România Liberă, aprilie 1947 (Anul 5, nr. 811-830)

1947-04-05 / nr. 813

SANCŢIUNI PENITRU BRUTARII SPECULANŢI Primăria Municipiului Bucu­reşti comunică! Fiind innformaţi că unii bru­­tari şi unele centre de distri­­buire a mălaiului vând mălaiul la un preţ mai mare de­cât cel oficial, atragem atenţiunea pu­blicului să nu plătească mai mult decât preţul stabilit de lei 3080 per. kgr, şi să semna­leze imediat pe cei cari vor in­­cerca să calce dispoziţiile date urmând a fi aspru sancţionaţi. Orice reclamaţiuni se vor a­­dresa Oficiului de Aproviziona­re al Primăriei Municipiului Bucureşti, telefon 4.53.87. ANUL g~ Ni 813 p. 4 PAGINI IOOO LEI mimor» «ml aprob*« D!racft*$ q«wli PAI Mr. 108.82043 5sokmvr« 1744, taxa de Nnoare p! Sâmbătă i Aprilie 1947, ia liberă m are z­iar o e in­formație si report tftVAC, | iA Sl ADM!i\lilKA|iA București, Str. Săr­inda» 5 7-9 I 'entrala telefonică: 6 34 93 6 34 9­ t fi 34 95 Caut Cer onsisi N­r 779i^ AEOnlAfrtElvTEi încep ia I P 15 ale lunii p se tec «ub 'enerva inc A ii prețului CAPITALA S' PROVINCIA} ninjrfTnsl­utinChlT1. »FIRME INDIVIDUALE: 350.000 lei 3 luni 60.000 Iei MUNC­TOR' S' STUDl NT‘ AUTORIT-, INST., SOC 500.0000 tel 1 lună 25.000 le! 1 lună 20 000 lei 12 luni REDACTORI RESPQN-TARIU­ GRIGORE PREOTEASA NICULAE BEJ­ LU luiiisHniiuiiiHHiiinsinisiiiiiiiHiiiiiiHiHiiiiiiiUiüiíiaiiUthiayiiíiiiiiíhitininiiiUiiiiiiii iiíihüiiiíiiiiiiiiiiüiiUHiitiiíiiiHiHniiisiHiiiíiuiiiiiuniiiiiiii^iiiflumiiiiiiiHminuiiiiiii a!ililiimuHiiiiii!iiiiiiii!iniiiiiin)iiisiiiiiiiiiiiiiiii!iiiiiii!ii!imi!H aiiiinniiiuiiiiniiHiummuiiiimiimiiiiiiiiimimiiiiimiii D 1 DE I să repare Klar­are publică de câteva săptămâni mici informa­ţii cu privire la munca pe care în fiece Duminecă o desfăşură in mijlociu­ sa­telor grupurile de munci­tori plecaţi din Bucureşti la faţa locului uneltele agricole ale ţăranilor. Când la mii şi uul de knomeni depărtare de noi se ţin cuvântări scomotoase, când au loc dispupi nesfârşite în sânul conferin­ţelor ce au de scop să pună temelii puter­­nice păci de azi şi păcii de mains, când peste noapte mor subit capete încoronate, când atâtea şi atâtea probleme mondiale umplu paginile capetelor cu senzaţional, este­­car­te firesc ca informaţii­ neînsemna­te ca acelea semnalate de noi mai sus, să treacă neobservate sau pu­ţin observata. Pe mine faptul acesta în sparen,­ţă mărunt tat a impresionat, şi am vrut să cercetez pe teren spre a ve­­dea cum stau lucrurile într'adevar. Este numai vorbă sau s’a şi trecut la fapte? Am vrut cum se spune, să fuui contact cu realităţile. Şi am luat. Tot timpul m’a cercetat părerea de rău că n'a­m avut cutezanţa să in­vit la această scurtă dar reconfor.­tentă plimbare și un confrate dala yiarwl op^xitîOTJist „XiibsrâlBÎ**. Abî fi putut, în loc să avem dispute la gazetă, să dlSW^m problemele pe care le-aifi luat discutat aci, în m­ij locul satelor sărace — această mis­­tă realitate a zilelor noastre — S» , la mijlocul sătenilor îa care nici scrisul nostru, nici scrisul confra­ţilor intra jurnalistică dela «Libe­­raîul” nu ajunge. Am umplut cu note un cast volu­minos. Dacă aş avea răgazul din observaţi­unile făcute in această sin­gură zi, aş avea cu ce însăila o carte. Şi nu o carte pirpirie. Pentru azi mă voi mărgini sa sprccese nie acest caet câteva note. lată-le: Numai dintr’o jumătate de sector. Dumineca trecută, au plecat spre­ satele din judeţul Ilfov şi Vlaşca, nouă echipe fie muncitori, In nouă camioane. Echipele acestea au luat şi au dus cu ele, la sate, lăzi cu scule şi maşinării uşor fie purtat. Ajunse fiecare în câte un sat au improvizat ateliere pe terenuri vi­­rane şi, ca din pământ, în câteva clipe, în jurul lor s’au şi adunat oamenii satului. Muncitorii au în­ceput lucrul. Un grup cercetează plugurile aduse spre reparaţi®, le dibue şuruburile ruginite, le fie sia­ce în bucăţi şi împarte munca. Cio­­canele vuesc. Fiarele care vor răs­turna brazdă nouă sunt înroşite în foc şi ascuţite. Un alt grup lipeşte vase de bucătărie, al treilea sape securi, greble, foarfeci fie vie şi U­­nelte vechi a căror întrebuinţar: un orăşean­ nici n’ar feănul-o. In ceata celor cu pluguri un tF“~ tar» îndoit da spate stă lângă plu­gul lui vechi, priMit, ruginit. Băeta» nul trufaș de alături, care a venit cu mâinile In buzunare numai să stea de vorbă, îi spune îa glumă: — Ăsta e plug, moșule? E vechi din 77 !.. — Poate să fie șl mal vechi, răs­punde bătrânul. E'am avut cu ce-mi cumpăra unul nou, mai uşor. Un fii aleg simplu, curmat repede de altele. Dar în dialogul acesta cât adevăr!.. Se găsesc la sate unelte de muncă primitive. Plugari din 1877 sau şi mai dinainte! Până mai anii trecuţi pentru o pungă cu oa­recare greutate preţul unui plug nu însemna nimic. Şi totuşi sute de m­ii de ţărani îşi ară ogoarele lor, care până mai deunăzi nu erau ole lor, cu aceste pluguri rudimentare. Evident, munca se face greu cu a­­semenea mijloace şi rodul e sărac. Politica dusă de partidele istorice a fost în întregime una dusă în fo­losul unei anumite clase orăşeneşti. Nici măcar atât nu s’a făcut pen­­tru ţărani: să li se pună la înde­mână un cit© de muncă! Lipsesc pluguri şi secerători, lipsesc trac­toare, lipsesc chîar acele unelte simple, dar fără de care lucrul la câmp, în pădure sau in podgorii, nu este cu putinţă. Se vor cumpă­ra din străinătate şi se vor educe, unele vor fi fabricate în tară Sa­nai. Dar până atunci? Până atunci e­­chipele acestea de muncitori repa­ră tot ceea ce poate fi utilizat în campania agricolă din primăvara aceasta. Drumurile pe care mergem nici nu sunt drumuri, ci poteci mai largi desdreapta sau deastânga șo­selelor impracticabile... ZaSasfi’ta So arecM (Continuare în pag. 4 N C O L­ O B A R S E R E I­T­M­U­L INSÂMÂHIARILOR DE PRIMĂVARA 30 Martie *9Î7 . UMEZEALA In săptămâna­­lela 24 timpul s’a menţinut frumos şi că# In toată ţara. A plouat în Transilvania şi în Moldova. Temperatura ridicata faţă de a­­notimp a variat Intre mediile de plus 25,7 şi 4­70. Solul este potrivit de umed In Sudul ţării şi încă umed la Nord. Ritmul insămănţărilor de primăvară s’a înviorat, apropiindu-se de normal. In cursul săptămânii s’au însămânţat 210.153 ha, celace reprezintă 2,17 la sută din to­talul terenului arabil. Totalul tnsămânţă­­rilor făcute până astăzi se cifrează la 261305 ha. Cele mai multe Insămânţări în raport cu planul de cultură de primăvară, s’au făcut In Dobrogea urmează regiu­nile Timişoara-Arad, Colţ-Teleorman In­clusiv Argeş, apoi 5 Judeţe din Sudul Transilvaniei­ precum şi jjudeţul Satu Mare. Preţul muncilor agricole şl al arăturilor nu s’a schimbat faţă de săptămâna tre­cută ViIle şi pomii au folosit cel mai bine căldura din cursul săptămânii, starea lor de veg­’aţie este Înaintată în Sudul ţării. In regiunile de câmp caisic au început să înflorească. ESTE SUFICIENTĂ SOLULUI - -tawöi« -■IMgiW-^sggggBggi GREVE URIAŞE m RUHR ESSEN, 2 (Rader). — Greva creaseralâ a fost «r ©­­cBarată în centrssa minier Bochum, unde 4000 mi* p’eri din d­insoi mine as* sav ©etnft lucrul. CoiwSsaml regional ferâ­­tansc a pleost ia Bochim­, jpe5i*ria a avea o întreve­­cw frwrfp-sâi sindica­liști. ?n*xaamiti în această locibfftp'to nentrar a dise.a*'­­ta arewa p*inera!ă a ce-Sor 360-000 ssainîeri rîâ«i Rurîs*. GUMOSUL PRIMARULUI Primarul: — De ce n’ai ridicat gunoiul, Marițo? — Mi-am permis și eu oda­tă să vă imit, conașule. E PRIMA lista de arestaţi PROCESUL MASACRELOR DE LA IAŞI de ACUZAŢI ÎNCARCERAŢI la închisoarea militară DIN STR. URANUS ACUZATELE. IN NUMĂR DE 5, AU FOST TRANSPORTATE LA VĂCĂREŞTI NOU! arest­ări sunt in curs Cele 5 femei care fac pate din a­­cest lot au fost transferate aseară la închisoarea Văcăreşti, urmând a fi aduse atunci când vor începe şedin­ţele procesului. O parte din cel împotriva cărora s-au emis mandate au dispărut de la domiciliile lor. Organele poliţiei şi Siguranţei cercetează, pentru a li se da de urmă. Celelalte mandate emise, sunt în­­curs de executare Pe măsură ce se fac noi arestări , organele Ministe­rului de Interne predau pe cei are­staţi Tribunalului Militar, pentru a fi încarceraţi la închisoarea Militară, A­parat de ceilalţi deţinuţi, la Tribunalul Militar C. Î. A. con­tinuă întocmirea referatului introduc­tiv fie trimitere în judecată a celor v­novaţi fi° nsas­ierc­e fi­e la Iaşi, Scu­­leni, Bălţi şi Mirculeşti. Până aseară, organele Siguranţei din TV­inisterul de interne nu deferit Tribunalului Militar din număr fie 3­ arestaţi , 28 bărbaţi şi 5 femei — conform mandatelor de arestare emi­se. In seara zilei de 31 Martie au fost îne3.Tc»r­ţ­ i a»«»r.­tv rvrnjiru Dumitru­­ Cudi şi Gavriliu Vasile. In cursul zilei de 1 Aprilie au fost predaţi închisorii militare următorii: Martin­escu Elena, Martinescu Petre, Alecu Constantin, Turlan Maria, Tunau Nicolae, Vifiraşcu Constantin, pro­ca Ioan, G­hit­an Petre zis Ştefă­­nescu, Caperen Elisabeta, Rossi Va­lerie, Rossi Petre, Vlădescu Eugen, Impu Nicolae, Morţun Leon, Cercel Dumitru, Voich­owski Frantz, Cojo­caru­ Ecaterina, Duca Iosef, Popescu Constantin, Mametis Gheorghe, Das­călu­ Maria, Ştefaniu Ion, Hriţoiu Du­mitru, Hrîţcu E coate, Dim­itrescu Constantin zis Albescu, Jimnoschi Constantin. Aseară a fost predat Inginerul Sil­viu Luca, I­­­W ' 11 ' / Acuzaţii au fost încarceraţi la în­chisoarea militară din str. Uranus, unde li s’a amenajat un pavtion se­ F­RANŢA IN AJUTORUL egiunilor in suferinţă Săptămâna aceasta au sosit în ţară patru vagoane şi jumătate de ali­mente şi medicamente pentru popu­laţia ce a suferit de pe urma sece­tei, venind ca dar din partea Fran­ţei. Apelurile pentru salvarea celor năpăstuiţi de secetă au fost ascultate şi în Franţa prietenă. Situaţia ali­mentară din Franţa e destul de grea dar ea ne-a trimes din puţinul ei tot ce era mai bun. r IN CURÂND SE VA PUNE IN VÂNZARE INSECTICIDUL ROMÂNESC ÎMPOTRIVA TIFOSULUI Atragem atenţia cititorilor vo­ştri că in curând vor apare pe piaţă produse româneşti de apă­rare împotriva păduchilor care dau tifosul, cu numele ,,Nitroxan" praf şi ’’Nîtroxan" lichid. Până acum Ministerul Sănătăţiii a re­cepţionat o cantitate de 17.000 kgr. Nîtroxan praf. Puterea sa insecticidă este mai rapidă decât a DDT, durata de efleachete fi­ind de 3 luni Certificatele eli­berate de Institutul Cantacuzino afirmă că Nitroxanul ucide pă­duchele în 75 minute, atacându-i centrii nervoşi. Nitroxanul lichid are acela­ efect Insecticid şi nu atacă pielea şi nici rufăria. Pen­tru a pune stavilă falsificatorilor de produse insecticide dăm ur­mătoarele date: Nitroxana este un praf alb cu miros puternic de mucegai. Pachetele şi sticlele poartă eticheta galbenă cu ne­gru. Prețurile Nitroxam­ul vor fi acceptabile pentru roţi. O FETIŢĂ SE SINUCIDE PENTĂ­ERA PERSECUTATĂ Fetiţa Mary Stonescu de 13 ani, s-a si­nucis, aruncându-se de pe acoperişul ca­sei părinteşti din str. Berthelot 199 mu­rind în chinuri groaznice. Funestul gest se datoreşte persecuţiilor la care era supusă de către mama ei vi­tregă. Cadavrul din ordinul parchetului a fost transportat fas morgi , fite sa u fie geSji« s**wrt*«% f ~r;* L Păi să vezi... — Şi uite, d’aia mor eu de ne­caz; cum vrei să cumperi ceva nici nu infiri In prăvălie $i gata-fi răspunde negustorul: „Nu este!" Ei, şi dacă insişti începe: "Păi să vezi..., că riscuri, că nu se gă­seşte, că toate-s scumpe... ţi aşa mai departe! Ca să iei un bec te costă sute de mii; o sticlă de lampă 15 mii; unt, untură şi tot felul de lucruri de care ai ne­voe, nu le poţi cumpăra dacă nu dai supra-preţ. Şi dacă încerci să spui că eşti lefegiu că n’ai de unde, răspunsul e acelaş mereu: ,,Păi să vezi..." — Da da! Eu omor pe toţi ăştia care fug pe intermediarii ca să jupoaie pe bietul cetăţean. — Hei Şi încă e puţin. Mergă jupuiţi de va fisa cum ne ju­­poaie ei pe noi! Nu poţi să-l con­­vingi cu nimic că îţi spune ime­diat: „păi să vezi...“ — Uite mie mi s’a ars becul din dormitor şi caut de câteva zite unul că stau pe’ntuneric, şi nu găsesc oricât ast­­a... Dornici? A, păi bine că mi-a­ spus u'te chiar în după masa asta aștept un telefon dela Unul care mi.a promis vreo 500 de bucăți... — Nae! Sigur, Gogule, se poate? Las' că facem noi; nu te las eu ară bec ... Și tcife. d’aia mie mie oTM1 te* ml le vinde cu 150.000 bucata, când el le are luate de muH. cu 10 mit. Am în­­cercai să mai rlin ceva dar mi-a răspuns pe loa .jPSi să t.©*f ne Nae. riscuri; pândeşte.te dacă mă prinde... și toate alea-s scum. P£.r» ~ Știu, ştiu! A devenit o tortp. ra împerecherea asta de cuvinte­­peste tot numai ,,PCT: s* Veă.'. rrecuri... și tot poveşti d’ctstca Telefonul. ~APq7.. Da?„ Bum Intr-0 •tuna de ora le am?.. Da’ Bun’ S’a făcut..." ' — —­ Ce, becurile? — Dar intr’o jumătate de oră le am alei. acasă! _— O Nae, mi-ai promis, nu mă lăsa! Te implor! — Se poate? Nici vorbă!... Dar cum să-ți spun... te costă 200.000.. — Nae.... D®r ziceai... — Pttî să vezi, dragă... găndeș­­te-te și tu... Cctfisi. Icfta APRILIE RIDICĂ RESTRICŢIILE PE CFR NOUI TRENURI PUSE IN CIRCULAŢII.­­ DECLARAŢIILE D-LUI CHIVU STOICA DIRECTORUL G-8AI AL CFR EKi a avut loc la Direcţia Generală c.f.r. o conferinţă la presă, cu oca­­ra căreia d. direct­or general Chivu Stoica a făcut in­­eresante declara­­aţii privind situ­aţia actuală a a­­cestei instituti­on). COMPLETA MSftMALI- 2&RE A CIRCULAȚIEI PE C. F. R. Arătând eforturile p© care mun­citorimea de toate categoriile din c.f.r. le face în momentul fie faţă — fr. Chivu Stoica — precizează că datorită lor, planul de normalizare a circulaţiei va putea fi realizat in­tegral. Astfel pe lângă trenurile fie per­­scana ce au fost repuse în circula­ţie începând dela 1 Aprilie a. c. vor mai fi puse începând dela 9 Aprilie a. c. încă în perechi trenuri fie persoane ce vor pleca din Bucu­reşti. Deasemeni pentru sărbătorire Paştelui, numărul trenurilor va fi ridicat simţitor, iar fiola 5 Aprilie a. c. vor circula zilnic trenuri ra­pide pe toate liniile principale. PUDOAREA AUTORI­zateil.gr de CĂLĂTORIE Dafe"î£ă măstrrilwi* ido tniesssifusaro a circulaţiei fes*©w«sare, s’a Ewai Itota­­rtren ca începând dela Ti Aprilie a. c., sîiuiwizaţÎBl© de calăfOTie să fie supri* mate complet. Mas amuiii d­sS­sr« s’a S*cr­­tării ©a îincepând dela 5 S¥âai a. c. data începeid« programiiului ds sa sa nssiraă în_ d­a*cuSafie zi!' st’'fă pa liniile principale câte 4 perechi d© tremuri sw afară ds rapidei© cu abîsrâ și cal© aaiomotoare iar po iJn­iie secundare drls o pereche freurarl personale care vor circa!» acSîric și câte o pereche c~re va circtsla efin 2 în 2 § ©a GIROGLATIA FERO- ' ¥8ARĂ DE TRANZIT în legătu­ră cu iacărcărila si fies­­cărcărila fie vagoane, fi. director general Ohtou Stoica arată saltul făcut fa*ă tic luna ianuarie a. c. cu cele 1800 ran. zilnic raportat la cete 4P©1 vag. zilnic din momentul de faţă. Deasemeni începând fie la 15 A­­prilie a. c. ce va efectua lunar transportul a 4089 vag. cu materii prime importat© din CJSSS în ca­drul corvenţiei economice Inchaia­­te recent. Totodată s’a reglementat şi pus fie acord transporturile fi© tranzit ca vor fi efectuate din URSS spre Bulgaria, Ungaria şi Iugoslavia şi fila aceste ţări spre Uniunea Sovie­tică, transporturi ce se vor ridica la 5­80 vag. lunar. în continuare, d. Chivu Stoica a­­rată cum a reuşit să rezolve pro­blema combustibilului, făcând chiar și unele rezerve. ACORDUL FEROVIAR DE LA MOSCOVA Acordul de curând încheiat la (Continuare pagina 4-a) CUM ESTE ÎMPIEDICATA APROVIZIONAREA ECONOMATELOR CU STOFE ŞI PÂNZETURI Este cunoscută situaţia economa­­telor care de multă vreme nu şi-au mai aprovizionat salariaţii cu stofe ,­ pânzeturi. In foarte rare cazuri când achizitorii economatelor au fost mai energici, au putut aduce pentru salariaţi stofe şi pânzeturi in cantităţi insuficiente şi de o cal­­ tt­a­te cu totul mediocră. Singura explicaţie stă în faptul că fabricile de textile sabotează în mod curent aprovizionarea econo­matelor. Metodele sunt diferite şi ne vom permite să le înşirăm pe rând, întâi, termenul de livrare suferă amânări, astfel încât pânzeturile ce pot fi predate in maximum 15 zile, suferă amânări de mai multe luni. In acest timp autorizaţiile aşteap­tă In sertarele fabricanţilor care justifică cu ele stocurile împinse pe piaţa bursei negre. Intre timp, autorizaţia eliberată de ministerul Economiei Naţionale devine nulă, din pricină că marfa n’a fost ridi­cată la... timp. Dacă achizitorul nu se lasă­ înşe­lat de aceste manevre ale fabrican­tului, atunci cade victimă unor alte încercări de refuz: nu se eliberează mărfurile sub motiv că «nu sumt fixate preţurile”. O sită metodă coastă te­­ cere aconturi astronomice reprezentând de multe ori un plus peste costul mărfii, la data eliberării autoriza­­fiei. La livrare ,acest „aconto” poa­te să reprezinte jumătate sau un sfert din cât costă cantitatea în­treagă. Când, în sfârşit se hotărăşte să li­vreze, fabricantul nu, acordă întrea­ga cantitate, motivând că nu are disponibil fie marfă. Dacă toate aceste dificultăţi sunt înlăturate, economatele sunt puse în situaţia fie a nu putea recepţio­na stofe şi pânzeturi de calitate in­ferioară, cele de bună calitate lu­­ând drumul bursei negre. E suficient să cităm cazul fabri­ce! „Apretura” care a dat unui e­­conomat „bemberg” iar pe factură a scris „pepita”. Bineînţeles că po­­plinul a luat drumul magazinelor de lux unde cămaşa se vinde cu milioane. Astfel stând lucrurile, este uşor să înţelegem fie ce economatele sunt slab aprovizionate cu textile, iar calitatea celor obţinute lasă de do­rit. Această situaţie trebeue să încete­ze, autorităţile în drept având da­­toria să intervină cu toată energia pentru înfrânarea noului gen de seculă organizată pe spinare­a BML rei masse a consumatorilor. Ţ ,íi m­­ iââ ■M ■.Cih .Citiţi In pag. H-a Nouile tabele de salarii Textul complet al deciziilor Ministerului Economiei Naţionale HATRII DE EXTERNE LA TEATRUL CEL MARE DIN MOSCOVA D­adi Bidault, Bevin, Molotov, Marshall şi Vâşinski în reprezentaţia operei „Borneo şi Julietta” la Teatrul cel Mar© din Moscova

Next