România Liberă, aprilie 1947 (Anul 5, nr. 811-830)
1947-04-05 / nr. 813
SANCŢIUNI PENITRU BRUTARII SPECULANŢI Primăria Municipiului Bucureşti comunică! Fiind innformaţi că unii brutari şi unele centre de distribuire a mălaiului vând mălaiul la un preţ mai mare decât cel oficial, atragem atenţiunea publicului să nu plătească mai mult decât preţul stabilit de lei 3080 per. kgr, şi să semnaleze imediat pe cei cari vor incerca să calce dispoziţiile date urmând a fi aspru sancţionaţi. Orice reclamaţiuni se vor adresa Oficiului de Aprovizionare al Primăriei Municipiului Bucureşti, telefon 4.53.87. ANUL g~ Ni 813 p. 4 PAGINI IOOO LEI mimor» «ml aprob*« D!racft*$ q«wli PAI Mr. 108.82043 5sokmvr« 1744, taxa de Nnoare p! Sâmbătă i Aprilie 1947, ia liberă m are ziar o e informație si report tftVAC, | iA Sl ADM!i\lilKA|iA București, Str. Sărinda» 5 7-9 I 'entrala telefonică: 6 34 93 6 34 9 t fi 34 95 Caut Cer onsisi Nr 779i^ AEOnlAfrtElvTEi încep ia I P 15 ale lunii p se tec «ub 'enerva inc A ii prețului CAPITALA S' PROVINCIA} ninjrfTnslutinChlT1. »FIRME INDIVIDUALE: 350.000 lei 3 luni 60.000 Iei MUNCTOR' S' STUDl NT‘ AUTORIT-, INST., SOC 500.0000 tel 1 lună 25.000 le! 1 lună 20 000 lei 12 luni REDACTORI RESPQN-TARIU GRIGORE PREOTEASA NICULAE BEJ LU luiiisHniiuiiiHHiiinsinisiiiiiiiHiiiiiiHiHiiiiiiiUiüiíiaiiUthiayiiíiiiiiíhitininiiiUiiiiiiii iiíihüiiiíiiiiiiiiiiüiiUHiitiiíiiiHiHniiisiHiiiíiuiiiiiuniiiiiiii^iiiflumiiiiiiiHminuiiiiiii a!ililiimuHiiiiii!iiiiiiii!iniiiiiin)iiisiiiiiiiiiiiiiiii!iiiiiii!ii!imi!H aiiiinniiiuiiiiniiHiummuiiiimiimiiiiiiiiimimiiiiimiii D 1 DE I să repare Klarare publică de câteva săptămâni mici informaţii cu privire la munca pe care în fiece Duminecă o desfăşură in mijlociu satelor grupurile de muncitori plecaţi din Bucureşti la faţa locului uneltele agricole ale ţăranilor. Când la mii şi uul de knomeni depărtare de noi se ţin cuvântări scomotoase, când au loc dispupi nesfârşite în sânul conferinţelor ce au de scop să pună temelii puternice păci de azi şi păcii de mains, când peste noapte mor subit capete încoronate, când atâtea şi atâtea probleme mondiale umplu paginile capetelor cu senzaţional, estecarte firesc ca informaţii neînsemnate ca acelea semnalate de noi mai sus, să treacă neobservate sau puţin observata. Pe mine faptul acesta în sparen,ţă mărunt tat a impresionat, şi am vrut să cercetez pe teren spre a vedea cum stau lucrurile într'adevar. Este numai vorbă sau s’a şi trecut la fapte? Am vrut cum se spune, să fuui contact cu realităţile. Şi am luat. Tot timpul m’a cercetat părerea de rău că n'am avut cutezanţa să invit la această scurtă dar reconfor.tentă plimbare și un confrate dala yiarwl op^xitîOTJist „XiibsrâlBÎ**. Abî fi putut, în loc să avem dispute la gazetă, să dlSW^m problemele pe care le-aifi luat discutat aci, în mij locul satelor sărace — această mistă realitate a zilelor noastre — S» , la mijlocul sătenilor îa care nici scrisul nostru, nici scrisul confraţilor intra jurnalistică dela «Liberaîul” nu ajunge. Am umplut cu note un cast voluminos. Dacă aş avea răgazul din observaţiunile făcute in această singură zi, aş avea cu ce însăila o carte. Şi nu o carte pirpirie. Pentru azi mă voi mărgini sa sprccese nie acest caet câteva note. lată-le: Numai dintr’o jumătate de sector. Dumineca trecută, au plecat spre satele din judeţul Ilfov şi Vlaşca, nouă echipe fie muncitori, In nouă camioane. Echipele acestea au luat şi au dus cu ele, la sate, lăzi cu scule şi maşinării uşor fie purtat. Ajunse fiecare în câte un sat au improvizat ateliere pe terenuri virane şi, ca din pământ, în câteva clipe, în jurul lor s’au şi adunat oamenii satului. Muncitorii au început lucrul. Un grup cercetează plugurile aduse spre reparaţi®, le dibue şuruburile ruginite, le fie siace în bucăţi şi împarte munca. Ciocanele vuesc. Fiarele care vor răsturna brazdă nouă sunt înroşite în foc şi ascuţite. Un alt grup lipeşte vase de bucătărie, al treilea sape securi, greble, foarfeci fie vie şi Unelte vechi a căror întrebuinţar: un orăşean nici n’ar feănul-o. In ceata celor cu pluguri un tF“~ tar» îndoit da spate stă lângă plugul lui vechi, priMit, ruginit. Băeta» nul trufaș de alături, care a venit cu mâinile In buzunare numai să stea de vorbă, îi spune îa glumă: — Ăsta e plug, moșule? E vechi din 77 !.. — Poate să fie șl mal vechi, răspunde bătrânul. E'am avut cu ce-mi cumpăra unul nou, mai uşor. Un fii aleg simplu, curmat repede de altele. Dar în dialogul acesta cât adevăr!.. Se găsesc la sate unelte de muncă primitive. Plugari din 1877 sau şi mai dinainte! Până mai anii trecuţi pentru o pungă cu oarecare greutate preţul unui plug nu însemna nimic. Şi totuşi sute de mii de ţărani îşi ară ogoarele lor, care până mai deunăzi nu erau ole lor, cu aceste pluguri rudimentare. Evident, munca se face greu cu asemenea mijloace şi rodul e sărac. Politica dusă de partidele istorice a fost în întregime una dusă în folosul unei anumite clase orăşeneşti. Nici măcar atât nu s’a făcut pentru ţărani: să li se pună la îndemână un cit© de muncă! Lipsesc pluguri şi secerători, lipsesc tractoare, lipsesc chîar acele unelte simple, dar fără de care lucrul la câmp, în pădure sau in podgorii, nu este cu putinţă. Se vor cumpăra din străinătate şi se vor educe, unele vor fi fabricate în tară Sanai. Dar până atunci? Până atunci echipele acestea de muncitori repară tot ceea ce poate fi utilizat în campania agricolă din primăvara aceasta. Drumurile pe care mergem nici nu sunt drumuri, ci poteci mai largi desdreapta sau deastânga șoselelor impracticabile... ZaSasfi’ta So arecM (Continuare în pag. 4 N C O L O B A R S E R E ITMUL INSÂMÂHIARILOR DE PRIMĂVARA 30 Martie *9Î7 . UMEZEALA In săptămânalela 24 timpul s’a menţinut frumos şi că# In toată ţara. A plouat în Transilvania şi în Moldova. Temperatura ridicata faţă de anotimp a variat Intre mediile de plus 25,7 şi 470. Solul este potrivit de umed In Sudul ţării şi încă umed la Nord. Ritmul insămănţărilor de primăvară s’a înviorat, apropiindu-se de normal. In cursul săptămânii s’au însămânţat 210.153 ha, celace reprezintă 2,17 la sută din totalul terenului arabil. Totalul tnsămânţărilor făcute până astăzi se cifrează la 261305 ha. Cele mai multe Insămânţări în raport cu planul de cultură de primăvară, s’au făcut In Dobrogea urmează regiunile Timişoara-Arad, Colţ-Teleorman Inclusiv Argeş, apoi 5 Judeţe din Sudul Transilvaniei precum şi jjudeţul Satu Mare. Preţul muncilor agricole şl al arăturilor nu s’a schimbat faţă de săptămâna trecută ViIle şi pomii au folosit cel mai bine căldura din cursul săptămânii, starea lor de veg’aţie este Înaintată în Sudul ţării. In regiunile de câmp caisic au început să înflorească. ESTE SUFICIENTĂ SOLULUI - -tawöi« -■IMgiW-^sggggBggi GREVE URIAŞE m RUHR ESSEN, 2 (Rader). — Greva creaseralâ a fost «r ©cBarată în centrssa minier Bochum, unde 4000 mi* p’eri din dinsoi mine as* sav ©etnft lucrul. CoiwSsaml regional ferâtansc a pleost ia Bochim, jpe5i*ria a avea o întrevecw frwrfp-sâi sindicaliști. ?n*xaamiti în această locibfftp'to nentrar a dise.a*'ta arewa p*inera!ă a ce-Sor 360-000 ssainîeri rîâ«i Rurîs*. GUMOSUL PRIMARULUI Primarul: — De ce n’ai ridicat gunoiul, Marițo? — Mi-am permis și eu odată să vă imit, conașule. E PRIMA lista de arestaţi PROCESUL MASACRELOR DE LA IAŞI de ACUZAŢI ÎNCARCERAŢI la închisoarea militară DIN STR. URANUS ACUZATELE. IN NUMĂR DE 5, AU FOST TRANSPORTATE LA VĂCĂREŞTI NOU! arestări sunt in curs Cele 5 femei care fac pate din acest lot au fost transferate aseară la închisoarea Văcăreşti, urmând a fi aduse atunci când vor începe şedinţele procesului. O parte din cel împotriva cărora s-au emis mandate au dispărut de la domiciliile lor. Organele poliţiei şi Siguranţei cercetează, pentru a li se da de urmă. Celelalte mandate emise, sunt încurs de executare Pe măsură ce se fac noi arestări , organele Ministerului de Interne predau pe cei arestaţi Tribunalului Militar, pentru a fi încarceraţi la închisoarea Militară, Aparat de ceilalţi deţinuţi, la Tribunalul Militar C. Î. A. continuă întocmirea referatului introductiv fie trimitere în judecată a celor vnovaţi fi° nsasierce fie la Iaşi, Sculeni, Bălţi şi Mirculeşti. Până aseară, organele Siguranţei din TVinisterul de interne nu deferit Tribunalului Militar din număr fie 3 arestaţi , 28 bărbaţi şi 5 femei — conform mandatelor de arestare emise. In seara zilei de 31 Martie au fost îne3.Tc»rţ i a»«»r.tv rvrnjiru Dumitru Cudi şi Gavriliu Vasile. In cursul zilei de 1 Aprilie au fost predaţi închisorii militare următorii: Martinescu Elena, Martinescu Petre, Alecu Constantin, Turlan Maria, Tunau Nicolae, Vifiraşcu Constantin, proca Ioan, Ghitan Petre zis Ştefănescu, Caperen Elisabeta, Rossi Valerie, Rossi Petre, Vlădescu Eugen, Impu Nicolae, Morţun Leon, Cercel Dumitru, Voichowski Frantz, Cojocaru Ecaterina, Duca Iosef, Popescu Constantin, Mametis Gheorghe, Dascălu Maria, Ştefaniu Ion, Hriţoiu Dumitru, Hrîţcu E coate, Dimitrescu Constantin zis Albescu, Jimnoschi Constantin. Aseară a fost predat Inginerul Silviu Luca, IW ' 11 ' / Acuzaţii au fost încarceraţi la închisoarea militară din str. Uranus, unde li s’a amenajat un pavtion se FRANŢA IN AJUTORUL egiunilor in suferinţă Săptămâna aceasta au sosit în ţară patru vagoane şi jumătate de alimente şi medicamente pentru populaţia ce a suferit de pe urma secetei, venind ca dar din partea Franţei. Apelurile pentru salvarea celor năpăstuiţi de secetă au fost ascultate şi în Franţa prietenă. Situaţia alimentară din Franţa e destul de grea dar ea ne-a trimes din puţinul ei tot ce era mai bun. r IN CURÂND SE VA PUNE IN VÂNZARE INSECTICIDUL ROMÂNESC ÎMPOTRIVA TIFOSULUI Atragem atenţia cititorilor voştri că in curând vor apare pe piaţă produse româneşti de apărare împotriva păduchilor care dau tifosul, cu numele ,,Nitroxan" praf şi ’’Nîtroxan" lichid. Până acum Ministerul Sănătăţiii a recepţionat o cantitate de 17.000 kgr. Nîtroxan praf. Puterea sa insecticidă este mai rapidă decât a DDT, durata de efleachete fiind de 3 luni Certificatele eliberate de Institutul Cantacuzino afirmă că Nitroxanul ucide păduchele în 75 minute, atacându-i centrii nervoşi. Nitroxanul lichid are acela efect Insecticid şi nu atacă pielea şi nici rufăria. Pentru a pune stavilă falsificatorilor de produse insecticide dăm următoarele date: Nitroxana este un praf alb cu miros puternic de mucegai. Pachetele şi sticlele poartă eticheta galbenă cu negru. Prețurile Nitroxamul vor fi acceptabile pentru roţi. O FETIŢĂ SE SINUCIDE PENTĂERA PERSECUTATĂ Fetiţa Mary Stonescu de 13 ani, s-a sinucis, aruncându-se de pe acoperişul casei părinteşti din str. Berthelot 199 murind în chinuri groaznice. Funestul gest se datoreşte persecuţiilor la care era supusă de către mama ei vitregă. Cadavrul din ordinul parchetului a fost transportat fas morgi , fite sa u fie geSji« s**wrt*«% f ~r;* L Păi să vezi... — Şi uite, d’aia mor eu de necaz; cum vrei să cumperi ceva nici nu infiri In prăvălie $i gata-fi răspunde negustorul: „Nu este!" Ei, şi dacă insişti începe: "Păi să vezi..., că riscuri, că nu se găseşte, că toate-s scumpe... ţi aşa mai departe! Ca să iei un bec te costă sute de mii; o sticlă de lampă 15 mii; unt, untură şi tot felul de lucruri de care ai nevoe, nu le poţi cumpăra dacă nu dai supra-preţ. Şi dacă încerci să spui că eşti lefegiu că n’ai de unde, răspunsul e acelaş mereu: ,,Păi să vezi..." — Da da! Eu omor pe toţi ăştia care fug pe intermediarii ca să jupoaie pe bietul cetăţean. — Hei Şi încă e puţin. Mergă jupuiţi de va fisa cum ne jupoaie ei pe noi! Nu poţi să-l convingi cu nimic că îţi spune imediat: „păi să vezi...“ — Uite mie mi s’a ars becul din dormitor şi caut de câteva zite unul că stau pe’ntuneric, şi nu găsesc oricât asta... Dornici? A, păi bine că mi-a spus u'te chiar în după masa asta aștept un telefon dela Unul care mi.a promis vreo 500 de bucăți... — Nae! Sigur, Gogule, se poate? Las' că facem noi; nu te las eu ară bec ... Și tcife. d’aia mie mie oTM1 te* ml le vinde cu 150.000 bucata, când el le are luate de muH. cu 10 mit. Am încercai să mai rlin ceva dar mi-a răspuns pe loa .jPSi să t.©*f ne Nae. riscuri; pândeşte.te dacă mă prinde... și toate alea-s scum. P£.r» ~ Știu, ştiu! A devenit o tortp. ra împerecherea asta de cuvintepeste tot numai ,,PCT: s* Veă.'. rrecuri... și tot poveşti d’ctstca Telefonul. ~APq7.. Da?„ Bum Intr-0 •tuna de ora le am?.. Da’ Bun’ S’a făcut..." ' — — Ce, becurile? — Dar intr’o jumătate de oră le am alei. acasă! _— O Nae, mi-ai promis, nu mă lăsa! Te implor! — Se poate? Nici vorbă!... Dar cum să-ți spun... te costă 200.000.. — Nae.... D®r ziceai... — Pttî să vezi, dragă... găndește-te și tu... Cctfisi. Icfta APRILIE RIDICĂ RESTRICŢIILE PE CFR NOUI TRENURI PUSE IN CIRCULAŢII. DECLARAŢIILE D-LUI CHIVU STOICA DIRECTORUL G-8AI AL CFR EKi a avut loc la Direcţia Generală c.f.r. o conferinţă la presă, cu ocara căreia d. director general Chivu Stoica a făcut ineresante declaraaţii privind situaţia actuală a acestei institution). COMPLETA MSftMALI- 2&RE A CIRCULAȚIEI PE C. F. R. Arătând eforturile p© care muncitorimea de toate categoriile din c.f.r. le face în momentul fie faţă — fr. Chivu Stoica — precizează că datorită lor, planul de normalizare a circulaţiei va putea fi realizat integral. Astfel pe lângă trenurile fie perscana ce au fost repuse în circulaţie începând dela 1 Aprilie a. c. vor mai fi puse începând dela 9 Aprilie a. c. încă în perechi trenuri fie persoane ce vor pleca din Bucureşti. Deasemeni pentru sărbătorire Paştelui, numărul trenurilor va fi ridicat simţitor, iar fiola 5 Aprilie a. c. vor circula zilnic trenuri rapide pe toate liniile principale. PUDOAREA AUTORIzateil.gr de CĂLĂTORIE Dafe"î£ă măstrrilwi* ido tniesssifusaro a circulaţiei fes*©w«sare, s’a Ewai Itotartren ca începând dela Ti Aprilie a. c., sîiuiwizaţÎBl© de calăfOTie să fie supri* mate complet. Mas amuiii dsSsr« s’a S*crtării ©a îincepând dela 5 S¥âai a. c. data începeid« programiiului ds sa sa nssiraă în_ da*cuSafie zi!' st’'fă pa liniile principale câte 4 perechi d© tremuri sw afară ds rapidei© cu abîsrâ și cal© aaiomotoare iar po iJniie secundare drls o pereche freurarl personale care vor circa!» acSîric și câte o pereche c~re va circtsla efin 2 în 2 § ©a GIROGLATIA FERO- ' ¥8ARĂ DE TRANZIT în legătură cu iacărcărila si fiescărcărila fie vagoane, fi. director general Ohtou Stoica arată saltul făcut fa*ă tic luna ianuarie a. c. cu cele 1800 ran. zilnic raportat la cete 4P©1 vag. zilnic din momentul de faţă. Deasemeni începând fie la 15 Aprilie a. c. ce va efectua lunar transportul a 4089 vag. cu materii prime importat© din CJSSS în cadrul corvenţiei economice Inchaiate recent. Totodată s’a reglementat şi pus fie acord transporturile fi© tranzit ca vor fi efectuate din URSS spre Bulgaria, Ungaria şi Iugoslavia şi fila aceste ţări spre Uniunea Sovietică, transporturi ce se vor ridica la 580 vag. lunar. în continuare, d. Chivu Stoica arată cum a reuşit să rezolve problema combustibilului, făcând chiar și unele rezerve. ACORDUL FEROVIAR DE LA MOSCOVA Acordul de curând încheiat la (Continuare pagina 4-a) CUM ESTE ÎMPIEDICATA APROVIZIONAREA ECONOMATELOR CU STOFE ŞI PÂNZETURI Este cunoscută situaţia economatelor care de multă vreme nu şi-au mai aprovizionat salariaţii cu stofe , pânzeturi. In foarte rare cazuri când achizitorii economatelor au fost mai energici, au putut aduce pentru salariaţi stofe şi pânzeturi in cantităţi insuficiente şi de o cal ttate cu totul mediocră. Singura explicaţie stă în faptul că fabricile de textile sabotează în mod curent aprovizionarea economatelor. Metodele sunt diferite şi ne vom permite să le înşirăm pe rând, întâi, termenul de livrare suferă amânări, astfel încât pânzeturile ce pot fi predate in maximum 15 zile, suferă amânări de mai multe luni. In acest timp autorizaţiile aşteaptă In sertarele fabricanţilor care justifică cu ele stocurile împinse pe piaţa bursei negre. Intre timp, autorizaţia eliberată de ministerul Economiei Naţionale devine nulă, din pricină că marfa n’a fost ridicată la... timp. Dacă achizitorul nu se lasă înşelat de aceste manevre ale fabricantului, atunci cade victimă unor alte încercări de refuz: nu se eliberează mărfurile sub motiv că «nu sumt fixate preţurile”. O sită metodă coastă te cere aconturi astronomice reprezentând de multe ori un plus peste costul mărfii, la data eliberării autorizafiei. La livrare ,acest „aconto” poate să reprezinte jumătate sau un sfert din cât costă cantitatea întreagă. Când, în sfârşit se hotărăşte să livreze, fabricantul nu, acordă întreaga cantitate, motivând că nu are disponibil fie marfă. Dacă toate aceste dificultăţi sunt înlăturate, economatele sunt puse în situaţia fie a nu putea recepţiona stofe şi pânzeturi de calitate inferioară, cele de bună calitate luând drumul bursei negre. E suficient să cităm cazul fabrice! „Apretura” care a dat unui economat „bemberg” iar pe factură a scris „pepita”. Bineînţeles că poplinul a luat drumul magazinelor de lux unde cămaşa se vinde cu milioane. Astfel stând lucrurile, este uşor să înţelegem fie ce economatele sunt slab aprovizionate cu textile, iar calitatea celor obţinute lasă de dorit. Această situaţie trebeue să înceteze, autorităţile în drept având datoria să intervină cu toată energia pentru înfrânarea noului gen de seculă organizată pe spinarea BML rei masse a consumatorilor. Ţ ,íi m iââ ■M ■.Cih .Citiţi In pag. H-a Nouile tabele de salarii Textul complet al deciziilor Ministerului Economiei Naţionale HATRII DE EXTERNE LA TEATRUL CEL MARE DIN MOSCOVA Dadi Bidault, Bevin, Molotov, Marshall şi Vâşinski în reprezentaţia operei „Borneo şi Julietta” la Teatrul cel Mar© din Moscova