România Liberă, aprilie 1947 (Anul 5, nr. 811-830)
1947-04-02 / nr. 811
PRELUNGIREA TERMENULUI PENTRU ELIBERAREA CARTELELOR DE ŢIGĂRI C. A. M. la cererile nenumărate pentru prelungirea termenului de înscriere la cartelele de ţigări, a acordat ca ultim termen de eliberare zilele de Joi. Vineri Sâmbătă Duminică. Pentru eliberarea cartelelor solicitaţii se vor prezenta la circumscripţia de Politie respectivă, cu dovada de rămânere in Capitală şi cu numărul curent de înscriere la debitele CAM din sector. CE UITA UNII ADVERSARI ‘ i AI ORGANIZĂRII ECONOMICE CAMERA a votat UNUL REGI AL PRETURILOR $1 SALARIILOR 0. Alandrini a amânat prezentarea bugetului; s’au adoptat deocamdată douăsiprezecimile. — Astăzi dimineaţă interpelări in Cameră In şedinţa de eri după amiază a comisiei bugetare s’a luat din nou în discuţie proectul de buget pre-, zentat de d. Alexandrini. D. ministru de Finanţe, luând act de criticile majorităţii comisiunii, a spus că ar fi dorit să prezinte Parlamentului un buget mai bine studiat şi dat în cercetarea CameelUUiQU 91. uw. Eri după amiază s’a întrunit la nă, pentru a discuta tratatul de co- Cameră, Comisia de politică extermară şi de navigaţie cu URSS, semnat la Moscova în luna Februarie. D. TH. IORDACHESCU preşedinte, a făcut o introducere la acest tratat, după care d. CIEJA a dat cetire conţinutului său. D. MIRON CONSTANTINESCU a luat apoi cuvântul spre a sublinia 5 t rei din timp. Multiplele obligaţii curente l-au împiedecat însă de a-şi pune gândul în aplicare. In consecinţă, d-sa îşi amână cu o lună prezentarea bugetului, în care timp va modifica unele aspecte structurale, iar acum va apela la formula „douăsprezecimii”, unele caracteristici ale prezentului tratat: __ Este primul tratat în care se prevede şi navigaţia, pe care România il semnează, de la 23 August încoace şi el pune în evidenţă şi m mai mult legăturile strânse între URSS şi România. Tratatul este întemeiat pe egalitate de tratament între un stat mare şi unul mic, nu ca înainte când statul mare căuta avantagii in defavoarea statului mic Principiul „naţiunii celei mai favorizate’', cu efect reciproc pentru ambele ţări, constitue încă o caracteristică a acestui document. D. L. STLDERMAN a subliniat şi d-sa importanţa tratatului, declarându-se de acord cu cele spuse de Miron Constantinescu. D. prof. OŢETEA, după ce arată conţinutul larg al tratatului, subliniază egalitatea de tratament ca o trăsătură caracteristică a concepţiei sovietice asupra acordurilor bilaterale. D. RACOVÎŢA se declară şi d-sa de acord cu antevorbitorii d.sale. In încheere Comisiunea, în unanimitate, a ţinut să felicite guvernul pentru acordul încheiat, recomandând ratificarea lui urgentă. Tratatul va fi probabil ratificat în şedinţa de azi a Camerei. Şedicatea de Duminică Camera Deputaţilor a lucrat şi Duminică de dimineaţă, şedinţa deschizându-se la orele 10.05, sub preşedinţia d-lui Em. Tătărescu. D. Laurenţiu Cziko, dă cere sumarului şedinţei precedente şi pe care Adunarea îl aprobă. D. Octav Livezeanu, ministrul Informaţiilor, dă citire Mesagiului Regal care însoţeşte proectul de lege pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţiuni referitoare la stabilirea preţurilor, tarifelor şi salariilor. Se cere urgenţa şi se aprobă. Se intră apoi în ordinea de zi. După discuţii pe articole Camera aprobă prin vot următoarele proecte de lege: — pentru stabilirea condiţiunilor de valorificare a bunurilor care depăşesc nevoile armatei; — pentru evaluarea veniturilor şi pentru fixarea cheltuielilor Regiei Autonome a exploatărilor agricole, zootechnice, a industriilor agricole şi maşinilor, pe timpul dela 1 Decembrie 1946 până la 31 Martie 1947; — pentru autorizarea Epitropiei generale a spitalului Sf. Spiridon din Iaşi de a majora împrumutul anterior făcut; — pentru deschiderea unor credite suplimentare şi extraordinare. Apoi la orele 12 şedinţa se ridică , anunţându-se următoarea pentru Luni dimineaţa. Şedinţa de Luni dimineaţa Şedinţa de eri dimineaţă s-a deschis la orele 11 sub preşedinţia d-lui Miron Belea. In chestie de regulament ia cuvântul d. V. V. Protopopescu (PNP) cerând luarea în discuţie a proectului de lege din iniţiativă parlamentară pentru expropierea a două imobile în interes cultural, pentru uzul Academiei Comerciale, împotriva proectului iau cuvântul d-nii prof. C. Parhon (PCR) şi dr. Topa (PNL). D. Stelian Niţulescu (PCR) dă lămuriri asupra prevederii regulamentului. D. Miron Belea, după ce anunţă trimiterea proectului de lege la Comisiunea respectivă, ridică şedinţa. După amiazi şedinţa se redeschide la orele 17.10 sub preşedinţia d-lui Miron Belea. D. St. Moroni, secretar, dă citire (Continuare în pag. ultima) Tratatul de comerţ şi navigaţie intre România şi IRSS In discuţia comisiei de politică externă a Camerei x .ex * Viaţă politică ! Zilnic continuă să apară la unele ziare notiţe, reportasii sau articolaşe cuprinzând atacuri piezişe şi abia camuflate impotriva ideii de planificare STM economică. Se oglindeşte In felul acesta stăruinţa cu care anumite cercuri ale marelui patronat încearcă nu numai să lovească în propunerii© de organizare a Procesului de producţie, ci şi să câştige pentru apărarea intereselor lor anumite gazete sau chiar ramuri ale unor forţe politice cu răspundere in acţiunea de guvernare. Nu vom reveni acum asupra necesităţii de a se asigura repartiţia materiilor prime şi apoi desfăşurarea procesului de producţie şi circcui aţi© a mărfurilor potrivit intereselor generale. Problema a fost suficient desbătută, iar adversarii ei n’au adus nici un nou argument valabil care să merite o discuţie specială. Vrem numai să relevăm cursa în care se prind unii din „strategii” marelui patronat, atunci când se avântă pe un drum unde nu pot esista decât atitudini precise. S-a afirmat bunăoară, paralel cu recunoaşterea rezultatelor pozitive date de planicarea economică în anumite ţări, că nu se poate organiza distribuirea produselor finite înainte de a se organiza producţia şi că nu se poate organiza producţia, înainte de a avea materiile prime necesare. Constatări fireşti, de un elementar bun simţ, pe care, bineînţeles, nimeni nu le-a negat. Afirmate astăzi, ca o nouă descoperire a Americii, ele nu pot fi interpretate totuşi ca simple gratuităţi naive. Ar voi să fie desigur o critică şi nu sunt decât o confirmare a ceea ce susţinătorii consecvenţi şi hotărîţi ai ideii de planificare, afirmă, peatru că realitatea de astăzi tocmai aceasta este: că îmtr’o epocă de criză de materii prime, Statul nu are posibilitatea de a organiza distribuţia acestora către producţia cea mai urgent necesară, că având anumite atribuţii de repartiţie a produselor finite, Statul nu are posibilitatea nici de a organiza producţia acestora, nici de a le urmări circulaţia. In felul acesta, rolul Statului fără a putea aduce un aport efectiv şi masiv organizării vieţii economice este astfel precizat de legile existente, încât el apare adesea ca un paravan mai mult pentru satisfacerea unor interese restrânse. Gerne© iar este normal, din moment de cadrul intervenţiei Statului , a fost trasat în timpul regimului dictatorial, când Statul el însuşi nu era decât instrument de promovare a intereselor capitalului mare, cu tendinţe monopoliste. Este explicaţia faptului că aceleaşi cercuri care au avut iniţiative şi au participat la crearea oficiilor economice în timpul regimului antonescian, refuză astăzi acelaş consuls Statului democrat şi încearcă să împiedice ca acesta să-şi precizeze rolul in viaţa economică a ţării, în raport cu noul său conţinut politico-social. Dar este, tot în această nouă structură a Statului român, explicaţia necesităţii de a organiza întreaga economie românească, punându-i de acord desvoltarea cu caracterul regimului, operă fără de care însăşi bazele de susţinere ale acestuia ar deveni insuficiente. Numai cei care nu-şi dau seama sau nu vor să-şi dea seama de acest adevăr elementar, cred că pot împăca o firmă democrată cu adversitatea faţă de măsurile economice cu conţinut democratic. Cristin Murgescu I AMULV-Niv 811 C 2PAGINI1000LEI laxa Sa francam ptăfli» k mmmm ari. «*ob*2 ffimeft«* aerwri» ?£& tfc 108*2841 ' Satomrf» m REDACflA Si ADMINISTRATIA Bucure?!«, Str. Sărindar 579 Cantrala telefonică: 6.34.93 6.34.91 6 34.95 Cont Cer postal Nr 779f| ABONAMENTE! încep ia 1ei 15 ale hmSi sa fac sub rezerva urcării prețului CAPITALA $1 PROVINCIA î rr.,MrTnp, r. cn incMTi. (FIRME INDIVIDUALE: 350.000 lei ... 3 luni 60 000 lei MUNCITORI 51 STUDENT', AUTORIT., INST., SOC. 500.0008 lei * " avan_î 1 lună 20.000 leî II Miercuri 2 Aprilie 1947 REDACTORI RESPONSABILI: GRIGORE PREOTEASĂ NICULAE ©EI..LU 1 tor ¥ I |$ 34,95 Cont Cer postal Nr 779fjj | 1 lună 25.000 lei • xu.m ________________ . ,____________ — ■" ............................. "" ................... " " ■ ' I ■ IM I ...................................... ...... Vor fi reluate legăturile aeriene regulate cu Ungaria ! O delegare aeronautică română condusă de d. comandor Eugen Pădure a tratat la Budapesta încheerea unui acord aerian între Români ,Ungaria. Acest acord priveşte înfiinţarea şi exploatare de linii aeriene între Români®. şi Ungaria. In acest sens s-a stabilit înfiinţarea de linii aeriene regulate între Bucureşti, Arad şi Budapesta în ambele direcţii, exploatate de Soc. româno-sovietică TARS şi Soc. m®ghiaro-sovietică de transporturi aeriene „Mabzolvtt“. Totodată a fost stabilit dreptul reciproc de a efectua sboruri de transit cu, sau fără aterizare peste amarile teritorii. Principiul care stă la baz® acordului este: deplină reciprocitate şi e,ga. Intrarea în vigoare a acordului ■ Tratativele au decurs iotr’un spirit perfec de armonie şi înţelegere. Intrarea în vigoare a acordului fost stabilită a doua jumătate a lunii Aprilie a c. TELEGRAFELE TRIMISE DE «ASOCIAŢIA FOŞTILOR VOLUNTARI ROMÂNI DIN ARMATA REPUBLICANĂ SPANIOLĂ» Cu OCAZIA ASASINĂRII GENERALULUI ZVENIWSKI .Asociaţia foştilor voluntari români din Armata Republicană Spaniolă“ a trimis, cu ocazia asasinării, în mod mişelesc al adjunctului ministrului apărării naţionale a Poloniei, generalul de armată Carrol Zvercewski următoarele telegrame de condoleanţe: Preşedinţia Consiliului de Miniştri Varşovia Foştii voluntari români din Armata Republicană Spaniolă, care au făcut cunoştinţa cu generalul Zvercewski pe câmpurile de luptă din Spania în timpul războiului pentru independenţa poporului spaniol (1936-38) şi au luptat sub ordinele sale pentru victoria democraţiei mondiale participă îndoliat la marea durere ce încearcă poporul polon prin asasinarea mişelească a acestui mare militar şi democrat, prieten sincer al poporului român. „Asociaţia foştilor voluntari români din Pro“ republicană spaniolă“. Preşedinte lt. colonel _ V. ROMAN * „Asociaţiei foştilor voluntari polonezi din brigăzile internaţionale“ Varşovia Dragi camarazi de arme. Participăm alături de voi în marea durere ce încercaţi cu ocazia asasinării odioase a preşedintelui vostru general de armată Carol Zvercewski,adjunct al ministrului Apărării Naţionale, al Poloniei, eroul vostru naţional şi erou al luptei tuturor popoarelor pentru pace şi democraţie. .„Asociaţia foştilor voluntari români din armata republicană spaniolă“. PreŞedinte, lt. colonel V. ROMAN rutarii sunt obligaţi să declare stocul de făină ce Primăria Municipiului Bucureşti, Oficiul Economic de Aprovizionare, Serviciul cerealelor, pune în vedere tuturor brutarilor din Capitală şi suburbane ce se aprovizionează cu făină şi mălai prin acest Oficiu, că sunt obligaţi a declara stocul da făină şi mălai ce au în depozit astăzi 1 Aprilie 1847, ora 8 dimineaţa. Cei ce nu vor depune aceste declaraţiuni, până la ora 10 nu vor putea ridica mălaiul dela moară pentru zilele următoare. Morile sunt obligate deasemenea nu elibera făină şi mălai la brutării, decât numai în baza adeverinţei eliberată de Oficiul Economic Serviciul cereale, dovedind că a depus declaraţia de stoc de făină şi mălai. De nerespectarea acestor dispozitui, rămân răspunzători patronii brutali cât şi conducătorii morilor din Capitală. CINE SUNT PRINCIPALII VINOVAŢI IN PROCESUL MASACRELOR DE LA IAŞI Generalul Pantazi, Radu La Tribunalul Militar c II Ad. Maior Mag. Iorgu Popescu continuă întocmirea referatului introductiv fie trimitere în judecată. Pentru a da relaţii privitoare la stabilirea marilor vinovaţi ai masacrelor’, au fost citaţi până acum, ca martori, o serie de foşti demnitari antonesciecli ca: Pantazi, fostul ministru al Apărării Naţionale, Eugen Cristescu fostul şef al Serviciului secret şi Radu Lecca fostul comisar pentru problemele evreeşti. Cine sunt inculpaţii Generalul Leoveanu, fostul director general al poliţiei, care la un ment dat fusese scos din cauză, din nou implicat. In aceeaşi situaţie se află gen. Banozi, gen. Stamatiu, col. Coiculescu fostul prefect al oraşului■ Iaşi şi col. Coplaru, fostul prefect al judeţului Iaşi. Mai sunt o serie de inculpaţi în privinţa cărora, înalta Curte de Casaţie şi ustrţie militară nu s’a pronunţat, aceasta instanţă superioară desesizându-se în favoarea Tribunalului Militar. Din această categorie fac parte audiaţi ca martori generalii Tăbăcaru, Cojocaru şi Ioaniţiu. Mosel complicaţii Marele secret al afacerii masacrelor de la Iaşi este deţinut de o serie de foşti înalţi demnitari, care nu au fost încă audiaţi, astfel că o bună parte din principalii vinovaţi nu sunt încă stabiliţi. In zilele care urmează, se vor produce câteva mărturii senzaţionale. Organele Siguranţei Statului au anunţat Tribunalul Militar că, până în prezent au fost executate 40 din cele 103 mandate de arestare emise. Lecca şi Eugen Costescu moeşte 19 MARCATE LA A. Ciocanul şi Carmen şi-au fost o zi adbucurăndu-se de un public Ziua de Duminică amirabilă pentru sport, la toate manifestaţiile extrem de numeros. O altă carcterstică este ploaia de goaluri, înregistrată în matchurile de la ANEF, precum şi rezultatele galei de box de la Paladium cari au adus I aproape în întregime scoateri din luptă. Dar să trecem în revistă toate venimenteis sportive ale zilei. învins adversarii la zer© Carmen n’a swats-dwes^saa*, iar CS©cartaşi a diispoas ale o manieră categsirică In deschidere la ANEF s’a desfășurapartîda divizionară Carmen-Prihova, care s’a terminat cu zdrobitorul scor de 13—0 (4—0) pentru echipa din Capitală AU MARCAT: Covaci (m 2, 21; 48; 75 şi 86); Marian Ial 20, 38; ’61; 67; 84); Fatrkaş (m, 64 şi 68) şi Ion Siclovan (m 76)ECHIPELE CARMEN: Şt. -Valentin; Panait-Novac, Niculescu; Torjoc; Siclovan; Farkaş; Marian; Covaci; Pârvu; Gică Popescu PRAHOVA: Constantinescu Mazăre, Comânescu II; Sarvaş; Catană; Comănescu; Vlaiculescu; Beraru, Comşa; Oltea, Gologan. Matchul n’a avut istoric, mai ales în a doua parte in care Carmen a avut jocul la discreţie. Rolul Prahovei s’a rezumat atunci numai;J a încasa pe rând goaluri, mai mult sau mai puţin paralîie, cari au fost 13, dar puteau foarte bine să fie 18 sau 20. Punctajul, decî, n’a mai contat; ceîace însă a interesat a fost modul în care a capotat echipa ploeştenîlor Fără suflu şi fără o legătură între comportamente, au căzut la un moment dat complectamente, impunând chiar compasiune. Totuşi, Prahova a arătat că poate face ceva. Mai are însă mult de pregătit şi lucrul acesta trebuie să preocupe în modul cel mai serios conducerea echipei, dacă doreşte să mai salveze formaţia dela o degringoladă totală. După felul cum s’a desfăşurat matchul, Carmen a avut o sarcină relativ uşoară, jucând aproape de unul singur. Bot matchul dierluy, Beidereştenii au utilizat lupta energică şi plină eSe costvingere Altă dată subliniam că sunt unele echipe care utilizează tehnica, iar altele îşi bazează secretul acţiunilor numai pe t©hnlcă In matchul derby de Duminică, — Mihail Lupescu — (Continuare în pag. ultimă) e SPORT GOALURI DUMINICĂ N. I. F. F s PJiiir* iMl Lăzăreanu, portarul „Ciocanului”, prinde o minge periculoasă, executând un salt ca de pisică. ELECTRIFICAREA UNOR COMUNE DIN JUD. Problema electrificării satelor capătă pe zi ce trece aspecte din ce în ce mai pozitive. Astfel, iniţiativa luată, din toamnă de către d. M. Doncea, deputat de Argeş al partidului comunist şi care privea electrificarea judeţului Argeş a fost pusă imediat în practică, lucrările pentru electrificarea orășelului Costești și a comunelor vecine fiind aproape terminate. MINIMUM DE EXISTENŢĂ PENTRU SALARIAŢII PUBLICI: 1.000.000 LEI Tratativele pentru încheierea noului contract colectiv de muncă au continuat şi în cursul zilei de Sâmbată 29 şi Luni 31 Martie a. c. Reprezentanţii C. G. M. au cerut ca munca în acord să fie stimulată printr-o răsplată în bani care să crească în raport cu sporirea producţiei şi printr-o primă, de producţie rezultată dii economia de regie. Noua salarozare a femncţionarilor* public, Confederaţia Generalit a Muncii, analizând situaţia extrem de grea creiată LEGIFE&ARGA MUMCS1 IH Propuneri!© Confederaţiei Generale NOUI BANCNOTE DE 1oo.ooo LEI Cu începere de azi Banc® Naţio- nală pune în circulaţie un nou tip de bancnotă de 100.000 lei, care va circula paralel cu vechile bancnote de 100.000 lei. Valoarea „100.000 lei“ este tipărită pe un fond verzui. Desenele: pe faţă, la mijloc, în medalion, se află figurile lui Tr®ian Şi Decebal. Pe dos într’un chenar ornamentat, se află în stâng® doi ţărani, intr în dreapta două ţărănci. Privind biletul în zare se vede monograma BNR răspândită pe toată suprafaţa biletului. Salariaţilor publici de toate categoriile, a trimis Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, un memoriu, cerând stabilirea salariilor la un nivel acceptabil. La 22 Septembrie 1946, potrivit statutului salariaţilor publici „M“-ul adică minimul de existenţă a fost fixat printr-um Jurnal al Consiliului de Miniştri la 70.000 lei. Pornind da principiul unei plafonări cât mai juste a salariilor tuturor funcţionarilor de Stat şi particulari, Confederaţia Generală a Muncii ascultând propunerile tuturor Uniunilor Sindicatelor de salariaţi publici (din ministere, instituţii şi anexe), comunali sanitari, învăţători, profesori secundari şi universitari, porturi şi transporturi, PIT, CAM, socoteşte ca un imperativ absolut necesar, a se admite următoarele: 1. La ECÎsiE'SeBe preţuri? salariile funcţionarilor publici să fîe «najerate în aceiaşi măsiră în care se vor msai salariile funcţio’ narilor particulari. 2« să fie majorat da începere dela 1 Apriline 3§4îj Ga cel puţin eîî» miilea* lei, peOTfs'aa a coresp sa rade astfel salariilor ar cordate celorlalte categorii ’de salariaţi particu* lari. La acest minim urmând a se adăuga indemnizaţiile şi recompensele (prevăzute de statut). In acest fel, ţinând seamă de toate greutăţile pe care le are de trecut ţara, socoteşte C.G.M. că se poate veni în sprijinul acestor categorii de salariaţi publici, care formează osatura întregului aparat de Stat şi a învăţământului. ACORD Munciia nuiniiiiüiiiiiiiiiinmiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiuiniiuíjiiiiiiiiiiiiimiiíiiiiicmiiiiiiiíii uiiiiiiiiiniiiiii:iusiiiiii!i!iiEiîiiifiiii!iiiii!iiiiiiHiii!iiiiiiiiiiimniiiiiimniiiiiiiiiiuiiiuiiiiiuii!!!miiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiim!niiiiiiiiiiiiiiii!iiiii9i!iuiii!imjninin irniiiHimiînmnminmnnmmmimmiiimiimiiiiiimnE NOUI MĂSURI ENTRU OM®ATERIA TIFOSULUI EXANTEMATIC Ieri la ora 11, la Inspectoratul General Sanitar din calea Griviţei a avut loc convocarea şefilor de circumscripţii şi medicilor din ministerul Sănătăţii. Adunarea a fost prezidată de consilierul ministerului Sănătăţii, d. dr. Mezincescu, inspector sanitar dr. Răzmeriţă, director sanitar dr. Ungureanu şi d-nii doctori Savianof, Resim, Moisescu şi Ivaşcu. S-a comunicat medicilor că sunt mobilizaţi pentru campania de combatere a tifosului exantematic din Capitală. In acest scop stau format echipe de desinfectare dotate cu pompe pulverizatoare şi praf D D T Aceste echipe, vor deparazita zilnic circa 109.000 de peroane, utilizând cam 2000—4000 kg. D.B.T. S-a atras atenţia personalului auxiliar că în caz de nesupunere vor fi puŞi da îndată în disponibilitate. Desinfectările se vor face în toate centrele de aglomeraţie . Astfel se va înfinţa posturi fixe în gări, judecătorii, tribunale, unversităţi, facultăţi, pieţ© publice, ghişee STB, dormitoarele vânzătorilor de ziare, spitale, fabrici, etc. D. maior Peşeli şeful poliţiei sociale a adus la cunoştinţa adunării că raziile pentru vagabonzi şi cerşetori vor fi intensificate, urmând ca ra trierea lor să fîe toţî dezînsectîficaţî cu D- DT-