiv care a determinat Partidul laburist să trimiată o ,misiune de bunăvoință” in UH8S unde, și acolo, o pace durabilii este atât de necesară, pentru desăvârșirea celei mai vaste experiențe socialiste a lumii în nenumărate convorbiri cu miniștri, academicieni, sindicaliști de frunte și intelectuali, cu primarii Moscovei, Lenin Biauttini și Stalingradului, noi am convenit că o cooperare continuă între cele două popoare ale noastre este necesară nu numai pentru a ajuta instaurarea păcii ci și pentru a o face durabilă. Bineînțeles, din când în când, vederile noastre nu au coincis asupra unei aceleași probleme, însă cu încrederea mutuală aceste divergențe vor păstra un joc limitat și nu vor împideca în niciun fel colaborarea noastră. Tocmai pentru a aduce contribuția noastră la stabilirea acestei încrederi reciproce. ALICE BACON, membră a parlamentului britanic. HAROLD LASKI. HAROLD CLAY și eu însumi am plecat la Moscova la 28 iulie. Afară de semnificația generală a vizitei noaste», bineînțeles că și personal, ca stroiac *1 partidului laburist eram nerăbdător să văd rezultatele unei guvernări socialiste Instaurată de mai bine de 30 de ani"„,„ " serie de articole mibUcate in Daily delegația laburistă care s’a ín$e$iL Impresie despre Moscova După ce d. Phillips subliniază acuta criză de locuințe in Moscova, continuă: „Moscova era suprapopulată și înainte de războiu astfel încât de locuitor reveneau aproximativ 6 m. Noul plan ciacinăf prevede alocarea unei sume enorme pentru construcția de locuințe îr. Copite(Continuare în pag.in-a) D MORGAN PHILLIPS