România Liberă, martie 1947 (Anul 5, Nr. 784-810)
1947-03-01 / nr. 784
PAG. 2» Cutia cu scris : . i O JUSTIFICATĂ REVENDICARE a nuit invățatosi o delegație a invățatoriior din Județul Târnavu Mare, prezentându-se la redacția noastră, ne-a rugat să publicăm un protest împotriva unor nedreptăți ce s’au făcut unora dintre membrii corpului didactic primar, cu prilejul încadrării în noul Statut ai Fancorarilor Publici. Dăm mai jos memoriul învățătorilor: se potri determinarea clasei de salarizare, dipl r tudiiri vechitle în serviciu, pe lângă cele 3 ■categorii prevăzute în tabela anexă Nr. 2, a Statutului Funcționarilor Pr K’Î Instrucțiunile mai creează și a 4-a categorie ce . învățător examen, de capacitate dar fără școală normală care este încă drăt la I. C. în clasa 4-a de salarizare fiind socotit, ca având studii numai gimnaziul, cnr.-urile pedagogice de vară nefiind luate în seamă Acest aliniat, se referă la învățătorii proveniți dintre suplinitori și ajutori potrivit legei învățământului primar din 1824. Noi știm că acești învățători au depus examen de capacitate la școalele normale cu normaliștii, nu separat și după acelaș program și , cu aceleași subiecte. Mulți dintre ei, în baza pregătirii temeinice ce au posedat, au reușit să fie clasificați premianți și șefi de promoție, luând astfel înainte și celor mai buni normaliști cari au urmat cursurile în mod ordinar în urma examenului de capacitate, la școalele normale li s’au eliberat Diploma de capacitate pentru învățători și absolvirea școalei normale la fel ca și normalîștîlor, bucurându-se de aceleași drepturi ca și aceștia, conf. art. 115 și 122 din legea în om primar din 1924. ’ Nu putem înțelege de ce prin instrucțiunile de mai suus, acești colegi sunt socotiți ca având de studii gimnaziul când el posedă o diplomă de capacitate eliberată de o școală normală și sunt încadrați într-o clasă de salarizare inferioară față de colegii lor. Ceva mai mult, chiar și subofițerii conform art. 183 din reg. pt. aplicarea Statutului Funcționarilor Publici sunt încadrați în clasa de salarizare, deși au la bază numai școala primară Dacă încadrarea învățătorimei în St func. pub. constituie evenimentul cel mai însemnat din viața profesională, scoțând-o din robie și umilință și ridicând-o la înălțimea demnității și prestigiului la care BBB*EBBESESHaa BSil are dreptul in viaitat pentru munca ce o depune in sirii i,luminării și ridicarii poporului, nu putem concepe cum se poate ca o parte din învățători, câteva mii. să fie puși în umilință față de colegii lor și loviți în demnitatea și prestigiul lor, încadrându-i într’o clasă de salarizare Inferioară Autoritățile în drept trebuie să ia în considerare cererea justă a învățătorilor nedreptățiți și să-i treacă în aceeași categorie cu colegii lor, absolvenți ai școalei normale și cu diplomă de Invățător Președinte. ILIE NICULESCU; Secretar: I. HERLEA. Membru delegat MUREȘAN ȘTEFAN, Compot obține cartele de țigări iuimatori sari nu au Evadatíe râmătiere in Capitala și cel ce nu s’au înscris insă Fuămiorii, domiciliați în București și ceri nu posedă Dovada de rămânere în Capitală și se află în una din categoriile de mai jos, se vor înscrie începând dela 3 Martie crt. la debitanții din raza circ. de poliție unde locuesc și își vor ridica cartelele de țigarete sau tutun de la circ de poliție respectivă în zilele de 7, 8, 9. 10 și 11 Martie crt. orele 7.30—13,30 Și 15—18 și anume: Supuși străini, pe baza pașapoartelor și a biletului de liberă petrecere în țară. Studenții in anul I, pe baza carnetului de stuent vizat pe anul în curs și a fișei de imobil nr. 2. Bătrânii peste 65 de ani, pe baza fișei de imobil nr. 2. La eliberarea cartelelor vor indica numele și adresa debitantului și numărul de ordine din tabelul de înscriere. Fumătorii cehi nu și-au ridicat cartelele în zilele programate, prin comunicatul anterior, și se pot ridica în zilele și orele indicate mai sus. După 11 Martie crt., nu se vor mai elibera cartele. LEI 15100 kgr. plătesc pentru plăci de Patefon vechi și sparte 20, Bd. Brâncovean 1î 20 „ARMONIA” Piața Sf. Gheorsha FILATELIȘTI ! «V. MĂRCI POȘTALE cumpără și vinde cm Prețuri (AîaM.’r,in seejifîanale * ■cJTUMOOI, FILATELICI București, str. Smârdan 291 (etaj). <Reg. Com. 1332/944) ?n depozit: Dlasofte, casa* § Îoage, revista filatelice străine, carnete de schimb, etc. [ N teatr«|e y : îhu'arr | prsneta | | In lucrare «s..ră *1 |ii matinPuit to «Iujțl J Joi, Sâmbătă și Duminica $ I MAINE "ora" 7"CUEMIERA I MBISSäA clown is a MAINE era: 1 PREMIERA M Ataxia j.țil Sorja g I MAINE ora 4 30 și 7 39 1 kmm Ä 1COMEDIA infisso?304151 MAINE ora $> ff ICOMtUIA PRIMAUfl^A A Y £ HIT I I WAîne ora 4 și 7 LEGEA I Maria Fiioîti anuns Tutii 1 Kg MAINE ora”4 șl 7 S JlOiÜERN Oλ® Eiefantaj, I linOTQ!S MAINE ora 4 și 7 g I flOSTRUßaLFiiL "KAHGE2ÜLU! | 9 nnrmi mâine"őrá 3J0 și v H BUUJUN COPILUL (FANNY) j! HitnÍCft:vv MÂINE ora 3 și 6.30 j|j HUyțU-*J ave MARIAM P Studio _____.._______li PREMIERA Marți 4 MARTIE Ü ~Tzis ^ i7mâINE ORA 3 30 și 7 I hmli sybi_ti_ J tfîî Mîl i . MÂINE ora 7 Ssnjirmiri Acug ■ V^l Ubtit. REPSilTIpi fi mAINE"ora î R TI^Ss sRisîEA M [| liMtfft'ti UNEI RIGȘȘSȘI ULTIMELE REPREZ. ORA 4 și 7 I "fis ^ n*. <-*■ -SÄ. „PITIGOIÜLÍ Mărțișorul j tuturor Spectacole Aeî făîaî'cS Vânes’ea Maré; sp-esíaéölsia siartl susgtanestet©« §aS®SS3SSEESS3SEiîa^BSCT®Si 1 í * Olutófcci, CUSîY CMIMSCIHî^S^Sy Ș1Â.PQS M&mMi »U « ii1ST* TEATRUL MÂHÎA FILOTTI I LEGEA DIVORȚULUI £ il IIMIMMBWRw | Dactilografă | | traduse și frânează* | | engleză, sisssin pro-jetitfe. Te! 5.1188.1 &S8B Baaa BSBKBBS&3 BSBsmaami IN CHESTIUNEA CAIETELOR POȘTALE Primim din partea multor cititori reclamationi de pachete care urmau să le sosească din străinătate, ne-am interesat la Vama Poștei și suntem în măsură să dăm următoarele informații: D. Mihail Katz Bacău. — La Vama Poștei nu se mai găsesc calete expediate din Statele Unite înainte de 1 Septembrie. D. Zulus Simon-Cluj. — Probabil coletul dvs. a venit cu ambalajul violat. El se găsește acum împreună cu celelalte colete de aceiași natură, în inventariere. I. Weintraub. Tg. Pitești. — Coletul dv. a fost probabil greșit expediat spre un alt centru vamal. Se fac cercetări. Celorlalți cetitori care ne cer relații în legătură cu coletele din străinătate neprimite. Ie vom răspunde pe rând în ordinea sosirii corespondenței și pe măsură ce primim lămuririle necesare de la Vama Poștei. VA FI CRIZĂ ECONOMICĂ IN 1947? In cadrul activității sale Com'sie. Culturală a Sindicatului s'aș'îțor profesiomîș', din Bucureș, organizează Duminică 2 Martie a. e. orei» 10.30 a. m. în Palatul Sindicatului B.duî Carol 21 (Cinema Corso) conscrierfa d-îul profesor universitar EL Silber despre „Va fi criză economică în 1947? După conferință va rula un film. Intrarea liberă. SOMAEBA Libera COMANDANTUL SOVIETIC DIN GERMANIA, MAREȘALUL SOKOLOVSKI A ARĂTAT CARE TREBUE SĂ FIE scopul politicei comune a ALIAȚILOR IN GERMANIA BERLIN, 27 (Agerpres). ‘ Corespondentul agenției Tass transmite: Mareșalul Sokolovski și a făcut în ședința consiliului Ha control, următoarea declarație în privința acordului englez american de fuziune a zonelor engleză și americană de ocupație din Germania. La drept vorbind, Consiliul de control nu are nici o legătură cu acordul de fuziune al zonelor britanică ți americană de ocupație. El nu a luat parte la acord în nici un fel și nu l-a aprobat niciodată. Acordul de uniune al zonelor de ocupație britanică și americană, nu prevede nici direct nici indirect ca scop imediat sau secundar îndeplinirea hotărîrilor conferinței de la Berlin în zonele britanică și americană, referitoare la lichidarea potențialului industrial militar, garantarea livrărilor cu titlul de reparațiuni pentru țările care au suferit, de invazia hitlerista și lichidarea bazelor economice ale fascismului în Germania occidentală, reprezentate sub forma de mcribipo-uri și de mari domenii princiare, Nsi poate fi considerată drept normală și admisibilă o Sitrafie în care alături dțs consiliul de control aliat din Grmania, in care sunt reprezentate cele patru puteri ocupante, să mai existe un consiliu bilateral anjțio-american pentru zonele de ocupație americană și britanică, al cărule program economic contrazice hotăririle conferinței de la Berlin. Acordul fuziunii zonelor orientează legăturile comerciale ale acestor zone numai spre țările occidentale. Chestiunea desvoltării comerțului interzonal este total ignorată. Să presupunem că politica mioapă de desmembrere și de distrugere a independenții statului german, va jrtrevala. Aceasta va duce la crearea unui nou focar de turburări în Europa centrală, ceea ce ar putea în viitor să primejduiască pacea, și securitatea națiunilor. Energia poporului german va fi atunci îndreptată spre șovinism în loc de refacere și desvoltare a economiei sale pacifice și nu spre legături pașnice și comerciale cu celelalte națiuni, bazate pe relațiuni de bună vecinătate. Cred că, nu putem și nu treime să ducem o asemenea politică mioapă. Suntem cu toții de acord că Germania trebue obligată să compenseze cel puțin parțial pagubele provocate de dânsa țărilor care au suferit de invaziunea germană. Deasemenea suntem cu toții de acord că va veni și timpul când Germania va putea din nou să ocupe un loc din fir în familia popoarelor iubitoare de pace, ca stat democratic independent și pașnic, pe baze egale cu celelalte națiuni. Acestea sunt scopurile politicei noastre comune în Germania. Numai pe această bază și nu pe baza concepției eronate din acordul bizonal Anglo-American, putem și trebue să realizăm fără întârziere unitatea politică și economică a Germaniei, care constitue cea mai importantă premiză pentru garantarea păcii și securității. Sunt convins că dificultățile întâmpinate pot fi perfect rezolvate dacă adoptăm drumul politicei aliate comune în spiritul hotărîrilor conferințelor din Crimeea și de la Berlin. UN APEL CASE IA AVEA ECifii (Urrsiare dla pagina l-t.) jin Mitsubishi”, că acest proprietar al șantierului „dețină un număr considerabil de titluri ala respectivului consorțiu și că este la eând n-t tm subordonat al d-lai ‘famai Teslă, dela Sikio”. Cât despre <L Tea&l.p.azef«»idl a aliat că „deține mai multe titluri decât oricare dintre acționari”, „motiv panîrtî care i s’a și încredințat acum lar soție uzinelor Mitsubishi”. Relatarea nu verde sa nu amintească dacic rațiile din Mai .1846 ale unui reprezentant al consorțiului Shisabn, care a umult deschis că acest consorțiu sconta sprijinul amicilor săi americani adăugând că în tot timpul războiului consorțiul a trecut cu rigurozitate în conturile societăților americane „Westingonsorîectrts end M. F. G. Company” și „Associated Oil Company” dividendele care li se cuveneau și de care acum pot dispune... Esne evident efi nu înlăturând reîniire agrară și înlocuind un share carî^er ca altul se poate rezerva condiția imimatia în care îlăcoe poporul Japonez. Cum nu împiedicând cu petiția și cu trupel se de ocups de greva generală, se sprijeră rs Venitivurile pe care această grevă le exprimă. Politica te proteguire a intereselor trusturilor, dublată de toterventiile represive ale „organelor da ordina” era onirisul decât sa crească în popor certi tadinea că unitatea este o necesitate imperios urgentă. Insă din Decembrie trecut, în piața Palatuli Imperial (despre care alt corespondent strein spunea că o rareori goală In timpul zilei, ca fiind punctul unde locuitorii capitalei vin să-și strige nemulțumirea), renrerent antic! partidului speialist a fost întâmpinat cu cereri insistente ca politica Frontului Unic al partidelor nestoniste să devină cronitate fără rezerve, în acela condiții, apelul recent pa care partidul comunist japonez La adresat organizațiilor politice și profesiunile democrate, invitandu-le la acțiune comună ere toate șansele să aite și printre muncitori, și printre țărani si intr’o baltă parte a căluților mijlocii, wn p* ferne ecou. Pe care i-au articIpat, de ne acum, cei mai mulți dintre întelectua!1 Floptea ^S lM*3iî*is , Ședința se sină toerei (Urmare din pagina I-a) — nici mai mari, nici mai puțin — ca tractoarele și inventarul agricol să fie restituite moșierilor expropiați sau oricărui solicitator care ar face o cerere, ceea ce provoacă hazul și protestele Adunării. D. ILIE PATRAULEA (Fr. Plug.) pune la punct pe d. Rizescu. D. PAUL DIMITRIU (P.N.L.) cere inensificarea luptei pentru lichidarea analfabetismului. D. ION PAS, ministrul Artelor și d. ing. N. PROFIRI, ministrul Comunicațiilor, dau citire Mesariilor Regale care moțesc 8 proecte de legi ce au fost depuse pe birourile Camerei. D. I. GAROFOIU, raportor, face o amplă dare de seamă a Comisiunii de petițiuni. La orele 19,40 ședința este ridicată, anunțându-se cea următoare pentru astăzi la orele 16-30. * Mâine Camera Deputaților va lua vacanță pentru 10 zile. Scopul acestei vacanțe este pentru a se da posibilitate deputaților să pregătească pe teren începerea campaniei de însămânțăm MEMBRII COLONIEI ROMÂNE « AJUTORUL REGIUNILOR LONDRA 27 (Rador), — CV>respóndentul A'gShției RADOR transmite: In vederea alcătuirii unui comitet la care vor participa persoane reprezentative ale lumii britanice ,și care se va ocupa cu strângerea de fonduri, alimente și îmbrăcăminte, centralizând toate inițiativele și ofertele de ajutor pentru România, d. ambasador Richard Frasiasovici a ținut Marți seara o conferință de presă în cursul căreia a expus situația alimentară tragică în care se află România în general și Moldova în special. La această conferință de presă au participat parte o sută de ziariști reprezentând : presa brita DIN LONDRA IN SECETATE nncă, presa străină și agențiile de presă LONDRA 27 (Rador) . Colectarea de fonduri pentru ajutorarea regiunilor bântuie de secetă din România a și început. Membrii coloniei române din Londra și-au și vărsat contribuțiile Str. Sibânde&J.K .ME CHEM“ sau depozitelor, „cheia" aceasta universală a administrației noastre, a început să devină un subiect centrar, o „personalitate”, «-! termină Phin a sa transforma într’o adevărată problema de stat. Și dacă vom recunoaște că nu e ușor să pui ordine in asemenea împrejurări; dacă vom accepta că o asemenea operă cere timp, cere eforturi uriașe, și oameni, cât mai mulți oameni de alte moravuri; dacă în sfârșit, vom recunoaște că este mult mai ușor pentru noi să scrim despre toate acestea, criticând, decât pentru noi angajați în această luptă dificilă — să reușească repere; nu e mai puțin adevărat că e normal și logic să revendicăm c’ adi un numai mai multă vigilență, dar mei multă asprime, mult mai multă asprime în reprimarea acestei pui?tici de furt organizat pe întinsul țării. „Nu o cheia” a devenit un cuvânt de ordine, un slogan al celor ce batjocoresc fără teamă sărăcia unei țări. Și aici trebue cu orice urat, ca orice eforturi, cu orice sacrificii, să intervină mâna de fier a Statului ca, va reprimă și sancționează esem pia a i fi emis, ori de nnde at apărea Altfel — se va recunoaște — ni sa poate; si riscăm să compromitem prin scârțitul supărător al ușilor din dos. ideccte onestitate care trebue și poate să caracterizeze noul regim politic al țării. Mai mult curat, mai multă inițiativă, mai puțină teamă în luarea măsurilor. Pe scurt, să se declanșeze lupta ofensivă împotriva corupției, să se facă război șarlataniei încuibate în acuzatul de stat. Povestea „cheii” care nu se găsește, invită nu la reflecții amare, ci la măsuri. Niculae Beilu (Urmare din pagina I) Mai deunăzi aflam cum „cheia” lagărului de la Plătărești se evaporase, lăsând la casele lor pe cei mai urâți și veroși speculanți. „Cheia” economatului general al funcționarilor publici pare să nu se fi lăsat nici ea de batjocură, operându-se pare — mai mult noaptea decât ziua. „Cheia” misterioasă a magaziilor Societate Națională de Edituri d Arte Grafice „DACIA” TRAIANĂ” E SFINTIRI RELIÜTICI EXTERNA IN CAMERA COMUNELOR Detaliile d-ti Savin asuprs Intern tratatelor de pace si ăsunra reparațiilor LOMBRA, 27 (Rador). [ D. Ernest Revitz, ministrul de externe, deschizând desbaterile de politică externă. Joi după amiază în Camera Gemenelor, a spus cu privire la tratatele de pace: „Poate că cea mai bună trăsătură a tratatelor este că în cazul Ungariei, Bulgariei, României, Finlandei și Italiei, ele reprezintă sfârșitul stării tehnice de război. Când aceste tratate vor fi ratificate, și eu mă aștept ca ele să fie ratificate în curând, situația normală va fi lăsată să revină în aceste țări și relațiile vor fi libere să se desvolte pe o bază mult mai rațională. Intre timp, am făcut ce am putut pentru a desvolta relațiile noastre cu aceste țări. Am recunoscut guvernele Italiei, României, Ungariei și Finlandei,acum câteva luni și la 11 Februarie am recunoscut guvernul bulgar. Constat că a fost o grava preocupare în Cameră cu privire la un aspect important al tratatelor, și anume la reparații. Polemica reparațiilor după războiul 1914—1918 :y7F.12 sau sau este bine cunoscută. Dar după acest război trebuia să se tină seama de simțămintele țărilor ce fuseseră invadate. In ce privește cererile Rusiei, Iugoslaviei,. Greciei $5 Abisinei în special neutru reparații din partea Italiei, trebue să ținem seama de suferințele acestor tari. Devastarea pricinuită de invazia în interiorul Rusiei de forțe italiene, române și maghiare este aproape prea groaznică pentru a fi crezută. Menționez acest lucru pentru că din fericire nu am fost invadați, cu toate că am fost bombardați din văzduh. Dar noi nu am suferit în aceeași măsură distrugerea totală pe care au suferit-o unele din aceste țări. Mii de orașe și sate și mari întreprinderi au fost distruse și întrucât armatele sateliților și a italiei au ajutat pe germani, putem înțelege destul de bine si nuț în fiintele Uniunii Sovietice în această privință. »«»tóawul uman 0NCILILIE DE AUTOBUZE IN CAPITALĂ Probabil că încă astăzi să fie puse în circulația o seria de autobuze care vor circula pe traseul liniei de tramvai 14, deservind în felul acesta una din cele mai frecvente artere ale Capitalei, AZI MÂINE ȘI DUMINICĂ SE ASTRIBUE PÂINE Asi este wa3aib3Să prima sun^tale abc«?»EGiS 20S pe'nfo0?') tfîtcă raf's «Se 250 assp*. pâiits. est ® wrí infería a Jsusțisătate a foDWtiÎMÎ S 30 perel«*:! feá rstle de 2H0 gr. pa?de0 DiMwfc*ca siste-i értefiiSe amise Se «’’fffsî.ăt.Sqlate fe ®astrZes* 207 ’pe^fer^ $na s*a” pe ele 250 egdTpäs rea« LA BELŐKÁ& A AVUT WC I EXECUTAREA FOSILI DOMAXDM S®» SERMAN i BALCANI, GENERALII «01 UE® L0ÜMDR'A3 27 (ßarics5). — Postul «go patöí® B«j*aa a»' Mîcw> a fast ©»esastat parin impuscars gessetraikä Alexasuler vc | ecanandsa»t #jes’iwai* fiîi BaléahCji Gztre a ©^distiri aom^'arii'ar E? *Q4i. PosM die raffs® Belgrad sîdawga să tot MlCFOeipS «in s«»áMS«j!<raMí alti câtiei sienaraiS netmiäni« mii AIR AM, 27 (Rador). I Aaențht „Tmi$ug“ transmite: Astăzi a început în fața Tribunalului militar din Belgrad judecarea fostului șef al organizației militare din Serbia, general pa. A). În ® aa*r, sub No. 16.942 Reg. lul-locotenent Harold Turner și a adjunctului său dr. Georg Eissel fost ofițer în armata germană, la fața Tribunalului compar deasempit rei criminali de război germani cari, în timpul ecu* pi. '♦ f/cf*«.'!'?♦. . r 'C'Cî nn parti oa .»#r fi* ttomma;w '"{jo nete M&sight!, et» „ît vet shorn man: f‘ și „FeldJ contmandant** In ex~ terminărea mas $ vn a populației pașnice. t >